63,734 matches
-
poezia lui Eminescu, în Scrisorile sale către Perpessicius (publicate mai întâi în Caietele Eminescu, apoi în volumul său Eminesciana, 1985). Deși l-am apucat pe Șerban Cioculescu director la Biblioteca Academiei Române, n-am știut de aceste preocupări ale sale pentru restituirea apostrofului lui Eminescu. Personal am înțeles necesitatea apostrofului în poezia lui Eminescu după ani întregi de citiri comparate (confruntări) ale edițiilor sale și ale Convorbirilor literare. 13). M. Eminescu: Luceafărul. Ediție critică de N. Georgescu, Ed. Floare albastră, 1999.
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
în formă de cunoaștere, în tehnică de analiză și în strategie de posesiune.Deși, aparent, în cele zece zile ei și-au ales priveliști și au identificat expresii ale formelor naturale, în esență actul lor de observație este unul de restituire culturală, de reorientare a peisajului către sine însuși. Pentru că, în acest caz, privirea nu este doar un proces obișnuit de percepție, un simplu instrument de orientare în spațiu, ci și o formă de trăire activă și un adevărat act intelectual
Peisajul, experiență spirituală (simpozionul de la Ipotești) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11102_a_12427]
-
p. 179). E intrigat de revoluția literară promovată de Tristan Tzara, aflată clar la antipodul mentalității sale artistice (p. 183-186). Nu uită de Basarabia (p. 189-192), revenită periodic în reflecțiile sale politice și culturale. Partea a treia din volumul de restituiri sadoveniene, datând din anii 1932-1936, cuprinde documentarea istorică despre epoca lui Ștefan cel Mare, șantier al romanului Frații Jderi. Sunt pagini ce în viitor, într-o ediție critică, trebuie atașate acestui roman în dosarul de istorie literară al aparatului critic
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
uitat, de vreme ce se află la a treia reeditare în timp de două decenii. Pentru valoarea lui medie, e bine. Prima reeditare a celor două romane datează din 1984 și e meritul Mioarei Apolzan, care îngrijește și prefațează ediția în colecția ,Restituiri", coordonată de Mircea Zaciu, la Editura Dacia. Nenorocirea ediției a fost cenzura, care a tăiat pasajele erotice mai îndrăznețe și pe cele cu trimitere la bolșevism. A doua reeditare, de astă dată cu adevărat integrală, reproducând și ilustrațiile inițiale, a
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
vorbi. Dar Ury Benador rămâne un prozator interesant în peisaj, alături de congenerii săi evrei I. Peltz sau Ion Călugăru, compunând detalii ale experiențelor narative, demne de atenția istoriei literare oneste. O primă tentativă de sistematizare a scrierilor sale într-o restituire documentară, îngrijită de autorul însuși, a eșuat înainte de 1989, o proiectată serie de Opere Ury Benador, rămânând în 1968 la primul volum. După 1990, Editura Hasefer s-a simțit pe bună dreptate datoare față de memoria scriitorului și a inițiat o
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții bancare. Partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale sub sancțiunea nulității absolute, însoțite de documente de predare- primire, în contract prevăzându-se modul și termenul de restituire al acestora. Împrumuturile care au o valoare mai mare de 100 de salarii de bază minime brute pe țară se supun condițiilor de publicitate. Acordarea de împrumuturi de către partidele politice, alianțele politice sau electorale și candidații independenți către persoanele fizice
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
înălțime. Paul Polivnick și Orchestra Națională din Lille sunt de departe atipici. Parafrazându-l pe Camus, pot spune, cu mâna pe inimă, că mă număr printre martorii fericiți ai acelor rare lucruri curate și inocente ce populează plajele muzicii. Fidelitatea restituirilor exercită asupra publicului o putere de fascinație nu numai prin contrast cu amintirea altor prestații, frecvente prăzi ale hazardului, ci și prin sentimentul că suntem imunizați contra propriei noastre fragilități. O imunitate ce survine dintr-un adevăr artistic, relevat prin
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
profesor, din când în când nu-l prea înțelegem pe domnul ministru, a șoptit unul dintre interlocutori. De pildă, ce înseamnă bronietransportior, dot, pulemiotnoie gnezdo?". ,Probabil autoblindat, cazemată, cuib de mitralieră" - am tradus eu. Am spus deja mai sus că restituirea veșmântului firesc al limbii române - alfabetului latin, a fost intrepretată de intelectualii și patrioții din Republica Moldova și România, ca și de noi, romaniștii, ca un pas decisiv pe calea eliberării de dictatul cultural sovietic. S-a aflat că, de fapt
