3,048 matches
-
promovare a artei naive din fiecare zonă. “Căci cine iubește pădurea, știe că vuietul ei nu devine posibil decît prin foșnetul aparte al fiecărui ram, și că numai toate Împreună Îi conferă rezonanța de catedrală și zbuciumul unui ocean vegetal răscolit de furtună. (4, pag. 179-180). Acest album În care Încercăm a prezenta cîteva pagini de artă naivă ieșeană, se dorește a fi o contribuție În această direcție. Iașul s-a remarcat ca un puternic centru al artei naïve românești. Pe
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
în haosul care nu-și putea găsi o axă de limpezire, arătând față de orice problemă punctul de vedere creștin, înfățișând doctrina ortodoxă drept ceea ce este în virtualitățile ei, perspectivă superioară de înțelegere și forță superioară de orânduire a tuturor stihiilor răscolite de spiritul tulbure al contemporaneității. A indicat astfel teologilor o misiune spirituală totalitară, care să îmbrățișeze universalitatea preocupărilor omenești, i-a făcut să-și aducă aminte de lumea de azi și de întrebările care o chinuiesc și să lase discuțiile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumuseți cu care intrând în atingere, îți dau lacrimile. Lacrimi însă îți provoacă și fumul în ochi. Dar pe când lacrimile din fum sunt efectul unei iritații neplăcute a ochiului, lacrimile pe care ți le-a smuls frumusețea izvorăsc din adâncul răscolit de bucurii negrăite al sufletului. Asemenea lacrimi sunt cele despre care ne vorbește George Coșbuc, contemplând peisajul paradisiac al verii românești: Cât de frumoasa te-ai gătit, Naturo, tu, ca o virgină... Aș vrea să plâng de fericit Că simt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
este doar răspunderea lui. Iată de ce, Barbu respinge doctrina suprarealista: Suprarealiștii degajează din vis mai mult logică de succesiune a visului, bazată pe confuziunea contrariilor, fără: a se apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumină visului. Trebuie să răscolești în domenii cu totul străine de literatură și de suprarealism ca să rezolvi problema de lumină imanenta ce l-a preocupat pe Rembrandt, cel dintâi suprarealist 24. "Lumină imanenta" rembrandtiană, este conștiința activității creatoareaa poetului, ale cărei irizări posibile / virtuale, dramatic
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în fund luna de argint și stelele de foc.,, ,,— Am scăpat, zise calul cel cu șapte inimi. Stăpâne, adaogi calul, tu ai izbit Miazănoaptea, de a căzut la pământ cu doua ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub picioarele mele răscolindu-se nisipul. Scheletele înmormântate de volburele nisipului arzător al pustiilor au să se scoale spre a se sui în luăa la benchetele lor. E primejdios ca să umbli acuma. Aerul cel înveninat și rece al sufletelor lor moarte v-ar putea
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
în fund luna de argint și stelele de foc.,, ,,— Am scăpat, zise calul cel cu șapte inimi. Stăpâne, adaogi calul, tu ai izbit Miazănoaptea, de a căzut la pământ cu doua ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub picioarele mele răscolindu-se nisipul. Scheletele înmormântate de volburele nisipului arzător al pustiilor au să se scoale spre a se sui în luăa la benchetele lor. E primejdios ca să umbli acuma. Aerul cel înveninat și rece al sufletelor lor moarte v-ar putea
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
dintre părinții lui Boaz, avalanșa se pornește, muntele urii și al iubirii se urnește, geografia teritoriului intră în rapidă schimbare a configurațiilor. În timp ce scrisorile de început ale lui Alex sunt laconice, seci, reci, ale Ilanei sunt magmă fierbinte, se revarsă, răscolesc, ard, răstoarnă, înghit deși nu arareori nu fac decât să fotografieze realitatea, mai ales realitatea subiectivă, cea a relațiilor dintre oameni. - Scrisoarea poate fi și o instituție paideică. De exemplu, Ilana îi relatează lui Alex cum intervine soțul ei asupra
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
semnat, după ce nu publicasem nimic de cinci ani pentru că nu mi s-a permis, nu mi-ar fi apărut cartea Marea înfățișare. Este una din puținele concesii, pe care o regret enorm din punct de vedere moral. Știm bine că răscolim răni vechi și amintiri dureroase. După cum, generalizarea tacticii și salvării culturale cu orice preț se poate dovedi tot practic vorbind la fel de periculoasă, mai ales prin aspectele sale politice. în astfel de cazuri, de mare dilemă și îndoială, nu există de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de înțeles că o lovitură primită nu e un pârâu din care alții să-și împrospăteze, cu o nesimțire ontologică, elanul agresiunii? Cât nu și-ar fi dorit copila Marieta să scape de sfinxul ei monstruos de surd, care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac cu care să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
