9,883 matches
-
1991); Tom Kelly (1988); Henry Giroux (1990); Michael Apple (1990); Susan Junhek (1990); Michael Imber (1988) ș.a. Pedagogia fenomenologică este rezultatul aplicării metodei fenomenologice, inițiată de Edmund Husserl, la studiul fenomenelor educaționale. S-a realizat în acest fel o depășire radicală a experimentalismului behaviorist și a raționalismului eficientist. În anii ’70, cercetarea curriculară sesizase „natura duală” a fenomenelor și proceselor educaționale: obiectivă și subiectivă în același timp. Aplicarea metodelor folosite în științele naturii la studiul fenomenelor pedagogice lăsa neacoperită latura subiectivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
structură a generat reacțiile umaniștilor împotriva acestei agresivități epistemologice. Așa a apărut poststructuralismul inițial. Ulterior, conceptul de poststructuralism și-a extins sfera și s-a contopit cu postmodernismul. Cel din urmă s-a afirmat, la începuturi, ca o mișcare inovatoare radicală în arte, tehnologie și știință. În anii ’90, postmodernismul a asimilat deconstructivismul și poststructuralismul, transformându-le în moduri de a gândi „dincolo de” (limitele gândirii moderne, prejudecăți, căi bătătorite, convergențe, obișnuințe etc.). Marii inspiratori ai gândirii curriculare poststructuraliste au fost gânditori
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De aceea, curentul pedagogiei estetice apare în SUA ca o „revoluționară” mișcare postmodernistă. S-au antrenat în lupta pentru inserția acesteia în structura curriculumului formal personalități de mare prestigiu ale culturii americane și unii dintre cei mai originali și mai radicali teoreticieni ai curriculumului postmodernist. S-au explorat și s-au analizat probleme precum: semnificația artelor; cunoașterea artistică; epistemologia cunoașterii estetice; „momentul calitativ” versus „momentul cantitativ”; avantajele explorării estetice în formarea personalității; critica legendelor, basmelor și povestirilor (critical storytelling); arta secolului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este o șansă - poate singura - pentru viitorul omenirii. Dar cât de reală este această șansă? În 1993, Cameron McCarthy a dat multiculturalismului o foarte inspirată și ingenioasă definiție; acesta ar reprezenta un „armistițiu curricular” (curricular truce) între liberali și negrii radicali 86. Desigur, definiția este adecvată în ceea ce privește complicata problematică rasială și culturală din SUA. Dar nici în Europa lucrurile nu stăteau foarte diferit. După McCarthy, în anii ’70-’80, multiculturalismul a absorbit cele două tendințe politice și culturale care exercitau presiuni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturală. Dar cum este posibil acest lucru? McCarthy crede că noul model trebuie fundamentat pe o bună examinare a multiculturalismului însuși. Din ce este el alcătuit? Pot fi inventariate, mai întâi, elemente disparate care sunt, de regulă, cereri ale negrilor radicali pentru restructurarea instruirii în școlile americane. Acestea sunt, cel mai adesea, contradictorii și nu pot fi articulate într-o viziune coerentă. Ele sunt însă preluate, frecvent, în discursuri și pledoarii pentru reforme profesionale. Cele mai multe asemenea discursuri gravitează în jurul unor chestiuni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
raționalismul obiectivist al Iluminismului, pe care s-a întemeiat pedagogia modernă și teoria modernă a curriculumului. Așadar, în pedagogie, atât fenomenologia, cât și hermeneutica apar ca mișcări postmoderniste. Desigur, fenomenologia, al cărei întemeietor a fost Edmund Husserl 103, și hermeneutica radicală, al cărei maestru desăvârșit a fost Martin Heidegger 104, aparțin, din punct de vedere istoric, primei jumătăți a secolului XX, nefiind creații postmoderne. Dar ele au contribuit în mod decisiv la declanșarea mișcării postmoderniste în filosofie, arte, literatură etc. Un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
valorile și sensurile educaționale nu sunt imuabile și încapsulate, în mod abstract și etern, în structura curriculară; dimpotrivă, semnificațiile educaționale se află mereu în schimbare, în progres, în retragere, sunt fracturate, incomplete, dispersate, amânate. Cherryholmes privește lucrurile din perspectiva confruntării radicale dintre structuralism și poststructuralism. Domeniul curriculumului a fost tulburat - și, pe alocuri, chiar anarhizat - de acest antagonism al gândirii pedagogice. (Practic, asistăm la o confuzie teoretică în educație, specifică „realismului halucinant”, caracterizat sumar la începutul acestui capitol.) După Cherryholmes, această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În 1986 însă a mai făcut o descoperire: teoria lui Prigogine a genezei ordinii din haos. Studiul „Prigogine: A New Sense of Order, a New Curriculum” anunță intrarea sa în rândul postmoderniștilor 171. Nu se pune însă problema unei rupturi radicale cu trecutul. Doll încerca de mai multă vreme să propună schimbări în curriculumul modern. Încă din 1983, de pe poziții progresiviste, cerea depășirea modelului industrial-tehnocratic. El scria: Progresivismul a fost o luptă continuă pentru a ameliora sau a umaniza aspectele mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deschisă, de credință în progres și în drepturile politice ale omului. Cosmologia modernă este caracterizată prin cercetarea bazată pe control și predicție, prin modele matematice și mecanice, prin imaginarea universului ca o aglomerare de particule muritoare și printr-o separare radicală a realităților obiective de cele subiective. Megaparadigma postmodernă ar fi apărut în secolul XX; ea este caracterizată de sisteme deschise, de nedeterminare, de discreditarea „metanarativelor” și de centrarea atenției pe procese. Din perspectivă postmodernistă, Doll jr. îl critică pe Descartes
