3,201 matches
-
lumea de dincolo”!... murmură Iorgu. Și, dacă eu mă voi întâlni cu Fata mea ”dincolo”?!... ”- Asta, nimeni nu știe... șopti gândul. Până se va ști mai multe despre ”lumea de dincolo”, să ne mulțumim cu spusele șamanilor, călugărilor tibetani, ori rabinilor inițiați în Zoharul ezoteric din scripturile iudaice privind ” Cartea strulucirii...!” -Hm?!... făcu iorgu nemuțumit. ”- Dar, asta, cu certitudine, nimeni nu șie, îi șopti rar gândul. Moartea e singura certidudine pe care o avem în viață...!” - Hai, să vedem... își zise
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nu poate fi. Nu se poate cunoaște ”lumea de dincolo”. Zoharul,”Cartea strălucirii”, din scripturile iudaice conține ”cheile” cu care se pot dezlega tainele ”lumii de dincolo”. Însă, Zohar, ca învățătură ezoterică iudaică, poate fi înțeleasă numai și numai de rabinii cei mai inițiați. Păstrarea obsesivă a morții în conștiință, te ruinează... te distruge câte un pic” i-a mai spus gândul. Căci stă scris în Sf. Evanghelie... Pentru că atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Eram gata să le spun că mă însor cu mama sau cu fiica, asta n-avea nici o importanță, dar că o preferam, firește, pe fiică - era deja în inima mea. Viața e plină de surprize! Există numai o singură problemă: rabinul! Știu că îmi va pune bețe în roate. Tua și familia ei nu sunt nici măcar luterani, nimic! Un bun evreu care se căsătorește într-o familie de atei e de neiertat. Voi fi exclus din sinagogă, fără îndoială. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
că îmi va pune bețe în roate. Tua și familia ei nu sunt nici măcar luterani, nimic! Un bun evreu care se căsătorește într-o familie de atei e de neiertat. Voi fi exclus din sinagogă, fără îndoială. I-am trimis rabinului deja o scrisoare, dar n-am primit nici un răspuns. Dar iubirea stă mereu sus, chiar deasupra religiei care este numai un suport pentru trăirile interioare ale omului. Poate că sunt un evreu rău. Nu știu, dar e ceva mai puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
părea spălat în lumină. Apoi încercă să cânte, dar nu putea să scoată din el decât gângureli de copil aflat în leagănul vieții. Se mira de aceste bolboroseli fără sens care-i ieșeau din coșul pieptului. Ciuli urechea în direcția rabinului - parcă vorbea tocmai despre el și despre alții ca el, Rudi, care nu puteau pronunța clar rugăciunile din cauza lipsei de cunoștințe în limbile suedeză și ebraică. Rabinul compara bâlbâielile cu scâncetele și gânguritul unui prunc. Dar Dumnezeu, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
bolboroseli fără sens care-i ieșeau din coșul pieptului. Ciuli urechea în direcția rabinului - parcă vorbea tocmai despre el și despre alții ca el, Rudi, care nu puteau pronunța clar rugăciunile din cauza lipsei de cunoștințe în limbile suedeză și ebraică. Rabinul compara bâlbâielile cu scâncetele și gânguritul unui prunc. Dar Dumnezeu, la fel ca o mamă, putea înțelege foarte bine orice sunet ieșit din gura unui prunc. - Suntem cu toții copiii lui Dumnezeu, spunea rabinul cu blândețe. Dumnezeu înțelege fiecare gând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de cunoștințe în limbile suedeză și ebraică. Rabinul compara bâlbâielile cu scâncetele și gânguritul unui prunc. Dar Dumnezeu, la fel ca o mamă, putea înțelege foarte bine orice sunet ieșit din gura unui prunc. - Suntem cu toții copiii lui Dumnezeu, spunea rabinul cu blândețe. Dumnezeu înțelege fiecare gând pe care îl avem înainte de a fi pus în cuvinte - chiar dacă literele nu sunt clare, vorbirea nu e legată și pronunția e greșită. Important e mereu sentimentul cu care ne îndreptăm spre Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
e mereu sentimentul cu care ne îndreptăm spre Dumnezeu și nu cuvintele care sunt limitate, aparținând lumii. Dumnezeu privește numai în interior. Rudi nu-și putea ascunde bucuria - râdea singur și ar fi vrut să țopăie de fericire, ascultând cuvintele rabinului. - Dragii mei, nu fiți îngreunați de neliniște, ceea ce așteaptă Dumnezeu de la noi sunt sentimente adevărate în inima noastră! Deodată veni un gând peste Rudi - ca un nor mic cenușiu, capabil să-i strice bucuria copilărească. Își amintise într-o străfulgerare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fericiți stând pe o bancă în soare. Rudi surâdea din nou ca un nebun propriilor gânduri, fără să remarce că serviciul divin se terminase și oamenii se înghesuiau spre sala unde se servea vin, cafea și prăjituri de Sabat. Numai rabinul îl remarcase și râdea, îndreptându-se cu mâna întinsă spre el: - Am primit scrisoarea ta, totul se va aranja, promise el, neașteptat de amabil. Rudi nu-și putea crede urechilor. Cuvintele binevoitoare ale rabinului erau ca niște lovituri în inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
