3,042 matches
-
închisoare... Sunt coincidențe care ne fac să bănuim că evită cu bună știință subiectul. În 1883, luna mai, cei trei vor fi grațiați, motiv pentru Eminescu să-și procure un pistol pentru autoapărare. Lucruri de acest fel nu a avut răgaz Al. Vlahuță să discute cu poetul „în lungile plimbări împreună”? Lăsând deoparte acestea, nu putem însă, să nu remarcăm cum îl reține Al. Vlahuță pe Eminescu poetul. El este printre primii care au citit finalul Satirei IV ca o mărturisire
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fericire, ea se regăsește, ca interpretare, în interpretările de bun simț ale lui Ion Nica întărite și nuanțate, la rândul lor, de cele recente ale lui Ovidiu Vuia. VIII. ANEXE După încheierea cărții „” (Editura Criterion Publishing, 2007) am mai mult răgaz să mă ocup de unele lucrări care tratează același subiect, pe care le-am evitat în timpul elaborării pentru a nu mă lăsa influențat sau ispitit de polemici cronofage. Îmi voi exprima părerea despre acestea încercând, pe cât îmi va fi posibil
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unde a fost executat Ion Antonescu și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare. Uriași parapeți se vor eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
domnului Stevens și departamentului de studii umanistice al Fundației Rockefeller, fără al căror ajutor cartea n-ar fi putut să vadă lumina tiparului, precum și președintelui Universității statului Iowa, decanilor și șefului catedrei de la această universitate pentru sprijinul lor și pentru răgazul ce ne-au acordat cu atâta generozitate; 32 lui R. P. Blackmur și J. C. Ransom pentru încurajările date; lui Wallace Fowlie, Roman Jakobson, John McGalliard, John C. Pope și Robert Penn Warren pentru că au făcut lectura anumitor capitole ; domnișoarei
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
de trecut și se descoperă „tovarăși”. Flăcări pe chei (1964) include același gen de texte, vag autobiografice, în care personajul cel mai important e soldatul român, surprins în conflictele cu armata germană, în misiuni eroice, rezolvate spectaculos. Asemănătoare sunt și Răgaz (1965) sau Sub temelii (1968), cu notații ale faptului mărunt și o predilecție către detalii nu o dată melodramatice. Narațiuni despre „purtătorii scutului patriei”, despre actele de curaj ale militarilor apar și în Podul de foc (1975), autorul reciclând uneori întâmplările
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București, 1964; Microbuzul de seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
romanul Până la ultima consecință (1988). Protagonistul, Anton Majaru, de fapt un alter ego al autorului, are o biografie similară cu aceea a unor personaje din cărțile precedente, de „strașnic păzitor de legi” (bune sau rele). Abia după pensionare el află răgazul pentru a înțelege că verticalitatea sa morală și dragostea de muncă au fost abuziv folosite de o pătură de privilegiați din sferele puterii comuniste. În Bufnița albă (1992) un țăran, Iosu Ascar, se opune demolării bisericii și satului ctitorit de
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
la toate articolele, propunea tot felul de amendamente, el vorbea contra închiderii discuțiunii, el cerea votul cu bile, el punea guvernului toate piedicile cu putință, el făcea obstrucțiunea. Era un luptător hotărât, un opozant sistematic fără odihnă, care nu da răgaz miniștrilor și nu lipsea de la nici o discuție. Îmi aduc aminte de o ședință în care Deșliu a interpelat pe generalul Florescu asupra proastei fabricațiuni a cizmelor soldaților. Interpelatorul a venit cu o cizmă în ședință și i-a tăiat tocul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care era adăpostit prețiosul tezaur de aur, reușind să-l sustragă și să-l ascundă în cutia de rezonanță a pianului său; el a fost prins și reținut de poliție două zile mai târziu, dar între timp presa liberală avusese răgazul să acuze guvernul conservator de risipirea avutului obștesc: „...Guvernul este conservator, Camera este conservatoare, Senatul este conservator, cu toate acestea, în loc să se conserve ceva subt aceste puteri, se risipește tot...“ („Hoții la Muzeu“, TEL., an. V, nr. 1093, 21 noiembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Rappaporter, Folticener, Zidamovici, Kahane (Cahană), Leibovici (unul dintre ei, naturalizat, devine Cotnăreanu), Bercu, Altăr, Grimberg, Ordiung, Caner, șaim, Țudic, Rozenfeld, Goldstein, Rubinștain, Vertenștain. Prozatorul din mine se simte atras de acest peisaj onomastic, pe care, de voi avea cîndva răgazul, voi încerca să-l studiez. *Cum să ne salvăm moral și intelectual? E întrebarea care mă frămîntă în fiecare zi. Din cauza degradării vieții, cei din jur nu vorbesc decît despre lipsa mîncării. Un anunț că undeva „se dă” ceva închide
