7,442 matches
-
năvălit asupra armatei cu ciomegele; deschizând focul, s-au ales unul mort și cinci răniți, dintre care a mai sucombat unul în spital. În urmă, cea mai mare parte s-au retras, iar 48 au fost arestați”. În afara batalionului din Regimentul 4 Argeș, sosit la Huși la 10 martie seara, urma să ajungă, în ziua următoare, Regimentul 1 Dolj. În zilele de 12 martie-14 martie, țăranii din Pogănești (circa 100), Grumezoaia și Șchiopeni au încercat să pătrundă în oraș, dar fără
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care a mai sucombat unul în spital. În urmă, cea mai mare parte s-au retras, iar 48 au fost arestați”. În afara batalionului din Regimentul 4 Argeș, sosit la Huși la 10 martie seara, urma să ajungă, în ziua următoare, Regimentul 1 Dolj. În zilele de 12 martie-14 martie, țăranii din Pogănești (circa 100), Grumezoaia și Șchiopeni au încercat să pătrundă în oraș, dar fără succes, datorită amplasării unor posturi de observație în diferite puncte ale orașului, care aveau misiunea de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
grupurilor de răsculați și ca urmare a intervenției armatei, care a reușit să-i împrăștie în vecinătatea pădurii Rușteni. La 12 martie, 700 de țărani din Averești au fost întâmpinați la una din barierele orașului (Corni) de două companii din Regimentul 1 Dolj. Noul prefect al județului Fălciu, dr. N. Lupu, însoțit de preotul Bernardin Just și de alte personalități hușene (dr. Boldescu, prof. Ion Zelea Codreanu) s-a deplasat la Corni, unde a fost prezentat ca „amicul sincer al țăranilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
situație extrem de grea cunoaște populația orașului Huși în timpul Primului Război Mondial. În toamna anului 1916 și la Huși, ca în întreaga Moldovă, au venit mulți refugiați și militari. S-au construit în grabă barăci pentru armată; se instruiau recruții și se refăceau regimentele. S-au amenajat aici în special spitale: în localul Gimnaziului „Anastasie Panu” și al Școlii Profesionale de Fete (lângă Episcopie). În Școala Primară Nr. 1 de Băieți s-a instalat Secția de chirurgie, condusă de dr. N. Naumescu, medic-colonel în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care s-a născut la Huși în 1883. Absolvent al Școlii de ofițeri de infanterie de la Pozden (Germania), a luptat ca locotenent comandant de pluton în Regimentul 12 Dorobanți „Dimitrie Cantemir” Bârlad, la Ghimeș-Palanca, Cașin, Oituz și Mărășești. S-a remarcat în lupta de la Topraisar din Dobrogea, în calitate de comandant al Companiei a III-a, Batalionul 4 (în septembrie 1916), iar în vara anului 1917 în luptele de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și a murit la Iași. Locotenentul Ioan V. Drăguleț s-a născut la Huși la 7 ianuarie 1889. A urmat școala din orașul natal (Școala Nr. 2 și apoi Gimnaziul „Anastasie Panu”) și Facultatea de Drept din Iași. Înrolat în Regimentul 12 Infanterie Bârlad, la comanda Companiei a IV-a mitraliere, a căzut eroic în al doilea atac al armatelor austro-ungare, în ziua de 2 noiembrie 1916, pe valea râului Oituz. Locotenentul D. Radu, fiu de învățător, născut la Huși la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe valea râului Oituz. Locotenentul D. Radu, fiu de învățător, născut la Huși la 17 mai 1887, a urmat școala primară și Gimnaziul din Huși, iar școala militară la Iași și București. La izbucnirea războiului îl găsim avansat locotenent în Regimentul 15 Infanterie, comandantul Companiei a III-a din Batalionul 2. A luptat în zona Mărășeștilor, oprind cu unitatea sa ofensiva inamicului în iulie 1917, în zona Moara Roșie - Doaga și pe linia ferată Mărășești-Cozmești. Inamicul s-a retras în dezordine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
clădiri monumentale, teatrul, lumina electrică, nu are o instalație modernă de apă, deși un mucalit ar putea spune: „Dar ce-i mai trebue apă, nenișorule, dacă are vin?”. Nu are o bibliotecă publică și i-ar fi util și un regiment de ostași, care „ar mai trezi puțintel viața hușenilor”. Îi lipsește și o linie normală prin care să-și poată valorifica produsele. Efectele ar fi miraculoase dacă s-ar construi o linie ferată direct Crasna-Huși-Chișinău. Aspectul orașului patriarhal s-ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa). Ne facem o datorie de onoare să elogiem spiritul de sacrificiu al unor eroi hușeni. Unul dintre aceștia a fost plutonierul TR Adrian Gh. Alexandrescu, din Regimentul 10 Vânători, care a murit în luptele de la Odessa. Pe Frontul de Est, în cursul anului 1943, au murit soldații: Mihai Lorenț, Ștefan Brănici, Mihai Gorgan, Macovei Ciobotaru, Anton Balint, Ion Negură, Alexandru Romila, Mihai Patraș, Vasile Boghiceanu, Nechita N.