10,477 matches
-
place; a place; plăcea; plăcut; plin; plin de sine; politică; popă; povesti; pozitiv; pozitivă; a preamări; preamărire; preaslăvea; preaslăvi; prefaci; prefăcut; prețui; fără pricină; prietena; prieteni; proastă; profesori; profesorul; profit; prosperitate; proștii; rar; răni; realizări; recompensă; a recunoaște meritele; recunoaștere; reputație; respect; a respecta; reușite; a risipi; rușine; Florin Salam; sclav; sentiment; senzual; simplu; sincer; sinchisi; de sine nu ...; sine; singur; slavă; snob; somnul; spaime; spune de bine; a spune; spunea; spurca; stare de bine; stima; este stimat; stimă; stimul; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dolari (2); dur (2); enorm (2); eu (2); familia (2); Florin Salam (2); interesant (2); mama (2); maximă (2); morală (2); moralitate (2); moștenire (2); mult (2); multă (2); neprețuit (2); nimic (2); nu (2); omenie (2); de preț (2); reputație (2); sens (2); sumă (2); țigan (2); non-valoare (2); valoros (2); n-are; artistică; Baia Mare; bancnotă; de bani; banul; bogății; bună; bunăstare; calități; cantitate; caracter; ceapă; cercel; cîntar; clopot; competențe; comportament; confiscat de țigani; copac; copiii; coroană; cosmică; costisitor; credință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
experiență bogată în fiscalitatea adaptată cerințelor economiei de piață, evaziunea fiscală (specifică mai ales TVA) poate fi întâlnită și sub forme, cum sunt101: frauda pe termen lung - apare atunci când un agent economic, care și-a creat în timp o bună reputație prin comportament și rezultate, încetează brusc plățile, declarându-se în stare de faliment, după ce în prealabil a avut grijă să-și transfere profitul în altă țară; frauda pe termen scurt, care poate fi întâlnită atunci când o nouă întreprindere înființată (cu
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
achiziționate de la terți, cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanțe minerale, precum și alte imobilizări necorporale. e) Fondul comercial reprezintă o imobilizare necorporală care concură la menținerea sau la dezvoltarea potențialului unității. Se includ în acestea elemente cum sunt: clientela, vadul, debușeurile, reputația și alte elemente necorporale. Se determină ca diferență între costul de achiziție și valoarea justă, la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de o persoană juridică. Imobilizările corporale, denumite și active tangibile, reprezintă bunurile materiale de folosință îndelungată
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
Factors Influencing ERP Projects Success in the Vendor Selection Process”, publicat în Proceedings of International Conference on Business Information Systems, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” , Iași, 2007, pp. 402-410. footnote>, în special pentru departajarea în caz de egalitate: credibilitatea și reputația firmei furnizorului. O schiță a fost realizată în faza premergătoare, informațiile pot fi completate pentru a obține portretul. Clientul trebuie să fie sigur că furnizorul ales este o fir mă solidă, cu o poziție bună pe piață, respectat în domeniul
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de: crearea unui jurnal al riscurilor la începutul proiectului (nerespectarea acestui termen anulează șansele de a obține un man agement „destul de bun”); descrierea fiecărui risc prin: - tip (tehnic sau nontehnic); - impactul asupra timpului, calității și costului proiectului, cât și asupra reputației; - probabilitatea de a se produce (0 100%); - impactul general asupra desfășurării proiectului ( 0-100%); cuantificarea severității fiecărui risc (impact × probabilitate); definirea de măsuri pentru riscurile severe (cuant ificare > 0,5 pe o scară de la 0 la 1); revizuirea periodică a riscurilor
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
este) mai mult sau mai puțin familiarizat cu opera celorlalți. Itemii b, d și e s-au referit la capitalul social al actorilor (resurse reale și potențiale), în timp ce itemii c și f se refereau la prestigiul actorilor, la recunoaștere și reputație (capital simbolic deținut). Din păcate, ultimul item nu a fost înțeles în modul urmărit de autorii chestionarului, ca raporturi de referențialitate, măsurând prestigiul sau capitalul reputațional de care se bucură respectivii scriitori, și, în consecință, s-au obținut foarte puține
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
printre puținele recompense pe care le urmăresc birocrații afectați și chiar frustrați de faptul că promovarea și compensațiile sunt strict limitate. Cu alte cuvinte, interesul birocraților este orientat în permanență spre bugete cât mai mari, recompense financiare substanțiale, statut social, reputație și recunoaștere publică. Diferența substanțială dintre bugetul alocat aparatului birocratic și cel destinat sectorului privat pentru operarea într-un mediu competitiv confirmă afirmația anterioară. Puterea birocrației Eficacitatea inițiativelor guvernamentale este strict condiționată de: (1) personalul bine pregătit; (2) resursele financiare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