cafea și prăjituri de Sabat. Numai rabinul îl remarcase și râdea, îndreptându-se cu mâna întinsă spre el: - Am primit scrisoarea ta, totul se va aranja, promise el, neașteptat de amabil. Rudi nu-și putea crede urechilor. Cuvintele binevoitoare ale rabinului erau ca niște lovituri în inima lui, care începu să bată ca un mânz dornic să alerge pe preeriile verzi ale lumii. - Oare pot să duc o asemenea bucurie fără să-mi dau duhul? Părăsi repede sinagoga și se îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
greu să meargă. Ca și cum pielea ghetelor i-ar fi intrat la apă, sau poate picioarele i se umflaseră. Totuși se strădui să meargă, legănându-se ca o gâscă, balansând greutatea când pe un picior, când pe altul. De câte ori nu glumise rabinul pe seama bietelor lui ghete. Pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios, rabinul spusese că ar trebui ca comunitatea lor religioasă să strângă bani și să cumpere ghete noi pentru Rudi. Lui Rudi i se făcuse rușine. Nu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
poate picioarele i se umflaseră. Totuși se strădui să meargă, legănându-se ca o gâscă, balansând greutatea când pe un picior, când pe altul. De câte ori nu glumise rabinul pe seama bietelor lui ghete. Pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios, rabinul spusese că ar trebui ca comunitatea lor religioasă să strângă bani și să cumpere ghete noi pentru Rudi. Lui Rudi i se făcuse rușine. Nu putea să recunoasă în fața atâtor oameni cât de mult își iubea ghetele lui vechi, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
dezolat, apoi se hotărâse să facă dreptate - cumpărase o piatră de granit și pusese să se graveze pe ea aceste cuvinte: „Primului Rudi de la celălalt Rudi, pioasă aducere-aminte“. În după-amiaza aceleiași zile se dusese la sinagogă și-l întâlnise pe rabin cu câțiva cunoscuți. Ar fi vrut să-i strângă în brațe, să le povestească despre tot ce i se întâmplase. Dar în loc de asta începuse să se bâlbâie, spunând că era neam cu Rudi, din vechea țară Bucovina. Înainte de a termina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
tot ce i se întâmplase. Dar în loc de asta începuse să se bâlbâie, spunând că era neam cu Rudi, din vechea țară Bucovina. Înainte de a termina ce avea de spus, toți izbucniseră în râs. - Rudi a fost un fustangiu! Chiar și rabinul râdea, povestind despre ghetele lui pe care nu și le mai scotea din picioare pentru că era încălțat cu ele când o întâlnise pe o fată cu care dorea să se însoare. - Ha, ha, ha! Natanael se înroșise din cauza râsului colectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
urarea de Sabat. Natanael i-a răspuns imediat, urmându-l la sinagogă. Recunoscuse în acel om pe cel care îl numise pe Rudi „fustangiu“. Ce întâmplare ciudată! Omul îl recunoscuse și el pe Natanael, amintindu-și foarte bine cum împreună cu rabinul și alții râseseră de Rudi. Acum își cerea scuze în mod sincer: - Iartă-mă! Dar un râs bun prelungește viața! Apoi adăugase repede, împins de căldura inimii: - Când te văd, am impresia că-l văd chiar pe Rudi! Un surâs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
acel om, care luase în batjocură amintirea lui Rudi, acum, în mod spontan, îi arăta căldură. Era ca și cum ar fi regăsit viața veche a lui Rudi, pe care o putea adăuga armonios la viața lui tânără, fără multe experiențe. Predica rabinului începuse cu câteva cuvinte despre importanța Sabatului și se sfârșise, ca de obicei, cu o pildă. De data asta era vorba de un evreu pios și de boul lui care-i ara ogorul. Într-o zi acel om devenise atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