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mihai Gorgan, Macovei Ciobotaru, Anton Balint, Ion Negură, Alexandru Romila, Mihai Patraș, Vasile Boghiceanu, Nechita N. Britescu, Ion Vânătoru, caporal Constantin Secrieru, Teodor Severin, Ioan Gh. Iacob, Gheorghe Costandache, Gheorghe Vălu, sergent Victor Teodor, Eugen Bujoreanu, Laurențiu Boghiceanu, toți din Regimentul 7 Vânători. Sublocotenentul Nicolae Obreja s-a remarcat în luptele insurecționale din august 1944. Soldatul Dumitru D. Lucanu, din Regimentul 7 Infanterie, s-a distins în luptele împotriva armatelor germane, aflate în zona orașului Ploiești. Pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Constantin Secrieru, Teodor Severin, Ioan Gh. Iacob, Gheorghe Costandache, Gheorghe Vălu, sergent Victor Teodor, Eugen Bujoreanu, Laurențiu Boghiceanu, toți din Regimentul 7 Vânători. Sublocotenentul Nicolae Obreja s-a remarcat în luptele insurecționale din august 1944. Soldatul Dumitru D. Lucanu, din Regimentul 7 Infanterie, s-a distins în luptele împotriva armatelor germane, aflate în zona orașului Ploiești. Pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei s-au jertfit sublocotenentul Eugen A. Popescu, fiul pr. Anton I. Popescu, și sergentul TR Gheorghe Gh. Bolea. Aviatorul Ovidiu Voloșniuc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de brigadă (1945); a trecut în rezervă la 1 ianuarie 1948, după ce a deținut mai multe funcții și a fost decorat cu ordinul „Steaua României”, clasele a IV-a (1942) și a III-a (1943). S-a remarcat în fruntea Regimentului 8 Roșiori de la Prut până în Caucaz și Stepa Kalmucă, dovedind „energie, hotărâre și relevându-se ca un excelent comandant, cu aptitudini deosebite”. Și în Crimeea, la comanda Diviziei 9 Cavalerie, „și-a îndeplinit misiunea cu pricepere și energie”. Generalul Emilian
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și energie”. Generalul Emilian Ionescu (21 ianuarie 1897, Huși - 13 mai 1984, București) a absolvit Școala Militară de Ofițeri de Infanterie și a avut o impresionantă carieră, de la sublocotenent (1916) la general (1945). A deținut mai multe funcții: comandant al Regimentului 1 Care de luptă (1941-1944) și adjutant regal (1944-1947). A făcut parte din grupul ofițerilor români care au pregătit trecerea României de partea Națiunilor Unite și care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu la 23 august 1944. Sublocotenentul Nicolae
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecerea României de partea Națiunilor Unite și care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu la 23 august 1944. Sublocotenentul Nicolae Obreja (6 iunie 1919, Huși - 26 august 1944, Moreni) a participat la 26 august 1944, cu subunitatea sa din Regimentul 3 Vânători, la asaltul pozițiilor germane stabilite pe dealul Pleașa, lângă Moreni, unde a fost rănit mortal. A fost decorat post-mortem cu ordinul „Coroana României”, clasa a V-a (1944). Generalul Socrat Mardari, (11 noiembrie 1894, Huși - 9 februarie 1954
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se succedau întruna: aci germanii erau respinși, aci Sarrail ataca, aci soseau rușii în număr mare și îi apucau pe la spate. În ziua de 21, ne sosește într-o fugă Niculae Pillat, care, nevăzând și neauzind decât cele din cartierul regimentului lui și cu încrederea tinereții, era plin de iluzii: germanii trebuiau să fie masacrați într-o ofensivă generală dată de generalul Prezan, sigur de victorie! Din fericire, bietul băiat plecă la repezeală înapoi la cartier și sosi încă la timp
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plin de iluzii: germanii trebuiau să fie masacrați într-o ofensivă generală dată de generalul Prezan, sigur de victorie! Din fericire, bietul băiat plecă la repezeală înapoi la cartier și sosi încă la timp pentru a porni în Moldova cu regimentul, ca să nu rămână prizonier. Nu numai întreaga armată era în retragere, neștiind cum să scape de nenorocirea captivității: unii colonei cu regimentul întreg, alții călări, îmbrăcați în mocani, artileriști fără tunuri și geniu fără unelte, dar și toată populația civilă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