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană, cea care conferă literaturii române multiple perspective, cea metafizica rămânând de referință. De-ar fi să ne aplecăm doar la riguroasă „restituire” a înțelesului eminescian, întinsă în cele 7 volume 3, ar fi de-ajuns nu doar să-l amintim, ci să-l și omagiem la celebrările bianuale eminesciene. Perfectă logică internă a comentariului sau critic scoate la lumină valori, sensuri, deșchideri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
autonom și pentru a putea ajuta pe alții, mai slăbănogi sau mai înfricoșați de eforturi" - mărturisea el în preludiile la un document memorialistic, redactat după ce trecuse pragul vârstei de 60 de ani, publicat postum în cel mai recent volum dintre restituirile de arhivă, Soarele melancoliei, memorii (p. 210), pagini recuperate de la Securitate de fiica sa Nadia Marcu-Pandrea în anii '90. Fusese închis timp de 10 ani, în două reprize (1948-1952 și 1958-1964). Biografia "mandarinului valah" a fost profund ultragiată de regimul
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
al cărei echivalent nu-l găsesc decât în cazul lui Mircea Vulcănescu. În 2000, Editura Albatros publică Memoriile mandarinului valah. Toate celelalte volume de inedite le-a tipărit Editura Vremea, care și-a făcut un titlu de glorie din această restituire: Reeducarea de la Aiud (jurnal penitenciar, 1961-1964), 2000; Garda de Fier, jurnal de filosofie politică (memorii penitenciare), 2001; Helvetizarea României (Jurnal intim; Pomul vieții 1947), 2001; Crugul Mandarinului (Jurnal intim: 1952-1958), 2002; Călugărul alb, 2003; Turnul de ivoriu (memorii), 2004, și
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
1970-1975, Elena Beram a adăugat trei texte respinse atunci de cenzură (Contribuții la specificul românesc, Idei preconcepute, Perahim) și câteva zeci de articole, recenzii, note plastice sau muzicale, însemnări, provenite îndeosebi din colaborarea la ,Vremea" în anii 1932-1936. Noutățile de restituire sunt semnalate în aparatul critic. Completările documentare de acum aparțin toate sectorului de comentarii critice holbaniene. În rest, ediția din 2005 este aproape identică cu cea anterioară. Diferențele constau în simplificarea aparatului critic (lipsește bibliografia, o anexă importantă într-o
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
pagini! Lacunară din punct de vedere documentar (pentru că lipsesc scrisorile și interviurile scriitorului), ediția din 2005 de Opere Anton Holban aduce îmbunătățiri semnificative privitoare la critic și publicist față de cea anterioară și rămâne una impecabilă, de referință, ca acuratețe a restituirii textelor. Bănuiesc că graba nejustificată și rivalitatea dintre editori au împiedicat realizarea unei ediții complete, ireproșabile documentar și care să pună o pecete definitivă pe un capitol de istorie literară. Nu ar fi fost greu. Nici un critic important nu-l
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
transcriere, care a luat timp îndelungat de cugetare și de aplicare. Stancu Ilin explică pe larg în nota editorului la primul volum cum a procedat și specialiștii domeniului au apreciat caracterul judicios al transcrierii filologice. Z. Ornea a elogiat acuratețea restituirii și fidelitatea cu care sunt respectate criteriile transcrierii interpretative, într-o cronică a edițiilor publicată la timpul potrivit și reluată în volumul său Interpretări (Ed. Eminescu, 1988, p. 209-214). Tot acolo, Z. Ornea mai nota, în legătură cu finalizarea întregului corpus de
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
apară unele ediții critice, cele ai căror îngrijitori au supraviețuit. Ediția critică Hasdeu are șanse să răzbată până la capăt, în ciuda condițiilor nefaste pe care le-a traversat. Evident că nu a fost scutită de șocuri și blocaje. Tentative anterioare de restituire a operei lui Hasdeu într-o formă sistematică mai fuseseră, dar numai după un principiu selectiv. Cea mai notorie era aceea a lui Mircea Eliade din 1937, care publicase în două volume Scrieri literare, morale și politice, asumându-și-l
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
Ion Simuț Valorile secolului al XIX-lea românesc nu sunt nici acum, la începutul mileniului III, pe deplin elucidate pentru noi. Operele unor mari scriitori sau istorici plutesc în nori de incertitudini. Există cel puțin trei cazuri dificile de restituire integrală a operei, din motive de diversitate a domeniilor de desfășurare și din pricina marii întinderi a creației culturale în ansamblul ei: Heliade, Hasdeu și Kogălniceanu. Nu pun aici la socoteală cazul lui Eminescu, pentru că el este rezolvat într-un fel
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
stabilire a textului, datorită tranziției de la alfabetul chirilic la cel latin și datorită tulburării italienizante pe care a suferit-o scriitorul în ultimii săi ani. Cu toate acestea, după D. Popovici și Vladimir Drimba, Mircea Anghelescu a reluat efortul de restituire a operei lui Heliade, într-o ediție critică selectivă (dar cu intenții mult mai cuprinzătoare decât cele anterioare), din care au apărut două volume în 2002, în seria academică de ,Opere fundamentale", girată de Eugen Simion. După îndelungi ezitări și
