5,656 matches
-
putea spune că tradiția constituie elanul vital al fenomenului poetic actual. Orientarea spre folclor, ca sursă de inspirație, este redescoperită, așa se explică nuanțarea bogată și proaspătă a motivelor populare. Au existat elemente folclorice în poezie și în perioada 1944-1960, receptarea lor s-a realizat în spiritul generației de la 1848, în sensul prelucrării și adaptării la subiectul ales: sunt cultivate versificația și un anume imagism de structură folclorică 2. Treptat, poeții trec la modificarea structurii izvoarelor folclorice, dau alte dimensiuni simbolului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și, în concluzie, lumea de obiecte se poate raporta la el, poetul demiurg, alephul, cum se va numi mai târziu în "Laus Ptolemaei". Arta poetică și drama cuvintelor Dacă în poemele "manifest literar", Nichita Stănescu se definește deschis înțelegerii și receptării noastre, în cele cu altă tematică este mai abstract, uneori prolix, încărcat, poate prea dens în idei și prea puțin elaborat. Nichita Stănescu își dezvoltă arta poetică în limitele celei blagiene și argheziene; ipostaza creatorului este expresionistă, este cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de aceea, poetul se uită la lucruri de două ori: "Odată ca să fiu vesel,/ și odată ca să fiu trist". Ne convinge astfel că arta lui este, de fapt, un rezultat al descoperirii firii, al paradoxului ei. În acest context, și receptarea artei lui este dificilă, având în vedere învelișul vesel, superficial aparent și "miezul", cum spune el mal târziu, grav și trist. De aceea, în poemul "Capriciu", își va citi opera scaunelor din sufragerie: "Scaunele sunt foarte receptive/ la poezie dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și "miezul", cum spune el mal târziu, grav și trist. De aceea, în poemul "Capriciu", își va citi opera scaunelor din sufragerie: "Scaunele sunt foarte receptive/ la poezie dacă știi cum să le așezi". Deci, poetul ne solicită înțelegerea și receptarea la două nivele ale lecturii: primul este cel superficial al fabulației, care explică succesul de public al poetului, al doilea constituit de semnificațiile grave pe care le deslușim la o lectură mai atentă. Observăm, de exemplu, în volumul "Tinerețea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezia "Visele" vine cu un peisaj de Eden. Pădurea doarme visând, căprioarele visează îngeri, "iar leul bătrân și naiv și flămând,/ L-a visat pe Dumnezeu ". Adrian Păunescu, ca și ceilalți poeți ai generației lui, încearcă într-un anumit fel receptarea folclorului, adică asimilarea lui în asemenea măsură încât cu mare greutate îi dibuim motivul și simbolistica. Astfel, în versurile citate de Ion Chițimia 6, nunta înseamnă moarte: "Și de nunta ta te gătim/ Fata mea te mărităm/ Cu pustiul negru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și-ajunge acolo unde sunt strămoșii." Pentru poet, actul nunții înseamnă sfâșiere, suferință, așa se explică invocarea biblică a răstignirii Domnului. "Ca Isus să-mi las brațele în cuie." Fântâna cu chipuri este și ea un argument în modalitatea de receptare și prelucrare a folclorului, apa fântânii fiind "tinerețea fără bătrânețe și viață fără de moarte", apa vie: Lanțul palid al fântânii se coboară,/ Lanțul roșu al fântânii scrise în adânc/ peste tot atât albastru curge-n seară,/ Că îmi vine să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un nou tip de inteligență, care să unifice multiplele dimensiuni ale ființei umane, veritabil proces alchimic de echilibrare a nivelului mental (gândurile), emoțional (sentimentele) și instinctual al ființei umane. Doar o astfel de ființă unită în interior devine "receptaculul pentru receptarea realului ca atare" (B.N., 2004, p. 13), doar în ea se poate realiza trezirea. Inteligența este "capacitatea de a citi și printre rândurile cărții Naturii și printre rândurile ființei interioare. În absența punților dintre ființe și lucruri, cuceririle tehnico-științifice nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
portofoliilor va fi însoțită de un poster / grupă, care va sintetiza, într-o manieră originală, concluziile fiecărei grupe. Reflecție didactică Cea de a doua oră are o dublă menire. Pe de o parte, are scopul de a facilita trecerea de la receptarea vizuală la receptarea vizionară, de la "ochiul vederii", la "ochiul minții"; trecerea de la autoportretele picturale, mai ușor de receptat, datorită concreteții imaginii vizuale, la autoportretele literare, mai greu accesibile, din cauza abstracțiilor generate de cuvânt. Pe de altă parte, ea introduce ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
