3,998 matches
-
găsiseră loc și membri ai generației de politicieni socializați în anii treizeci, precum și activiști catolici și persoane devotate ideii de "slujitor al poporului". Printre ei se numărau Vita Sándor, redactor șef al publicației Ellenzék (Opoziția), Mikó Imre jurist, Albrecht Dezső publicist, László Dezső pastor reformat și alții. Pentru ocolirea conflictelor de amploare, Bárdossy László, în calitate de șef de guvern, a încheiat o alianță de partid cu cei din Transilvania: potrivit acesteia, ei au acceptat șefia de partid a primului ministru, au sprijinit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Columbus. Atunci s-a salvat și Joel Teitelbaum, rabin de Satu Mare, unul din șefii mișcării hasidice din oraș, mișcare ce, apoi, s-a dezvoltat în mod spectaculos în Statele Unite și în Israel. La fel s-a salvat și Zsolt Béla, publicist și scriitor, care, dintr-un lagăr de muncă forțată, a ajuns în ghetoul din Oradea, unde a rămas simulând un tifos, alipindu-se mai târziu de grupul pasagerilor din trenul Kasztner. Cele trăite atunci au fost consemnate în volumul Nouă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
o dată: Nu voim să auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata în locul nostru, căci n-am însărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene" (Fără a prejudicia hotărîrile Adunărilor..., "Timpul", 28 ianuarie 1878). Publicistul de la " Timpul" este conștient că sîntem la voința Rusiei, de va dori Alexandru II să ia Basarabia în stăpînirea sa, pentru noi Basarabia este pierdută. Marea problemă este nu atît pierderea unei părți din glia ce a fost și rămîne
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
25 martie 1878). Triumful revoluției industriale schimbă radical situația economică și ia o formă foarte amenințătoare pentru cel economicește slab, pentru cel necult, cînd concurența e pe deplin liberă. Și în aceasta era întrutotul situația în România jumătății secolului XIX. Publicistul de la foaia conservatoare se arată cu îndreptățire neîncrezător în valoarea absolută a Constituției române, una adecvată unei națiuni dezvoltate industrial, dar mult prea costisitoare pentru un popor agricol ca cel românesc. În fapt condamnă nașterea artificială a unei clase de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
oameni speciali, care să dea razim intelectual muncii materiale". Ridicarea intelectuală este prima cerință spre ridicarea economică, o cale sigură și sănătoasă. Cum mulți tineri sînt atrași prin fraze găunoase, prin schimbări de etichetă: Stînga, Dreapta, Centru, ultima cu precădere, publicistul încearcă să-i dumirească: "E un principiu conservator pe care voim să-l amintim tinerilor români: fără muncă și merit adevărat nu există înaintare adevărată. Nu luați de model pe acei pehlivani care, fără umbră de merit adevărat, își fac
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nici în zilele noastre, chiar mijlocite de FMI sau Banca Mondială, ele tot din buzunarul bietului contribuabil se plătesc. Tot aici, în marginea cifrelor vehiculate în alcătuirea noului buget, atenționează asupra plăților curente pentru anuități (și credem necesar, urmînd exemplul publicistului de la "Timpul", să o definim: obligație bănească a unui stat sau a unei întreprinderi, care urmează să fie plătită anual în vederea rambursării unui credit; ea se compune din fracțiunea de credit care urmează să fie restituită în anul respectiv - numită
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai aibă nevoie de-o autoritate pronunțată a statului și să-și vadă în fiece punct de interesele lui" (Pe cînd discutam..., "Timpul", 21 februarie 1881). Dacă aceasta-i menirea unei bune administrații, ce se întîmplă la noi? Se întreabă publicistul: "Se aleg patrioții care n-au cu ce trăi și care în viață-le au făcut cele patru clase primare, învingînd cruzimile abecedarului și se populează cu el subprefecturile, primăriile și prefecturile și tot mai avem pretenția de-a administra
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
