3,057 matches
-
dar În același timp privirea lui scana zgîrieturile de pe jos, parcă Încercînd să calculeze Înălțimea atacatorului. Este evident că vă e dragă profesia asta... — Contează asta, domnule inspector? Paula păși Între noi doi, iritată de interogatoriul lui Cabrera. Chipul Îi redevenise calm; mă apucă de braț și mă sprijini de umărul ei. — Cu greu s-ar putea crede că domnul Prentice s-a atacat singur. Ce motiv vă imaginați c-ar fi putut avea? Cabrera se uita visător la cer. — Motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ei. Dar Ghazal? Nici ea nu se mai simțise vreodată atât de privită, de îmbălsămată de râvna unui iubit. „Știi, îmi ești în minte tot timpul...“, îi spusese la telefon. Măcar asta puteau: își telefonau de oriunde și, treptat, el redevenea un persan care picura declarații ca nimeni altul în urechea femeii îndrăgostite. Cât despre ea, începea să se ierte, gândind că se luptase destul cu propriile rușini. Unsprezece ani, de când plecase Omar, nimeni nu-i văzuse buricul. Într-o vineri
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
acestui sistem au Început să Îl proscrie, să Îl declare subversiv, periculos, stânjenitor și absurd, de Îndată ce s-au văzut metamorfozați din cei care muncesc În cei care trândăvesc. Iată deci cum, din acel moment, societatea Începu să se realcătuiască, să redevină a baronilor, a conților, a panglicilor, iar penele de cocoș fură Însărcinate să-i Învețe pe sărmanii oameni ceea ce le spuneau odinioară perlele heraldice: Vade retro, Satanas!... În lături, CIVILILOR!... Țară eminamente filosofică, Franța, care experimentase prin această ultimă Încercare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
conta prea mult, pentru că s-ar ști în întreaga industrie ce s-a întâmplat. Ar afla cu săptămâni bune înainte de deschiderea spectacolului. —Janey, mă bagi în sperieți! Janey abandonă tonul său detașat, speculativ. Hai, nu te îngrijora, Sam, spuse ea redevenind, dintr-odată, atentă. Așa ceva nu se întâmplă aproape niciodată și sunt sigură că acum nu e cazul. La urma urmelor, e și Helen acolo. Mă întrebam dacă Janey voia să spună că prezența lui Helen în distribuție era garanția succesului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Dacă aș fi știut cum, aș fi roșit. Speram numai ca, în cursul cercetărilor sale, să nu afle că eu chiar omorâsem pe cineva la un moment dat. Nu știu de ce, dar simțeam că asta ar fi făcut-o să redevină suspicioasă în ceea ce mă privea. Capitolul șaptetc "Capitolul șapte" Linoleumul de pe coridor și vopseaua jegoasă care se cojea de pe pereți erau un adevărat șoc cultural după cuibușorul confortabil al lui Margery. Reflectând la cât de repede ne obișnuim cu confortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
teatrul Cross la fel ca și mine. Te atașezi de locul acesta, înțelegi? Zicea că e ocupată cu scormonitul după un nou director artistic. — Da, ar trebui să se miște destul de repede. Se lăsă pe spate, sprijinindu-se de balustradă, redevenind serios. Știi ce am auzit? Ce mai zice lumea? Că s-ar putea s-o întrebe pe MM dacă e dispusă să dea interviu pentru post. — Zău? zisei eu, surprinsă. Dar n-are experiență în conducerea unui teatru, nu? Bez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
vedea des de un an de zile, era nu atât pentru a-i da sfaturi, cât mai degrabă pentru a se afla în preajma cutezanței, tinereții și turbulentelor sale iubiri. În ziua aceea totuși, vizita celui numit fakkak avea ceva solemn. Redevenise dregătorul religios binecunoscut, ochii săi cu pleoape zbârcite cătau sever, vorbele sale erau rodul îndelungatei lui legături cu vitregia soartei. Toată viața mea m-am aflat în preajma captivilor care nu visau decât libertatea și nu pot pricepe cum un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
s-au opus, amintind de înțelegerea încheiată înainte de căderea orașului, care le garanta în mod special convertiților dreptul de a rămâne musulmani. Fără nici un rezultat. Pentru inchizitori, clauza asta era nulă. Orice om care fusese botezat și care refuza să redevină creștin era considerat renegat și, ca atare, pasibil de pedeapsa cu moartea. Spre a-i intimida pe recalcitranți, au fost înălțate câteva ruguri, așa cum se făcuse cândva pentru evrei. Câțiva orășeni au abjurat. Alții, puțin numeroși, și-au spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ale Orientului, Siria, Irak, Persia, Armenia, Tartaria. Destul de iute a ajuns la ce era mai important. — Pretutindeni, gazdele mele s-au arătat convinse că într-o zi nu prea îndepărtată castilienii vor fi bătuți, cu voia Celui-de-Sus, că Andaluzia va redeveni musulmană și fiecare se va putea întoarce acasă. Nu știa când, nici în ce împrejurări, recunoștea el, dar putea să dea mărturie de puterea de neînfrânt a turcilor, de teroarea pe care o inspira oricui vederea trupelor turcești atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