astfel duios regina tocmai acolo, în toiul rătăcirii și abandonului de sine, cu o centură de siguranță inebranlabilă. Chiar și lucrările de maximă importanță se cer, totuși, relativizate în spirit ludic; când mai glumeau între ei, cei doi spuneau că răscolesc văzduhul în căutarea trufelor antigravitației (inspirați, poate, întrucâtva și de oralitatea insinuată viguros în erotismul lor). Dar imaginea - exotică pentru ambii - a țăranului cu porcul în lesă după trufe prin pădure năștea un echivoc susceptibil, în vremurile noastre, să degenereze
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
genului. Cu toată buna primire a lui Onu, Rică nu reuși să-și găsească tihna printre cei ce-l înconjurau: apropierea dintre ei fusese compromisă, și asta nu din cauza rulotelor cochete în care amfitrionii se mutaseră, a frigiderelor prin care răscoleau cu nonșalanță și a televizoarelor ce-i plonjau rutinier în visare. Nici noua lor afirmare de sine bătătoare la ochi nu îi înstrăină de el atât cât o indiferență ce-i căptușea lui lăuntrul, ca un mușchi gros, iubitor de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
funcția supremă. Mai multe posturi difuzează o reclamă, pentru cel mai vândut ziar din România, Click: un cunoscut actor, declarând că-i este cel mai bun prieten. L-am căutat pe internet... Doamne, ce citesc cei mai mulți români! Plăcerea de a răscoli prin gunoaie și zoi poate indica oare un nivel cognitiv pasabil, un psihic sănătos? Prin satele românești, mai ales prin Moldova noastră așezată, acolo unde s-a născut veșnicia și bunul-simț, crimele și violurile se țin lanț. Iar pe șoselele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bulevardul acesta falnic, iar undeva dincolo de fosta clădire a Dumei văd o firmă de librărie la subsol. Intru și sunt copleșit de invitația politicoasă de a cerceta colțul În care se găsesc cărțile acestei edituri și nu numai. Încep să răscolesc rafturile, nu știu unde să depozitez cărțile alese și sunt invitat de una dintre doamne să mă așez pe o canapea elegantă, chiar În mijlocul librăriei și să-mi aduc acolo tot ce mă interesează, până mă hotărăsc. Civilizat, cum În puține locuri
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
practic a dispărut. Sună cornurile de ceață. 5 decembrie Porcul și-a revenit. Umflătura a dispărut. (Ar trebui să-l împiedic să se scarpine la rană cu copita, dar cum?) Îi dau drumul pe podea, e jucăuș, fidel. Aleargă și răscolește cu râtul prin grilajul altarului, o fi crezând că acolo se ține mâncare? Își bagă râtul. Catifeaua de pe masa altarului e de bună calitate, nu lasă urme cu copitele. Alunecă pe podeaua de piatră și se strecoară în jos pe
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Mariana era o femeie timidă și totodată plină de energie și de curaj. Această stranie îmbinare de trăsături ale personalității au ajutat-o poate să depășească marile încercări ale secolului pe care l-a străbătut. Mă primește întotdeauna gentil. Discutăm. Răscolim trecutul, încercăm să-l reînviem... Privim multele fotografii de pe pereți. În toate, ea apare în mijlocul camarazilor din aviație, în carlinga avionului, în uniformă sau cu casca de zbor pe cap. O singură poză contrastează cu restul; pare mult mai veche
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
unui crez, pe care tânărul Francisc le-a rostit îngenuncheat, rugându-se, în fața crucifixului din biserica San Damiano, unde, deodată, s-au deschis ochii Mântuitorului Preaiubit și l-a auzit spunându-i: „Francisc, repară casa mea!”. Chemarea aceasta l-a răscolit profund și l-a despărțit definitiv de amăgitoarele plăceri ale lumii, urcându-l spre sfințenie. Momentele acestea în care Cel Preaînalt se umilește într-atât încât coboară în sufletul smeritului său rob, l-au răsplătit pe Francisc cu extazul și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Solomon, mort în al doilea tren al morții. În ziua de 29 iunie dimineața la ora 7, au intrat la noi doi sergenți de poliție și un plutonier cu revolvere întinse spre noi să ridicăm mâinile și-au început a răscoli toată casa, tot ce era mai de preț mi-au luat, și nu era destul, ne-au izbit din casă să trecem în convoiu pe bărbatul meu, cu copiii. Și când m-a izbit și pe mine eu m-am