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scurt, accentuând și schimbând ceea ce trebuie accentuat și schimbat. 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile eitc "15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei" Fundamentul gândirii postmoderne constă într-o viziune asupra lumii radical diferită de imaginile anterioare promovate în istoria civilizației euroatlantice. Se pot distinge, în acest sens, trei tipuri de Weltanschauung. a) Viziunea antică. Antichitatea greco-latină s-a hrănit cu o imagine a lumii complet diferită de cea din zilele noastre. Lumea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
250, precum și White și Frederiksen (1986)251 au propus procedee de modelare a progresului învățării la studenții care se instruiesc pe bază de „sarcini critice”. Dar aceste modele rămân în limitele gândirii moderne. Teoreticienii postmoderni au avansat idei mult mai radicale. După ei, expertiza nu urmează o progresie liniară de stadii, ci ia forme foarte diferite de la un ins la altul. A instrui un elev din perspectiva trebuințelor sale de a deveni ceea ce el este înseamnă, de fapt, a-l poziționa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despărțire care, așa cum am arătat în această carte, își are originea în cele două componente ale curriculumului școlilor ecleziastice creștine: trivium (artes sermocinales) și quadrivium (artes reales). Diferențele au fost amplificate de universitățile Renașterii. Este ilustrativă în acest sens deosebirea radicală dintre Universitatea din Padova (eminamente „realistă”, cu membri precum matematicianul Gassendi sau astrofizicienii G. Bruno și G. Galilei) și Academia din Florența (eminamente „umanistă”, cu membri precum filosoful Marsilio Ficino, umanistul Pico della Mirandola și elenistul Pomponazzi). 234. R.M. Gagné
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adăpostul casei sale. Această întoarcere acasă este o „venire-către-sine” (auf-sich-zukommen) cu lume cu tot - adică aducând în minte și în inimă toată experiența acumulată, cu bune și cu rele. * Ne interesează Ulise cel matur, care se schimbă printr-o „răsucire radicală” (Kehre, cum i-ar spune Heidegger, care a traversat și el o astfel de „răsturnare”), prin care devine un „alt Ulise”. Dar trebuie să vedem cum s-a produs metamorfozarea tânărului aventurier în înțeleptul care se pune la adăpost de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Londra, pp. 146-159. Bybee, R., Welch, D. (1972), „The Third Force: Humanistic Psychology and Science Education”, The Science Teacher, 39 (8), pp. 18-22. Callahan, R. (1962), Education and the Cult of Efficiency, University of Chicago Press, Chicago. Caputo, J. (1987), Radical Hermeneutics: Repetition, Deconstruction, and the Hermeneutic Project, Indiana University Press, Bloomington. Carlson, D. (1992a), „Ideological Conflict and Change in the Sexuality Curriculum”, în J.T. Sears (ed.), Sexuality and the Curriculum: The Politics and Practices of Sexuality Education, Teachers College Press
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Washington, D.C. Shapiro, H. (1989), Pedagogy in a Time of Uncertainty: Postmodernism and the Struggle for Community, University of North Carolina of Grinsboro, School of Education, Grinsboro. Shapiro, H. (1990), The End of Radical Hope? Postmodernism and the Challenge to Radical Pedagogy, University of North Carolina of Grinsboro, School of Education, Grinsboro. Shea, C., Kahane, E., Sola, P. (1989), The New Servants of Power: A Critique of the 1980s School Reform Movement, Greenwood Press, New York. Shor, I. (1986), Culture Wars: School
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Partidul Comunist, s-au înregistrat asemenea conversii și din partea unor categorii sociale care aparțineau grupurilor etichetate negativ de noua putere- chiaburi, intelectuali licențiați din posturile lor, preoți, ofițeri. Cea mai mare parte a unei populații confruntate cu o schimbare radicală a contextului se găsește însă în dificultate, incapabilă să dezvolte strategii de articulare la noua realitate. „Masele largi” sunt adesea inerte, adoptând un comportament de așteptare, de expectativă. Cei mai mulți, o bună perioadă de timp după schimbarea din 1948, așteptau o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un timp în expectativă, pentru a vedea dacă evenimentele sunt reversibile sau nu. Se aștepta o revenire la normalitate, erau așteptați occidentalii să restaureze democrația și normalitatea. În cei trei ani dintre 1945 și 1948 s-au produs însă schimbări radicale din punct de vedere politic, social, economic. Schimbările comportamentale nu erau încă esențiale, iar majoritatea grupurilor sociale, deși percepeau cursul defavorabil, așteptau o reîntoarcere la vechile valori și situații - se spera că noile autorități nu vor fi capabile să gestioneze