obligatorie domnia competenței, a meritocrației în numirea pe posturi de mare responsabilitate publică - precum la căile ferate, unde, cum se relatează, în De un timp încoace... ("Timpul", 28 iunie 1881), că accidentele de tren se repetă cu o frecvență îngrijorătoare. Publicistul de la " Timpul" propune, poate în premieră în spațiul românesc, un portret de tehnocrat, unul independent politic și cu expertiză în domeniu, totul în temeiul unor principii permanent aplicabile, întocmind și o schemă de personal care să ofere, cum am spune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ghilotină" și, mai ales, pentru că "țăranul oricît său la rărunchi ar avea, bani n-are și statul modern are nevoie de bani"... Să nu facem, așadar, un stat modern, ci să ne întoarcem la vremurile pîrcălabilor..." (Istoria civilizației române moderne). Publicistul foii conservatoare atenționează: "Producția națională nu se poate nici menține, nici naște chiar, fără măsuri protecționiste. O dovadă despre aceasta ne-o dau toate statele. Anglia și America, Franța și Germania, Rusia, Austria, toate au protejat industria lor pentru a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
performanță greu de atins, în condițiile în care golani cu pretenții ca și Iliescu care a ajuns să conducă țara, nu și-a propus niciodată prosperitatea oamenilor , ci doar să-i fie aclamat rînjetu-i sinistru . Se pare că nici renumitul publicist pe plan local n-a aflat încă despre modul sălbatic în care a fost jefuită această țară timp de 23 de ani ,,nu are nici cea mai vagă idee” despre cîți bani s-au strîns în pungile jefuitorilor, nu-și
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Acestea toate nu sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a Iașului contemporan. S-a născut în Bălți, la 10 ianuarie 1932. A urmat școala primară la Chișinău (1939-1943), Liceul de băieți din Iași (1944-1951), Școala
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la elaborarea Tratatului de Ampelografie, precum și activitatea deosebită în cadrul conducerii publicației Cercetări agronomice în Moldova (1975-1985). Stins din viață la 28 aprilie 1991, la Iași, acad.prof. Vasile Juncu a fost înmormântat la cimitirul Podgoria-Copou. LEAHU, VICTOR (1940-2002) SCRIITOR Prozator, publicist și muzeograf, Victor Leahu a fost o prezență de seamă în viața culturală ieșeană. S-a născut în Chișinău, la 2 septembrie 1940. După studiile gimnaziale și liceale la Brăila și Focșani (1954-1958), a urmat cursurile Facultății de Filologie de la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Drept din Iași, pe care a absolvit-o în 1895, cu teza de licență Evoluția individualității și noțiunea de persoană în drept (1897). După ce și-a afirmat concepțiile și crezul politic în Evenimentul literar, revistă în care a debutat ca publicist în 1893, la 14 martie 1901, C. Stere a fost numit profesor suplinitor la catedra de drept administrativ și constituțional a Facultății de Drept din Iași, iar în 1903 a devenit profesor titular. Activitatea sa didactică se înscrie la loc
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în Fa, Re și La Debussy, Caude (1862 -1918) Compozitor, pianist și critic francez - Marș ecosez pe o temă populară (1891) - Șase epigrafe antice (1914) Delvincourt, Claude (1888 -1954) Compozitor francez - 6 piese (1935) Diabelli, Anton (1781-1858) Organist, compozitor și publicist austriac - Piese melodice op. 149 Dijk, Jan H. van (n. 1918) Compozitor, critic și pedagog olandez - Ordre (1953) - Au jardin (1956) - En forêt (1966) - For piano - 2 sau 3 pianiști (1967) - 3Pastorales (1969)Something (1969) Draeseke, Felix (1835 -1913) Pianist
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Any (1900-1994) Profesor și compozitor autodidact - Ballade, Ritotnelle, Rondo op. 37 (1948) Verhaegen, Marc (n. 1943) Pianist și compozitor belgian - Toccaresque (1982) Walton, Sir William Turner (1902-1983) Compozitor englez - 6 Kinderstüche Weber, Carl Maria von (1786-1826) Compozitor, dirijor, pianist și publicist german, - 6 Piese ușoare op. 3 (1801) - 6 Piese op. 10 (1810) - 8 Piese op. 60 (1818-1819) Werner, Jean-Jacques (n. 1935) Cornist, dirijor și compozitor francez. - La Boîte a jeux - 3 piese pentru copii (1961) Westerinck, Wilfried (n. 1945) Teoretician
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
filosofia literaturii și artei, 1898 etc.), fiind deopotrivă membru al Societății Junimea și colaborator al "Revistei Contemporane"46. Iar despre Xenofon Gheorghiu, născut pe la 1850, membru al Junimii din 1880, putem spune că și-a construit atent o carieră de publicist, încredințând tiparului o seama de studii precum Rolul și condițiunea femeilor (1895), Starea societății și a republicei române pe vremea lui Cicerone (1901), Arta dramatică la... Români (1908)47. Cât privește pe Ioan Gheorghe Ionescu - Gion (1857-1904), care făcuse și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