luarea deciziei; cu alte cuvinte, răspunsul este agenția de reglementare independentă. În aceste circumstanțe, se poate afirma că modelul agenției este aplicabil, dar cu anumite limitări, în domeniile economic și social, dar și în alte cazuri în care expertiza și reputația sunt factori cheie pentru creșterea eficienței. În aceste domenii, agențiile beneficiază de avantajele oferite de experiență și de posibilitatea de a face angajamente credibile referitoare la politicile gestionate. Încrederea în experiență constituie motorul îmbunătățirilor sociale și reprezintă, totodată, o importantă
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
purtătorii unor valori și interese diferite, construcția unui climat de încredere reprezintă o provocare substanțială. O posibilă strategie utilă pentru construcția climatului de încredere ia în considerare, într-o primă etapă, doi factori esențiali. Un prim factor se referă la: reputația sau istoricul comportamentului participanților și contractele și acordurile formale. Cel de-al doilea factor este focalizat asupra atitudinii față de asumarea riscului. Altfel spus, participanții la rețea trebuie să-și asume riscul demarării negocierilor la nivelul rețelei, pe fondul unui climat
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de serviciu. 3. Agresorii înșiși. Cartea se adresează în special celor care au tendința de a exploda la cea mai mică provocare ori de a acumula tensiuni care erup periodic. Acești oameni nu sunt niște monștri; de multe ori au reputația de a fi printre cei mai dedicați firmei. Altminteri, de ce ar cheltui atât de multă energie pe chestiuni ce țin de muncă? Pentru ei munca este cel mai bun lucru asupra căruia să-ți reverși pasiunile. Cu timpul, au ajuns
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
au ajuns să nu-și mai controleze reacțiile. Chiar și în cele mai bune momente, comunicarea lor cu subordonații este impregnată de o notă de sarcasm. În momentele cele mai proaste, mustră oamenii pe față, iar pe la spate le sapă reputația. Mulți dintre acești agresori ar dori să își schimbe comportamentul - or, li s-a pus în vedere, de către șefi sau de către avocatul firmei, că trebuie să facă un efort în acest sens. Pentru ei lecturarea acestei cărți s-ar putea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
simte măgulită că a fost admisă în clubul bărbaților și recunoaște faptul că tachinările sunt un semn al acceptării ei depline și egale. Pe de altă parte, știe că umorul lor agresiv și batjocoritor va căuta întotdeauna să îi submineze reputația, ceea ce reprezintă o înstrăinare de propria sensibilitate pentru o femeie care caută mai degrabă medii de lucru în care accentul este pus pe cultivarea relațiilor decât pe ierarhii de putere. Acest conflict esențial între ce își doresc bărbații unii de la
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
reprezintă o dovadă suficientă pentru identificarea unei agresiuni verbale. Pur și simplu un șef nu îi poate spune secretarei: „Dă-ți dracului curu’ jos de pe scaun și încearcă să faci naibii ceva util!”, fără să riște o diminuare imediată a reputației sale ca manager și o posibilă sancționare disciplinară din partea companiei (sau, în cazurile grave, din partea tribunalului). Însă excepțiile de la această regulă sunt numeroase. Directorii generali sunt legendari pentru abundența limbajului obscen folosit în spatele ușilor închise, ca și când de obicei s-ar
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
neștiut, dar argumentează că se cunoaște suficient adevăr pentru a se lua decizia corectă. Acest tip de personalitate poate fi surdă la informațiile care nu contribuie direct la finalizarea proiectului sau procesului. Încuiatul își ia suportul emoțional și puterea din reputația sa în grup ca o persoană orientată spre acțiune, care ia deciziile corecte și din satisfacția de a-și fi folosit puterea, toleranța la risc și capacitatea de a coordona probleme și personalități dificile. C - Cercetătorul Această trăsătură de caracter
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
în timp ce lecturați fiecare caz. Urmăriți să vedeți dacă sunteți de acord cu comentariile care urmează fiecare situație. Scenariul unu: s-a răstit la mine Evelyn S. lucra de cinci ani la Tribune Industries ca director de marketing (account executive), având reputația că depune o muncă serioasă, chiar dacă uneori fără folos. Avea câțiva prieteni la birou, însă prefera să evite contactele cu oamenii. Dacă nu i se adresa o întrebare directă, vorbea rareori la ședințe. Elvelyn trebuia să fie supravegheată îndeaproape în
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