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
milă de soarta bătrînului. Oare la fel mi s-ar face și pentru soarta altor tirani? Trebuie să remarc că ieșirea lentă a cuiva de pe „scenă” e mai dramatică decît o îndepărtare rapidă, violentă, în care nimeni nu mai are răgazul să gîndească. Modalitatea aleasă de Ryszard Kapuscinski pentru a trata un astfel de moment mi se pare deosebit de inteligentă: slugi vechi și neînțelegătoare de ceea ce se întîmplă continuă să vorbească despre stăpînul lor cu formule care sună sentimental și, involuntar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nevoia de popasuri devine tot mai deasă. Cînd ies din parc și intru pe strada Gării (asta înseamnă încă un km) sînt de-a dreptul extenuat. Aș vrea să stau pe loc ceva mai mult, dar ceasul nu-mi dă răgaz. Mă grăbesc, cu întreruperi scurte la fiecare 20 de metri. Chiar ajuns în stație, calvarul nu se termină: trenul e tras undeva departe, în dreapta. Pe ultimii metri tîrîi gențile aproape împleticindu-mă. Le aburc în vagonul de marfă, plătesc ceferistului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dacă aș avea vești de la Dvs., cu atât mai mult cu cât nici Gabriela nu a primit răspuns la ultima scrisoare ce v-a trimis. Am Încercat amândoi să ne liniștim, punând totul pe seama preocupărilor Dvs. multiple, pe indisponibilitatea unui răgaz pentru a ne scrie. Ea Însă, care nici acum nu este complet restabilită, era mereu frământată din cauza tăcerii Dvs., cu atât mai mult cu cât după ultima discuție, o venire a Dvs. În București ar fi fost posibilă către luna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
exemplar. Cel 521 puțin sub această formă să avem ocazia de a ne mai spune câte ceva, Împărtășindu-ne din ceea ce ne străduim să realizăm. Aș vrea să cred că cel puțin la Dvs. lucrurile s-au mai liniștit, dându-vă răgazul să vă refaceți fizicește, spre a vă putea continua activitatea. Scrieți-mi În acest sens și despre ce vă mai preocupă În prezent. Eu lucrez acum la finisarea manuscrisului meu cu istoria aviației de transport. Lucrarea este gata dar nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
2; una a mea la 78 ani și (...) a profesorului Roman, la etatea de 61 ani când a murit, În anul 1939 În București. Distribuția vă privește pe Dvs., și pe Dl. Ciurea. Îmi pare bine că sănătatea vă dă răgaz să vă ocupați atât de intens. Vă mulțumesc și pentru atenția Dvs. de a-mi trimite Monografia, ca s-o pot ceti. 581 Familia Ciuntu a cetit și ea și s-a bucurat că posteritatea va avea un atât de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu voi abuza de amabilitatea dv., deși, sincer să fiu, nu m-aș mai desprinde, la un taifas literar-cultural, de dv., care mi-ați devenit afin spiritual; câte nu am avea să ne spunem!... Vă scriu din vreme, ca să aveți răgazul necesar a găsi documentele solicitate; scriu documente, pentru că am aflat, din studiu și din cărți, că sunteți un veritabil trezorier pe această linie (rețin trimiterile 173 D. Mitrana - profesor din Jiblea-Călimănești, cercetător al culturii din zonă privind viața și opera
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ale altora, nu ale lui. Vă Îmbrățișez cu drag, Ion Olteanu 18 București, 11 martie 2002 Mult iubiții mei prieteni, Dnă și Dle Eugen Dimitriu, Cu ajutorul lui Dumnezeu am sosit cu bine, mi-am găsit casa În ordine, după un răgaz de două luni și mai bine, Îngrijit de Remus cu tot dragul. Cum v-am mai scris am lucrat destul de mult și important pentru paginile mele, acuma am nevoie de un schimb de păreri cu puținii care miau mai rămas