băiat plecă la repezeală înapoi la cartier și sosi încă la timp pentru a porni în Moldova cu regimentul, ca să nu rămână prizonier. Nu numai întreaga armată era în retragere, neștiind cum să scape de nenorocirea captivității: unii colonei cu regimentul întreg, alții călări, îmbrăcați în mocani, artileriști fără tunuri și geniu fără unelte, dar și toată populația civilă fu cuprinsă de o panică nedescriptibilă și, uneori, nejustificată. Familii întregi, cu copii și părinți bătrâni, fugeau cu orice mijloc, în trenuri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe el erau murdare - lucru rar în armata germană -, trăia la Kommandantură cu o bucătăreasă găsită la Piteasca, pe care o trata ca pe nevasta lui și de care râdea toată împrejurimea. Peste câteva luni, din cauza lipsurilor nejustificate din casa regimentului, a fost înlocuit. Venea cu pretextul de a ne inspecta și întreba de nu ne lipsește nimic. Eu i-am cerut o baie. Mi-a răspuns că nici el nu are la etapă. Lucrul nu m-a mirat, după înfățișarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și-i arătam cu degetul, îl îndemnam, pe furiș, să vină pe la noi spre vorbă mai lungă. Părintele Justin era un fost ofițer călugărit, casier la Cernica. La declarația războiului însă n-a mai putut răbda și a plecat cu Regimentul 26 București. A fost în Transilvania. Ne-a povestit cum populația i-a primit cu flori și tricolorul scos din ascunzișuri, cum au ocupat Brașovul și Făgărașul, cum s-au luptat vitejește la Porumbacu, după ordinul de retragere, ei numai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe ferestre după ei și după soldați. Astfel a murit la Brașov Leon (Noni), fiul lui George Pallade. De la Azuga, tocmai în ziua de 21 noiembrie li s-a dat ordinul să se re tragă la Plopeni, prea târziu, trei regimente au fost aproape în în tre gime prinse. Atunci colonelul Berindei, ca să scape de această soartă, a luat-o peste munți călare, îmbrăcat în mocan, părăsindu-și soldații. Ceilalți, cu părintele Justin, au fost duși la Târgoviște. El a îngrijit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București se vorbea numai de ofensiva spre Moldova, de rezistența alor noștri și de luptele crâncene ce se dădeau.](Ibidem, p. 206.) internații în germania Mai interesantă însă fu intervievarea vizitiului de la Herești, tânărul țăran Constantin Nicolae din contingentul 1911, Regimentul 36. Fusese făcut prizonier la Turtucaia, dus pe jos 10 zile până la Filipopoli, unde a secerat orz la un proprietar bulgar, bine hrănit și plătit 50 de bani pe zi. De acolo, trimis la Landsdorf, 12 zile pe drum. Viața
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
boalei. „Nu e adevărat, a strigat un deputat, nu de boală, de foame!“ Guvernul nu a dezmințit. Așa era! Nu le trimisese aprovizionare și, izolați, nu primiseră nimic timp de patru zile. S-a întrebat atunci de ce atâți unguri - 47 regimente de unguri, 53 de austrieci. O voce: „Nu e adevărat! Regimentele austriece sunt compuse aproape numai din unguri“. Din nou, nici un răspuns, „căci pe români, cehi și slavi nu-i mai puteau băga în luptă“, dezertau în masă, înțeleseseră că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de foame!“ Guvernul nu a dezmințit. Așa era! Nu le trimisese aprovizionare și, izolați, nu primiseră nimic timp de patru zile. S-a întrebat atunci de ce atâți unguri - 47 regimente de unguri, 53 de austrieci. O voce: „Nu e adevărat! Regimentele austriece sunt compuse aproape numai din unguri“. Din nou, nici un răspuns, „căci pe români, cehi și slavi nu-i mai puteau băga în luptă“, dezertau în masă, înțeleseseră că nu mai trebuiau să moară pentru o cauză vrăjmașă neamului lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de mine însămi și mă acuzam de barbarie, dar, aducându-mi aminte de vorbele unui ofițer francez către Ionel, îmi dădeam seama că nu eram o excepție: „Nu aș vrea să mor, zicea el, înainte de a comite orori, în capul regimentului meu de cavalerie, pe teritoriul german“. Era un om fin, dar avea înaintea ochilor viziunea regiunilor devastate din Franța, peste care părea că a trecut un cataclism geologic. Atunci ne miram, acum înțelegeam: că la trecerea unei motociclete sau a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru ele.“ „Ai dreptate.“ N-a venit, fără însă a ne persecuta în ceva. Acest colonel, în momentul retragerii, văzându-și trupele nesupuse și înfrângându-i ordinele, devastând satele, zise: „Germania se prăbușește“. Apoi, fiind ajuns în drum de un regiment român și nevoit a se preda, a scos un revolver din cizmă și s-a sinucis. Revin însă la sosirea mea la Govora. Pe drum mă bucuram de frumusețea porumbului, a pomilor roditori care se rupeau sub povara fructelor. Hotelul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]