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
cărei vastitate era dificil de cuprins de către un singur editor. Personalitate afirmată în domenii multiple, intelectual productiv, politician sagace, profund implicat în construcția României moderne, Mihail Kogălniceanu nu a beneficiat - în plan editorial - decât de explorări parțiale și secvențiale, de restituiri selective dintr-un domeniu sau altul al bogatei sale activități. Dan Simonescu a inițiat în 1974, așa cum am arătat, o ediție critică sumativă, a cărei finalizare a avut nevoie de peste trei decenii de efort documentar - filologic, istoric și critic. Și
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
narațiuni de inspirație religioasă, ,Fragment creștin", ,îngerul din noaptea învierii", ,Cuminecătura", din pricina cărora cartea i-a fost respinsă în anii ^80 de Editura Eminescu. Din scrisoarea către Adrian Săvoiu reiese clar poziția inflexibilă a autorului: decât mutilarea manuscrisului, mai bine restituirea lui pentru sertar. Cu totul și cu totul emoționantă (fără urmă de emfază) este povestirea intitulată neinspirat ,Forțe", și care evocă scurta viață și iarna morții unui pui de ied, text care nu poate lipsi din nici o antologie de proză
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
puțin (p. XI). Nu e o operă vastă, dar nici una foarte restrânsă. Nu știm (o fi știind numai fiica scriitorului, Sultana Bănulescu, aflată în SUA la studii de medicină, cu care am vorbit și eu în 2001 pentru o eventuală restituire de inedite) dacă o ladă secretă de manuscrise (cum spune un zvon sau o legendă), păstrată pentru o posteritate mai îndepărtată, nu ne va rezerva surprize de proporții nebănuite. Eugen Simion însuși mărturisește că, la un moment dat, Ștefan Bănulescu
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
altul, transpunerea unei realități regionale identificabile și atestabile) și recompune o istorie a receptării critice a fiecărui volum și a operei bănulesciene în ansamblu. Aparatul filologic (evidențierea variantelor) și aparatul de istorie literară (cronologia biografică, notele și comentariile fiecărui text, restituirile din presă și, uneori, din manuscris, dicționarul de personaje, reperele critice, bibliografia) sunt în măsură să califice pe deplin această ediție ca o ediție critică foarte bine realizată. Reușita documentară și ambiția exegetică sunt cu atât mai mult de lăudat
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
publicistică, interviuri, corespondență - pagini complementare datorate unor descoperiri mai recente. Au devenit notorii profesionalismul desăvârșit, perseverența îndârjită, capacitatea de cuprindere tematică, efortul documentar, adecvarea comentariilor de istorie literară de care a dat dovadă Niculae Gheran de-a lungul timpului în restituirea operei lui Liviu Rebreanu. Sunt calități care, împreună, alcătuiesc exemplaritatea unui editor. Imaginea consacrată a lui Niculae Gheran e aceea a istoricului și a editorului devotat total lui Liviu Rebreanu, deși a început în 1962 prin a-l edita pe
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
Dragomir, dacă vorbim de perioada postdecembristă. În anii ´60, marea revelație a unei opere postume o produsese V. Voiculescu. Cine, în afară de cunoscătorii apropiați, ar fi crezut că opera lui Mircea Vulcănescu (1904-1952) are amploarea pe care a dovedit-o devotamentul restituirii sistematice și profesioniste, susținut un deceniu și jumătate, de Marin Diaconu? O arhivă impresionantă (două lăzi de manuscrise și documente) a fost păstrată cu sfințenie de Mărgărita Vulcănescu, soția filosofului, până în 1987, când a murit, și a fost transmisă apoi
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
ai lui Mircea Vulcănescu, Zaharia Balinca (decedat în 1988), a început să facă ordine în arhivă. Misiunea a fost preluată apoi de Marin Diaconu (inițiat în arhivă încă din 1981), care, după 1990, a girat și a dirijat șuvoiul de restituiri în reviste (îndeosebi ,Viața românească") și în cărți (din 1990 și până în 2005 au apărut 15 cărți, cu unele repetiții în sumar). Cea mai importantă și mai bine organizată restituire a fost dată sub titlul celui mai cunoscut eseu filosofic
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
care, după 1990, a girat și a dirijat șuvoiul de restituiri în reviste (îndeosebi ,Viața românească") și în cărți (din 1990 și până în 2005 au apărut 15 cărți, cu unele repetiții în sumar). Cea mai importantă și mai bine organizată restituire a fost dată sub titlul celui mai cunoscut eseu filosofic Dimensiunea românească a existenței, în trei volume apărute în anii 1992-1996 la Editura Eminescu, într-o ediție îngrijită de Marin Diaconu și Zaharia Balinca, însoțită de un cuvânt înainte (un
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]