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
à la résistance. Dans le groupe de pression furent aussi cooptés des adeptes appartenant à d’autres options idéologiques et on soumit au processus d’adaptation tous ceux qui ne manifestaient pas d’une manière convaincante le désir de changement radical. Bien sûr, les tortionnaires passaient eux-mêmes par l’opération de rééducation. Les méthodes de conviction? La bastonnade, la soumission à d’inimaginables souffrances physiques et psychiques, des punitions inhumaines, la délation, l’isolement. Le résultat? L’obtention d’un climat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Un psychanalyste français fort connu, Tobie Nathan, nous offre une clef d’interprétation de la relation entre trauma et affiliation, qu’il nomme «la technique traumatique»: un dispositif traumatisant extérieur, créé d’une manière délibérée, devient capable de provoquer une transformation radicale d’un univers psychique, de détruire le soi, de réorganiser les repères de l’individu, de modifier l’identité de la personne et de provoquer un recours à d’autres groupes de référence. La stratégie utilisée, «la logique de la traumatisation», commente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spectrul nebulos lăsat de vechiul regim; unii au decedat, alții sunt pensionați de la locuri de muncă necalificate, alții sunt veritabili oameni de știință, dar cu o discontinuitate profesională semnificativă; o pată violetă din istoria noastră trebuie ștearsă printr-o măsură radicală, semn al vigorii democrației și justiției noastre. Prezentăm succint elementele înscenării cunoscute sub numele de „cazul MT”. În luna ianuarie a anului 1981, Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice a primit sarcina cunoașterii și avizării tehnicii de relaxare neuropsihică „Meditația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de răspundere. De remarcat că, de la început până la sfârșit, această acțiune, deși coordonată de Securitate, a fost efectuată de către deținuți asupra altor deținuți. „Reeducarea” a început cu citirea unor materiale de propagandă, după care s-a trecut la aplicarea metodelor „radicale”, considerându-se că cele „blânde” nu duc la rezultate satisfăcătoare. Unul dintre martorii acestui fenomen, V. Balanovici, consideră că erau patru faze distincte ale acestui proces. Într-o primă fază, bătut și timorat, trebuia să spui tot ce a mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
servicii diversificate, adaptate nevoii fiecărei categorii de beneficiari, și permite intervenția profesioniștilor în prevenirea riscurilor și identificarea unor soluții eficace și eficiente pentru dezvoltarea și evoluția normală a copilului. Chiar și așa, mai sunt încă multe de făcut pentru schimbarea radicală a calității serviciilor, principalele obstacole și cele mai rezistente fiind birocrația excesivă și mentalitatea angajaților sistemului public în ceea ce privește atitudinea și conduita în relațiile directe cu copiii aflați în dificultate. Cazul copiilor abandonați de familie și instituționalizarea mascată în diferite categorii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deplasează sau sunt deplasați la sediul centrului. În acord cu noile măsuri instituite pe plan mondial privind protecția și educația persoanelor cu dizabilități și în conformitate cu prevederile Constituției și ale Legii învățământului, țara noastră a intrat într‑o etapă de transformări radicale a sistemului de educație, în spiritul egalizării șanselor, pentru copiii, tinerii și adulții cu deficiențe sau incapacități (vezi Anexa 2, care prezintă o evoluție a legislației românești în domeniu din ultimii ani). Din perspectiva noilor reglementări adoptate de statul român
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
2. Elemente privind managementul procesului de introducere pe scară largă a educației integratetc " 11.2. Elemente privind managementul procesului de introducere pe scară largă a educației integrate" Evoluția managementului instituțiilor școlare în direcția aplicării practicilor din educația integrată impune transformări radicale în înțelegerea schimbărilor care vor avea loc în școală. Experiența a arătat că, în condițiile schimbării, unele cadre didactice sunt mai conștiente de importanța perfecționării lor profesionale, explorând și identificând noi strategii de ameliorare a procesului didactic. În mod asemănător
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
programa școlilor de masă. 2. În timpul programului școlar, personalul didactic și de specialitate se va implica direct în susținerea pe toate căile a integrării maximale a elevilor cu cerințe educative speciale. 3. Școala va trebui, printr‑o serie de măsuri radicale în domeniul curriculumului, să vină în întâmpinarea tuturor cerințelor educaționale ale elevilor, fără a leza demnitatea și personalitatea acestora. 4. În condițiile educației integrate, clasele/grupele de elevi vor include copii apropiați ca vârstă și nivel de experiență socioculturală. Aplicarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]