făcut decât s-o trag pe verișoara mea până la pat, s-o culc pe spate, să-i scot pantofii și să-i desfac eșarfa înnodată sub bărbie. Dădea impresia că e pur și simplu adormită, iar respirația, sacadată mai înainte, redevenea regulată. M-am așezat lângă ea, gândindu-mă ce era de făcut. Puteam să mă rănesc la deget cu un ac, să pătez rufa cu sânge și să uit de noaptea nunții până a doua zi. Dar aveam oare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din pricina spaimei mele mult prea evidente: — De complicitate, granadinule! Pentru că ai lăsat un criminal în libertate, pentru că i-ai trimis victima la moarte, pentru că ai călcat în picioare clemența regală și ai abuzat de bunăvoința Stăpânului Nostru! Am încercat să redevin stăpân pe situație: — Cum aș fi putut ghici în ce moment se va întoarce Zeruali din pelerinaj și pe care drum? Cât despre Harun, nu mai am vești de la el de mai bine de patru ani, nici măcar nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pentru toată familia mea, dorință mai scumpă decât de a o vedea ieșind nevătămată din dezmățul ucigaș din Cairo, în care se înfruntau două imperii, unul îmbătat de triumf, celălalt încăpățânându-se să nu moară. Pe străzi, bătălia continua. Otomanii, redeveniți stăpâni peste majoritatea cartierelor de la periferie, încercau să ajungă în centrul orașului, dar înaintau încet și cu foarte multe pierderi. Cu toate astea, soarta luptei nemailăsând loc de îndoială, nenumărați soldați și oameni din miliții dezertară treptat din tabăra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-mi brațele, din incinta închisorii, când am pășit pe podul Sant’Angelo spre cartierul Ponte, nu mai păstram nici amărăciune, nici resentimente asupra captivității mele. Câteva săptămâni de stat în lanțuri grele, câteva luni de servitute blândă, și iată că redevenisem călător, făptură migratoare, ca în toate țările pe unde îmi făcusem veacul și mă bucurasem, pentru o vreme, de plăceri și de onoruri. Câte străzi, câte monumente, câți bărbați și câte femei eram însetat să descopăr, eu, cel care, timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
astfel atâta bănet, că după un an m-a eliberat și m-a luat asociat la negoț. Cum păream uimit că lucrurile fuseseră atât de simple, a dat din umeri. Când ai putut deveni bogat într-o țară, poți să redevii bogat pretutindeni și oriunde. Afacerea noastră este astăzi una dintre cele mai înfloritoare din Neapole. Alhamdulillah! Avem câte un slujbaș reprezentant în fiecare port și vreo zece agenții comerciale pe care le vizitez regulat. — Ți se întâmplă să faci un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
m-a străpuns mai iute decât o lance. Pe moment, omul mi s-a păru foarte neplăcut. Dar mi-am schimbat curând părerea, sedus, ca atâția alții, de uluitoarea sa capacitate de a-și părăsi sufletul de gladiator pentru a redeveni, o dată ce trecuse pragul unui salon, un florentin, un Medici, uimitor prin finețe și perspicacitate. — Am auzit că ai fost la Pavia. — N-am zăbovit acolo decât câteva zile, în compania lui messer Francesco Guicciardini. — Nu eram nici eu prea departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ziua de mâine e incertă, nu transpare cu nimic, este tot atât de dureroasă ca o gaură neagră, care înghite energie dar nu oferă nimic, absolut nimic, în schimb... Nici o certitudine, vreau să zic. COLONELUL (Stupefiat un timp; își masează piciorul.): Aha. (Redevine milităros.) Domnule, eu pentru altceva am venit aici! ARTUR: Vreți să treceți în locul meu? COLONELUL: Dacă se poate... Își introduce piciorul în apă.) Oooo! Ce nebunie... (Extaz.) Domnule, n-ați văzut pe aici doi derbedei? ARTUR: Ba da. COLONELUL (Roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și sunetul zarurilor vine de la jocul singuratic al lui Bruno; Grubi stă întins pe căruciorul de bagaje și își mestecă paiul; Domnul Kapunta stă întins pe fotoliul-leagăn; după câteva secunde se ridică și începe să se plimbe pe marginea scenei; redevine prezentatorul de la începutul piesei.) ȘEFUL GĂRII: După trei lumi de zile, CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE s-a stins tăcut, în camera de sus. Peste încă un timp, Ioana a născut un băiat pe care l-am numit Artur. Înainte de a împlini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