chiar dacă sunt folosite de superior sau de colegi pe post de dezmierdare, nu sunt dezmierdări dacă persoana apelată se simte diminuată, ridiculizată sau luată peste picior. În mod similar, sintagmele nepotrivite reprezintă agresiune verbală atunci când atribuie trăsături care afectează negativ reputația sau calitatea profesională a persoanei. Exemplu (supraveghetorul către subordonații Brenda și Bill): „Bill, am s-o trimit pe fâșneața asta împreună cu tine la întâlnirea asta. Dacă tipul nu se îndrăgostește de produsul nostru, poate că se va îndrăgosti de Brenda
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ucise pe șosele. Fără a pune la îndoială concepția șefului lor cu privire la opera de artă, angajații companiei l-au informat rapid că nu vor mai veni la serviciu atâta timp cât vor fi înconjurați de imaginile penetrante ale suferinței animalelor, indiferent de reputația artistului fotograf. Într-o manieră similară, angajații pot obiecta fără să fie nevoie să se justifice la un mediu de lucru care este împănat de formule verbale grosolane sau de prost gust. Exemplu (directorul, într-o ședință săptămânală): „Eu zic
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
estimează că o companie va cheltui aproximativ salariul pe un an al unui angajat pentru a înlocui un manager de nivel ierarhic mediu.) Dacă agresiunea verbală este tolerată în companie, devenind endemică, angajarea de personal nou poate deveni dificilă datorită reputației pătate care afectează compania. Indiferent de salariul oferit, zvonul că o anumită companie „oferă un mediu îngrozitor de lucru” îi va trimite pe cei mai buni candidați în altă parte. Expertul în relații umane dr. Susan Elgin are o listă a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ne distrag atenția de la chestiunile care țin de muncă și, în mod inevitabil, duc la scăderea productivității noastre; chiar noi am fost atacați verbal. Putem resimți teamă nu numai din pricina incidentului propriu-zis, cât și datorită implicațiilor sale. Va avea oare reputația noastră de suferit atunci când ceilalți vor afla de incident? Ne paște concedierea? Va considera cumva agresorul sau șeful nostru că, din acel moment înainte, suntem o „bună țintă potențială” pentru acest tip de tratament verbal? încercăm să ne punem ordine
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
că nu am să îmi bag capul între umeri să îi ascult urletele”. Tehnica 9. „De obicei pot să îmi dau seama când e pe cale să se petreacă un incident de agresiune verbală, mai ales dacă la birou persoana are reputație de agresor. Cu aproximativ o oră înainte de întâlnirea programată în groapa cu lei, îi trimit un email sau îi las un bilet în care îi spun ceva în genul următor: «Abia aștept să discut cu tine la 2 p.m. Deoarece
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
a celor care scriau și copiau documentele, nivelul cunoștințelor reprezentând unul dintre factorii esențiali în determinarea categoriei profesionale. Se pare că pregătirea textelor sfinte menite întrebuințării în cult era încredințată unui sofer, adică unui scrib, a cărui pregătire, îndemânare și reputație erau recunoscute de comunitatea în care își desfășura activitatea. Și mai mult, este de presupus că încă înainte de apariția unei ediții standard, oficiale, a Bibliei ebraice, autoritățile eclesiastice au făcut tot posibilul pentru a asigura copierea fidelă a manuscriselor biblice
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
fără rezerve incertitudinile” (II, 318). Este, în fond, diferența dintre un cinic și un sceptic. Scepticismul? Nu mai mult decât zgura cinismului, pe care Cioran încearcă să-l învestească cu semnificație pozitivă. Spune într-un loc: „Scepticismul are o proastă reputație. Și totuși, sub demersul său trufaș și nepăsător, ce sfâșieri! E însuși fructul unei vitalități precare, adânc vătămate” (I, 143). În acest echilibru instabil, echilibrul unei trufii învinse, sfâșierea are atribut de legitimare. Oricum, în spatele scepticismului lui Cioran se ascunde
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
oricare mi-ar fi «evoluția». Căci, fiziologic, am dobândit rutina scepticismului”) (I, 135). Bolnav de această rutină, lui Cioran nu-i rămâne decât să-și zgândărească, și de data aceasta, rănile, încercând o schimbare de sens. „Scepticismul are o proastă reputație”, spune într-un loc. Și continuă: „Și totuși, sub demersul său trufaș și nepăsător, ce sfâșieri! E însuși fructul unei vitalități precare, adânc vătămate” (I, 144). Finalmente, Cioran va defini scepticismul drept o „voluptate a impasului” (III, 259). Pe sine
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lume anterioară conceptului ș...ț! Să scriu direct după simț, să mă prefac în interpret al sufletului necoordonat! Să transcriu doar ceea ce văd, ce ating, să fac ce ar face nu o reptilă, ci o insectă, căci reptila are proasta reputație de intelectual” (I, 48). În fine, ar vrea să fie, iată, doar ochi și să trăiască reveria aceea de idiot, altcândva blamată. De altfel, își dorea să fie ca piatra, incomunicabilul însuși. După luni petrecute la Paris, își spune: „Duminică
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]