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cale, despre multe și de toate. Mam surprins gândindu-mă cu bucurie că am să vă scriu o scrisoare, și am să Împărtășesc cuiva care chiar Înțelege ce-i spun, ce fac, ce caut, ce sper... Numai că vine rar răgazul scrisului. Iată, nici nu știu când au trecut două ceasuri În care v-am așternut toate astea... și se apropie miezul nopții. Azi am scris șase note la „Sburătorul”, V și această epistolă. În următoarele 722 săptămâni mi-ar trebui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și ajungeam acasă spre opt seara, tăind zilnic de pe listă câte o veche urgențăă Iarăși nu știu când au trecut aceste săptămâni, scrisoarea dvs. parcă am citit-o alaltăieri. M-a impresionat foarte mult și, repet, voi găsi, sper, un răgaz s-o dezbatem Împreună. Vă urez din inimă, să realizați Cazabanii. Istoria literară e imparțială - și iată, printr-un spirit devotat ca al dvs., ostilitățile dintre E. Lovinescu și Al. Cazaban se dizolvă Într-o „saga” culturalăă Stimate domnule Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dacă le-aș fi avut, Vi le-aș fi arătat când ați venit la mine. Am un aparat fotografic bun - deși e de tip mai vechi - un Super-Ykonta 6+9. Dar timpul care gonește atâta astăzi nu mi-a dat răgaz să Îl mai folosesc, nici când Îmi veneau prietenii. și nici astăzi nu-l am. Dar C. Sturzu nu mi-a trimes astfel de fotografii. Cât despre a scrie referitor la omul și scriitorul Const. Sturzu, ceam avut de spus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Începutul ’91; mi-a făcut o deosebită plăcere, te rog să primești și din partemi alese urări Începând cu ’990 și cuprinzând și 24 dec. ’90 pentru perechea Eugen 462. Te rog să știi că În redusele mele clipe de răgaz foiletez cu plăcere diferitele extrase și alte informații bibliografice primite de la tine, inclusiv broșura cu „știința În Bucovina”, sunt ocazii de utilă deconectare pentru mine. Voiam să-și sugerez Încă ceva. Între medicii din spitalul sucevean se mai află un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care fusese transformat În Spital rusesc. E bine că D-na Stino nu e singură și e femeie de cultură, care va păstra cu pietate lucrările bietului Lică (Aurel George Stino, notă E.D.). Aș vrea să aflu - când ai mata răgaz - mai multe cu privire la 479 Înainte de anul 1970, am Încercat să colaborez cu Ticu Toporaș În cercetările asupra trecutului cultural fălticenean. Bătrânii târgului, inclusiv profesorul meu de franceză, mi-au șoptit amical, să mă desprind de el. Mândru, Începuse să se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Schweitzer-Cumpăna. 493 O jumătate din felicitare, a fost scrisă de fiica lui Virgil Tempeanu. 902 11 Bft., 11 martie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Ce bine-mi pare că mi-ai scris! Plecarea matale, puțin cam intempestivă, nu mi-a dat răgaz, să te rog, să-mi scrii cum te-ai aranjat. Îți mulțumesc. I-am scris d-lui Spiridon, cu care știam, că te Întâlnești; dar nu mi-a răspuns Încă. Probabil că așteaptă rezultatul analizelor. Ieri, joi 10 martie, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ori de unde a Împrumutat ceva Ticu Toporaș, n-a mai dat Înapoi. În aceeași situație vroia să mă pună și pe mine. Bine Înțeles, cu puțină diplomație, am refuzat să am vreun contact cu el. 920 pasionatul cercetător, folosește și răgazul cel parcimonios pentru noi descoperiri. Lucrările anti-unionistului N. Istrati nu sunt cunoscute; nici nu știam, că e și poet. Cât despre bogățiile „Astrei”, În editura cărei am publicat „Iphigenia În T.(aurida)” de Goethe - știu foarte bine; dar cred că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lui are nevoie de materialul documentar, pe care l-am trimis, și pe care nu-l poate neglija, decât din motive de rea voință și intenție. Acum, când ai pus la punct, Muzeul pentru literatură, ai, poate, ceva mai mult răgaz - ca să pui mata lucrurile În ordine, cu privire la anuar. Mă bucur sincer că sunteți mai bine cu sănătatea. Nepoata mea din München Îmi scrie, că de mult a trimis prin Crucea roșie de acolo „Purinor”-ul și se miră, că n-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]