astfel de insinuări nefondate și agresive. Gândiți mediocru, domnule profesor, sau mă confundați. Și Într-un caz, și În altul, este absolut impardonabil. În vremurile bune, celor ca dumneavoastră li se tăia capul pentru mult mai puțin. Îi trecuse supărarea, redevenise ea Însăși, contondentă și autoironică; era de bine. - Faptul că Îl am Încă pe umeri - despre cap vorbesc - nu-mi folosește prea mult ca să pricep ce ai vrut cu această promenadă romantică prin subteranele subteranei, Încheiat citatul. - O să te ajut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Într-o manieră corespunzătoare, habar n-am care ar fi fost maniera aia, iar lucrul acesta mă stresa și mai tare. Încet-Încet, profesorul a prins să se reanime În uralele mele lăuntrice de satisfacție ușurată. Ochii, cei dintâi, i-au redevenit mobili și funcționali, i-a rotit prin Încăpere ca și când s-ar fi aflat pentru prima oară acolo și Încerca să se familiarizeze cu ambientul. A coborât mâna atârnândă nefiresc În aer și s-a lăsat obosit pe spătarul fotoliului. Simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
n-avea nici o relevanță, În definitiv. Sau, poate, avea? Pesemne că da, altfel nu se explică de ce Eveline a ales să recurgă la un subterfugiu. - Cu ce vrei să-ncepem? m-a Întrebat ea, de parcă mi-ar fi citit gândurile. Redevenise stăpână pe sine, cu rapiditatea obișnuită care, pe mine unul, mă umplea de fiecare dată de respect. - Cu moartea lui Fujimori, dacă n-ai nimic Împotrivă. Ce dracului se petrece pe-aici, s-au pornit exterminările? Am intrat În zodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mod efectiv? Dacă răspundem cum trebuie la această Întrebare, avem RĂSPUNSUL, cheia, dezlegarea... Așa deprimată și obosită cum era, Eva nu-și pierduse nici reflexele, nici viteza de reacție, nici acuratețea gândirii: - Lasă-mă pe mine, simt că Încep să redevin deșteaptă. Probabil că se referă la succesiunea celor două propoziții și, implicit, la succesiunea operațiunilor care fac obiectul fiecăreia dintre ele. - Excelent, așa cred și eu. Lecțiunea corectă, În acest caz, ar fi: CHEIA ESTE ALEXANDRU CEL MARE. SCHIMBĂ ORDINEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
grupuri de personaje; regăsim același ceremonial la hitiți, tot în cadrul scenariului dramatic prilejuit de Anul Nou, la egipteni și în ținutul Ras Shamra. Lupta dintre cele două grupuri de personaje repeta trecerea de la Haos la Cosmos, actualizând cosmogonia. Evenimentul mitic redevenea prezent. "Să-l învingă mereu pe Tiamat și să-i grăbească sfîrșitul!", striga conducătorul ceremonialului. Lupta, victoria și Creația aveau loc chiar în această clipă, hic et nunc. Deoarece Anul Nou este o reactualizare a cosmogoniei, el implică reluarea Timpului
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
începuturi" (și trebuie adăugat că Timpul începe din nou, pentru creștin, cu nașterea lui Cristos, pentru că întruparea întemeiază o stare nouă a omului în Cosmos). Așadar, Istoria se dovedește a fi o nouă dimensiune a prezenței Zeului în lume. Istoria redevine Istoria sfântă, așa cum fusese gândită, dar dintr-o perspectivă mitică, în religiile primitive și arhaice.19 Creștinismul ajunge la o teologie și nu la o filozofie a Istoriei, deoarece intervențiile lui Dumnezeu în Istorie, și cu deosebire Întruparea în persoana
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
triumfaseră și Portugalia devenise o țară, cel puțin prin Constituție, întocmai ca celelalte țări europene - singura recompensă a fost refrenul Encore une revolution en Portugal!... Europa n-a început să țină seama de Portugalia decât în clipa când aceasta a redevenit ea însăși. Prestigiul de care se bucură astăzi în Europa această țărișoară atlantică este pur și simplu uluitor, dacă ne gândim la situația Portugaliei de acum 20 de ani. Se pare că "Europa" nu poate fi convenabil asimilată decât de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ajunsă acolo, după cîțiva ani fericiți, fata a dat naștere unui copil leit bunică-su, negru și vînjos, și În aceeași noapte soțul, crezînd că fusese Înșelat cu un sclav, a poruncit să fie ucisă. De Îndată ce a murit, ea a redevenit neagră, dar acolo, În Franța, nimeni nu pare să priceapă minunile și miracolele Elegbei și s-au grăbit să spună că avea ciumă, pricină pentru care i-au ars trupul... Și pe al fiului ei Împreună cu ea, a adăugat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]