societății și a republicei române pe vremea lui Cicerone (1901), Arta dramatică la... Români (1908)47. Cât privește pe Ioan Gheorghe Ionescu - Gion (1857-1904), care făcuse și studii de licență la Paris, putem spune că s-a remarcat îndeosebi că publicist la "Românul", dar și ca autor de manuale, inspector școlar ori secretar general în cadrul Ministerului Instrucțiunii Publice 48. El a publicat totodată o seama de studii istorice extrem de bine documentate, dintre care amintim: Din istoria fanarioților (1891), Portrete istorice (1894
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al "Transacțiunilor Literare și Științifice"), deputat, senator conservator - junimist și înalt funcționar în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, respectiv Nicolae Mihăescu-Nigrim (1871-1951), dascăl, deputat, publicist, colaborator al "Adevărului Literar", "Convorbirilor Literare", "Ilustrațiunii Române" etc.59. Cum documentele pe care le-am adus în discuție sunt cele oficiale ale Universității Libere, ne face impresia că Laurian și Nigrim fie au obținut doctoratul la Universitatea Nouă, fie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sau ai județului Prahova (Christu Negoescu). Dintre aceștia, Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu (care ajunge și membru al Academiei Române), Christodul Suliotis ori Christu Negoescu s-au remarcat și că autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști. Titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles sunt și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu. Nu în ultimul rând, îi amintim pe cei care, chiar dacă au avut și cariere publice însemnate, s-
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
scandalul. Afirmă că d-sa ca președinte a încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri de onoare ai societăței, care - fie știut - au primit această, mulțumită numai creditului de care tânărul și valorosul publicist se bucură printre distinșii oameni ai Tarei. Afirmarea extraordinar de îndrăsneață a fost însă respinsă în unanimitate de membri, d. Becescu bucurându-se de simpatii trainice. De alt-fel, d. Becescu posedă o scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a obținut o licență în științe juridice la Universitatea din București, cum arată Lucian Predescu în Enciclopedia României. Cugetarea, desi fratele său vitreg, Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul la Bruxelles", urmând apoi o carieră de avocat, dar și de publicist (a fost director al ziarului "Democrația" și redactor la "Secera" din Brăila)55. A scris și poezii, versificări ce erau mai degrabă imitații după cele ale unchiului său, încă de pe vremea când era elev la liceu, pe care le-a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu - care ajungea și membru al Academiei Române). Și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu erau titulari ai unui doctorat (în drept) la Universitatea Liberă din Bruxelles. Alții au ales, în locul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Hoarță Cărăușu:2008:381): Iată pentru ce am publicat articolul francez, iată pentru ce sîntem îngrijați de viitorul țării noastre regale, iată pentru ce am întrebat care este politica guvernului. Iată este un indicator care introduce concluzia. În finalul articolului publicistul face apel la cititori, atât la cei ai Timpului cât și ai Românului: Cititorii vor judeca dacă ceea ce ne impută Românul este serios. Facem pentru asta apel la cititorii Românului căci niciodată nu ne îndoim de bunul-simț al românilor, fie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
bunăoară) se introduc în secvența descriptivă noi date, astfel se crează o similitudine între „generația actuală de guvernanți” și patronii gazetei, C. A. Rosetti și Carada. Maniera de a scrie fiecare idee într-un paragraf distinct marchează intenția evidentă a publicistului de a accentua fiecare idee, de a transmite receptorului sentimentul că mesajul transmis în această secvență are o importanță covârșitoare: Vedem bunăoară pe-un C.A.Rosetti, un grec, și pe Carada, un alt grec, înființând o gazetă. Ce nume
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
public a cărui conștiință de grup se manifestă, pentru prima dată, în spațiul francez al finelui de secol XIX, odată cu răsunătoarea Afacere Dreyfus. Următorul secol va supune intelectualul unor provocări dificile determinând noi perspective de interpretare identitară. În termenii unui publicist român, "ca să reziste nealterat, intelectualul trebui[a] să fie eremit sau haiduc"4. Dar indiferent unde îi sesizăm prezența, în câmpul cultural sau al puterii, intelectualul se va raporta la societatea modernă prin intermediul a trei repere: educația, bunurile culturale și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]