cu mine, dragul meu bou, fii supus ca să nu te bată din nou! Și boul îl privise pe fostul lui stăpân în adâncul ochilor, apoi se lăsase pus la plug, lucrând toată ziua. Natanael nu-și putea opri lacrimile. Predica rabinului îi amintea de propria lui copilărie la țară, în sudul Suediei, dar și de copilăria lui Rudi într-o țară tot nordică, Bucovina. Tot ce trăise Rudi acolo se afla și în el. Își amintise de toate animalele, cum le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de lei pentru tipărirea volumului X de Mihai Eminescu, își amintește Dan Zamfirescu. Au mai contribuit cu bani sfinții părinți Daniel Ciobotea și Cassian de la Galați. „Veți tipări acest volum când va veni Mesia și la noi”, m-a avertizat rabinul Mozes Rosen. Fusese în audiență la Nicolae Ceaușescu și îi ceruse să interzică tipărirea integrală a lui Eminescu. Și președintele i-a promis lui Mozes Rosen că așa va face. Volumul trebuia prezentat lui Ceaușescu, la centenarul Eminescu din iunie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din editori l-a visat pe Argatu că stropește crucea lui Eminescu cu agheazmă. În ziua de 15 iunie 1989, m-am dus la Ateneul Român, unde trebuia să înceapă comemorarea poetului național. Nu m-am abținut să-i arăt rabinului volumul. Am ridicat cartea deasupra capului: - Eminență, la noi a venit!» În ziua de 11 mai 1999, a trecut în lumea umbrelor părintele Ilarion (Ioan) Argatu. Numeroase autocare de la București, Suceava, Iași, Chișinău au venit la Boroaia pentru a-l
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vânt rău, o ridicase câțiva metri de la pământ și i-a dat drumul. Pe-atunci, evreii conduceau la Boroaia. Fux, Moscovici, Leibovici au hotărât să nu mai lase pe nimeni să circule după 9 seara. «Asemenea ordin să dea la rabinii lor!», a zis tata. Îți arătăm noi!» Moașa i-a spus tatei că ea este dintre cei 40 de săteni care au dat declarații contra lui. Altă femeie i-a zis a doua zi că va fi arestat. «Îl caut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
căpetenie era în munții Emului, în care însă elementul roman, ca mai cult și mai tare, precumpănea cu mult pe celelalte. {EminescuOpXIV 80} Astfel îi află și-i descrie încă pe la anul 1170 un vestit călător din veacul al doisprezecelea, rabinul Beniamin de Tudela, a cărui mărturie o certifică toți oamenii vrednici de credință din acea vreme, ca fiind cu temei. Această nație a trebuit să se plece câtva timp sub jugul autocrației bulgare, până ce, după căderea acesteia, se uni cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trei intrară. Cohen Închise ușa și arătă spre un mic sicriu aurit. — Răposatul meu moștenitor canin, Mickey Cohen jr. Distrageți-mă de la adevărata mea durere, nenorociți de polițai goimi. Slujba se ține azi la Moun Sinai. L-am mituit pe rabin să-i facă iubitului meu o Înmormîntare ca de om. Netrebnicii ăia de la pompe funebre cred că Îngroapă un pitic. Vorbiți-mi. Exley vorbi: — Am venit să-ți spunem cine ți-a omorît oamenii cu francizele. — Ce „oameni cu francizele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se vor adăuga celor creștine și vor înmulți zestrea arhitectonică a capitalei otomane. Toleranța sa față de ortodoxism este ilustrată prin menținerea în orașul cucerit, devenit capitală a Imperiului Otoman, a patriarhului grec, precum și a celui armean și chiar a marelui rabin. Iată, în Istanbul vor coabita trei religii distincte, cea islamică, alături de celelalte două, ortodoxă și mozaică. Este un susținător al comerțului, acordând privilegii negustorilor italieni. Despre comerțul din capitala imperiului se poate spune că era reprezentat de cele 3667de prăvălii
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
nu m-aș fi distrat nici la sinagogă, pare-se. Aș fi fost perfect ca discipol al unui dascăl În hasidism, „ca să fiu alături de el și să-l privesc cum Își leagă șireturile la pantofi“, după cum a răspuns un eminent rabin cînd a arătat din ce motive voia să Întreprindă o călătorie anevoioasă spre a petrece Sabatul acasă la un asemenea dascăl. Dar poate că bunicul meu descindea din protestanți din Ardèche, care căutau anume prenume din Vechiul Testament. Am auzit vorbindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
garanții de garanție. Învățasem de la Agliè că secretul Piramidelor se dezvăluie nu prin calcule În metri, ci În coți antici. Iată aparatele aritmetice, triumf fictiv al cantitativului, În realitate o promisiune a calităților oculte ale numerelor, Întoarcere la originile Notarikon-ului rabinilor aflați În fugă pe coclaurii Europei. Astronomie, orologii, automate, vai și-amar de mine de-aș mai rămâne În compania unor alte asemenea revelații. Eram pe cale să pătrund În miezul unui mesaj secret În formă de Theatrum raționalist, repede repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]