însoțită de un poster / grupă, care va sintetiza, într-o manieră originală, concluziile fiecărei grupe. Reflecție didactică Cea de a doua oră are o dublă menire. Pe de o parte, are scopul de a facilita trecerea de la receptarea vizuală la receptarea vizionară, de la "ochiul vederii", la "ochiul minții"; trecerea de la autoportretele picturale, mai ușor de receptat, datorită concreteții imaginii vizuale, la autoportretele literare, mai greu accesibile, din cauza abstracțiilor generate de cuvânt. Pe de altă parte, ea introduce ideea conform căreia fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
printre foarte puținii oameni pe care nu i-am auzit niciodată dând verdicte. Nu-i place să vadă ceea ce este prea lesne vizibi, nu-i place să pună etichete prescriptive pe lumi mișcătoare. Instituie, de fiecare dată, un regim de "receptare subcutanată" care te provoacă să cauți în tăceri incerte, în sub-gesturi, în după-cuvinte. Nu amorțește privirea. Nu erodează ochiul obișnuit să se-nchidă înainte de-a detecta stratificările realității. Ascultă generos și împărtășește ce știe și ce n-a descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care pornește și polemizează în chip creator, nu atît de dragul de a-și impune punctul de vedere, cît pentru a demonstra infinitatea de deschideri ale unei opere literare, infinitatea de posibilități interpretative ale artistului contemporan, precum și infinitatea de posibilități de receptare de care dau dovadă sensibilitatea și inteligența omului modern. Filmul Năpasta are tonalități și ritmuri de tragedie antică. Dacă n-am cita aici decît secvențele din pădure, în care are loc moartea lui Ion, afirmația tot s-ar susține: un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să faci totul pe invers ca să crești în ochii tăi moderni și docți. Natura (sau altceva) ne-au creat atâtea posibilități de a mima gândirea, încât pentru niște oameni abili este un lucru de nimic să apară drept reformatori în receptările candide ale naivilor, calitate de care nu e scutit nimeni dintre noi. Spectacolul Visarion-Nuțescu ține însă de o cu totul altă categorie. Este într-adevăr un spectacol la care se râde din belșug, la care însă cei care râd au
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
omologat ca un succes de referință. În primul rând de public. În ciuda talentului și profesionalismului cu care e lucrat de o echipă omogenă, deosebit de valoroasă, punctuația aleasă îl face nu numai nervos, modern, dar îi conferă și o dificultate de receptare. Filmul câștigă la revizionare sau la reflexia ulterioară mai mult. Riscurile oricărei punctuații originale! (Mădălina Stănescu) Regizorul repetând cu Camelia Maxim și Mircea Diaconu 1988 TREI SURORI A.P. Cehov Teatru Național Timișoara Trei Surori a lui Visarion e un spectacol
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
însă hazardul a împins din ce în ce mai departe acest proiect, până când s-a stins, ca să renască printr-un joc fericit de circumstanțe cinci ani mai târziu. Mă îmboldește să scriu despre Luna verde și faptul că filmul nu s-a bucurat de receptarea pe care ar fi meritat-o, fiind expediat într-o critică acidă a Iuliei Blaga și nefiind pus în discuție într-un mod echilibrat și analitic, cu atenție pentru detalii și pentru contextul social pe care-l evocă. Revederea filmului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1. PRECIZĂRI METODOLOGICE Examenul de bacalaureat, organizat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 4923/ 29.08.2013, emis de MECT, include proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română. Stabilirea nivelului de competență lingvistică în procesul de receptare și de producere a mesajului, cu valorificarea achizițiilor dobândite la disciplina limba și literatura română, se realizează pe baza unei grile care vizează cinci competențe: înțelegerea textului; exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; organizarea discursului; adaptarea la situația de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului oral. II. Fișe recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orală 1. COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ 1.1. Situația de comunicare. Elemente și funcții Comunicarea lingvistică (verbală) este definită ca proces de transmitere și, implicit, de receptare a unui mesaj, exprimat prin limbajul articulat care se întemeiază pe codul convențional al limbii. Reprezentând principalul mod de a fi în lume al omului și al lumii de a exista ca societate, comunicarea interpersonală poate fi bilaterală (unidirecționată) sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor sentimente. - Scopul distractiv are ca finalitate delectarea receptorului, destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al unor publicații de divertisment. Scopurile comunicării artistice sunt determinate de specificul funcției poetice. - Scopul estetic vizează receptarea frumosului artistic, prin transmiterea emoției ar tistice, prin configurarea și dezvoltarea trăirilor estetice. - Scopul cognitiv urmărește accesul receptorului la un nivel complex de cunoaștere, „conducând spiritul de la aspectul cognitiv, rațional, la cel al reprezentării, al sensibilizării [...], cultivând ambiguitatea și antrenarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
indirectă (mediată); c. după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale comunicării: emițătorul nuși adecvează contextului situațional discursul sau comporta mentul/are dificultăți în exprimarea ideilor/are o dicție deficitară etc.; receptorul interpretează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare întregește procesul decodării mesajului, al receptării tuturor semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
strofă a textului dat, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe care îl are lectura jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600- 900 de cuvinte în care să prezinți relația dintre două per sonaje dintrun roman studiat, scris după 1980. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul pe care îl are lectura jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale Situat la frontiera dintre scrierea nonficțională și literatură, jurnalul este oglinda cea mai fidelă a existenței reale a scriitorului. În opinia mea, lectura jurnalului unui scriitor este importantă numai în măsura în care ne ajută să descoperim „omul din spatele textului“, autorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
30 de puncte) Necesitatea cunoașterii ideologiilor estetice pentru înțelegerea operelor literare Reprezentând un ansamblu de principii estetice, doctrinele literare evidențiază opți unea unei generații sau a unui grup de literați pentru o „mutație“ estetică. În opinia mea, cunoașterea ideologiilor facilitează receptarea și interpretarea operei literare, dar nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în creațiile artistice pot interfera mai multe canoane estetice. Un argument care susține această opinie este faptul că programele estetice însumează trăsăturile definitorii ale unui categorii de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft Este necesar să precizăm semnificația acestor termeni, pentru că ei pot fi traduși în românește fie prin cuvintele "istorie" sau "istori(ci)sm", cu multiplele lor sensuri (ceea ce provoacă destulă confuzie), fie prin construcții perifrastice (care îngreunează receptarea mesajului). Această situație ne determină să-i menționăm pe parcursul lucrării și sub denumirea lor germană, astfel încât este nevoie cu atât mai mult să lămurim chiar de la început accepțiunile în care sunt folosiți. Geschichte se referă la succesiunea faptelor obiective ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Această încrucișare, arată Schnädelbach, "a fost considerată inițial o greșeală de construcție. În realitate însă, aici se impun iluminismul istorist și istorismul, care nu mai admit ca subiectul cunoașterii istorice să se autoexcludă de la principiul istoricității oricărui fapt cultural. Apoi, receptarea hermeneuticii recomandă ca și încrucișarea dintre subiect și obiect să fie interpretată hermeneutic, și nu dialectic", ca la Hegel. "<<Cercul hermeneutic>>, care viza inițial doar structura comprehensiunii unui text, devine încă de aici și nu abia o dată cu Heidegger o figură
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]