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
puținelor bijuterii aflate în casă chiar de către un fost vecin, legionar, de meserie cizmar. De asemenea, la un denunț făcut de un necunoscut s-a făcut o descindere la fiul meu Leib Moscovici, în anul 1942, unde, după ce s-a răscolit, s-a găsit corespondența din America de la rudele noastre, corespondența care a fost declarată subversivă și dânsul închis pe timp de 1 an la închisoare, iar tot ce era de preț, ca aur, bijuterii și bani, s-a confiscat în favoarea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
cu cealaltă. Se apleacă de la mijloc, se aruncă asupra buzelor ei, părând că le devorează. Apoi, ca s-o sărute mai bine, o strânge și mai tare și își apasă cu patimă buzele de buzele ei! Cum m-a mai răscolit sărutul acesta!" Însă, spre deosebire de cineva ca Marie Bashirtseff sau Catherine Pozzi, care trăiseră în perioada Belle Époque, jurnalul nu este unicul confident al lui Bab. Ea poate să se destăinuie de asemenea, și nu se abține s-o facă, prietenelor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ne absolvim pe noi înșine, Avem timp să citim și să scriem, Să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris, Avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm, Avem timp să ne facem iluzii și să răscolim prin cenușa lor mai târziu. Avem timp pentru ambiții și boli, Să învinovățim destinul și amănuntele, Avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare, Avem timp să sfărâmăm un vis și să-l reinventăm, Avem timp să ne
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dar mi-e rușine să refuz și mă trezesc că sorb dintr-un pahar de o curățenie dubioasă licoarea tare și din păcate caldă, ce mi-a fost oferită. Între timp, Ricardo Giorgio (care-o fi numele și care prenumele?) răscolește în vraful de pînze și smulge triumfător cîte una, rezemînd astfel de masă, vreo cinci șase tablouri cît toate zilele. Ia apoi unul dintre ele și-l întoarce brusc către mine: "Ce zici?" Ce să zic? Desigur, orice ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Nichita Danilov, iar eu, fără a folosi nici o figură de stil, ca și el, cred că Alexandru Gh. Tăcu - tatăl poate fi socotit incitatorul la nesupunere și revoluție, omul care, alături de alți curajoși din marile centre populate ale țării, a răscolit protestul din inimile multor români, dându-le scânteia care le era necesară. La 9 octombrie 1989, Într-o Românie Încremenita de spaimă, o mână de oameni, printre ei și Alexandru Tăcu, Isi asumau responsabilitatea unui popor Întreg, pentru ei și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Nichita Danilov, ,,Mălin-Tacu, vestitorul revoluției” nu sunt deloc o figură de stil, ci un adevăr care se Împletește și face casă bună cu faptul că Alexandru Gh. Tăcu poate fi socotit incitatorul la revoluție, omul care, alături de alți curajoși, a răscolit jarul din inimile multor români. Era seară, la oră târzie, cănd socoteam că miliția și procuratura s-au liniștit pe la casele lor, si ascultăm Europa Liberă. Am Înmărmurit. Ni s-a făcut corpul piele de găină și-am analizat cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
faptul că marile idei politice, splendide flori trufașe și devoratoare se cer stropite cu un sânge ca al lor fierbinte și pur, e cuprins de o tristețe sumbră, așa că le cere să plece și să nu-l mai tulbure : De ce răscoliți cenușa inimii mele ?... Părăsiți-mă... (I, p. 43-44). Tace ca lovit, privindu-l intens pe Quintus când acesta scrie pe tăblițele destinate regelui că-l așteaptă cu drag (II, p. 55). În momentul execuției, se uită cu nespusă duioșie la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
satului în cărți scrise de persoane de proveniență brăneană. Pare un fel de complot al tăcerii față de zona cea mai frumoasă din depresiune, cea mai direct evocată sub numele generic de trecătoarea Branului și, forțând puțin nota, cea mai direct răscolită de evenimentele neplăcute, consumate pe aici în decursul secolelor. Cele câteva case împrăștiate pe o lungime de aproape cinci kilometri cât se întindea drumul vechi au fost reclamate, administrativ, în secolul al XIX-lea, de satul Șirnea, dispersat pe dealurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]