4,067 matches
-
în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm Se întîmplă că mai vezi și toamna cîte-o floare de salcîm printre frunze; aista-i semn de toamnă lungă. Sare Dacă pui sare pe capul unei femei măritate, îngreunate fără știința ei, și dacă ea în urmă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însă și sămăna, căci la din contra, paserile ar mînca pînea de pe spic. Se crede că dacă în acea zi va răsări soarele dis-dimineață primăvara va fi timpurie. Nu sămăna cînd e lună nouă, că atunci numai crește, dar puțin rod aduce. Sămănatul se începe cu ochii închiși, ca paserile așa să nu vadă grăunțele pînii de pe spic, cum nu vede sămănătorul cînd începe a arunca sămînța. Cînd te duci să sameni în grădină, să nu pui sămînța pe pămînt nearat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șadă la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în Italia, protecția "cabinetului 2" etc. Mâhnit de urzelile unor pescuitori în ape tulburi, profesori și politicieni ignobili și ariviști, Marin Mincu se va despărți în 1997 de Universitatea "Ovidiu" din Constanța, suspendat fiind în lipsă din funcția de decan. Rod al acelui exil și război este și un terifiant pamflet pe adresa urbei Tomisului (p. 92), fotografie a complexului maxim numit provincialism: "acest fel de orbire maladivă a facultății de evaluare, un fatum exasperat pentru toți, un jeg, o râie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
era aceea că fusese pensionat nedrept de devreme, la numai 50 de ani, în plină putere creatoare. Mereu îmi spunea că Lucia Sturdza-Bulandra a fost instalată ca director la... 87 de ani, în timp ce el era destituit la numai 50! Îl rodea această injustiție. Ce să povestesc despre Leahu? Ar fi multe. Mă opresc la două-trei dintre întîmplări. Prima, de la Pitești. În urma reclamației de hărțuire a unei actrițe, este chemat la Partid, să dea explicații. Leahu nu se pierdea niciodată: și i-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fereastră. Atunci, spăimîntat, deschise iar ochii." Metafora rebreniană definește în chip figurat agresiunea unui subconștient pe cale să răstoarne siguranța rațională. Autorul o preferă, se vede, pentru sugestia ei terifiantă, primară. "Atacul" păsărilor gînduri apare și în alte contexte: " Acuma îl rodeau remușcări. Simțea împrejur întrebări fîlfîind cu aripi negre și nu îndrăznea să le privească." Similitudinea cu spaima ucigașului Puiu Faranga, care deslușește, în Ciuleandra, încă din primele clipe ale "trezirii", amenințarea propriei fapte, iar nu a consecințelor ei, merită reținută
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de la universitate. A-l vedea în lumina unui scepcitism care-și caută încă supapa pentru salvarea sufletului este, pentru acesta din urmă, a citi semnele unei întregi generații, a ridica o problemă de mentalitate: "I se părea că tînărul acesta, ros pînă în temelii de îndoieli, e reprezentantul tipic al unei generații care, pierzînd credința în Dumnezeu, se înverșunează a găsi ceva în afară de sufletul omului, un dumnezeu științific, lipsit de taine și de necunoscut, un adevăr absolut, în dosul căruia să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
din copii urma să fie mutat la altă școală și se discuta cum să fie împărțită răspunderea copilul agresiv, părinții sau școala. Radu a adus o zgardă și a atașat-o de gîtul lui Cornel. Zgarda puțea a cîine, era roasă pe alocuri și lăsa blană. S-au jucat cum au văzut în filmuleț. Cornel alerga în patru labe după coapsele lui Radu, făcîndu-se că-l mușcă. Cînd se apropia prea tare, Radu îl croia cu o vărguță, lăsîndu-i dungi usturătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a văzut istoria în diferite feluri: panoramă a deșertăciunilor (Memento mori), mister al etnogenezei (Decebal, Strigoii), spațiu al pasiunilor grele (Gruie Sânger), timp de manifestare a geniului politic (Scrisoarea III), succesiune de civilizații și societăți. E o viziune a "romanticilor roși de melancolii" (G. Călinescu), care au ilustrat răul în lume, în tablouri sociogonice, au reliefat condiția nefericită a geniului (Scrisorile, Luceafărul, Glossa), meditația patriotică (Scrisoarea III), natura și dragostea care se împlinesc într-o adâncă autohtonizare. Natura eminescinaă are două
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se conturează imaginea "bătrânului dascăl", savantul, omul de geniu, care încearcă să descopere tainele universului. E un portret fizic și moral memorabil: "Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic/ Universul fără margini e în degetul lui mic", "c-o haină roasă-n coate" (condiția nefericită a geniului), deși el deține cheia secretă a universului, el știe că omul este supus destinului, fiind o ființă efemeră. Bătrânul dascăl, adus în scenă prin antiteză cu alte individualități umane meditează la condiția eternizării prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe care Costea Căruntu "îl pălea din când în când peste fălci ori peste grumaz". A doua zi, Ienache aude larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a ros funia cu care fusese legat și coborâse pe ea de-a lungul turnului, atacând străjile. Despre erou circulau multe istorioare: luptase în războaie, stătea în picioare pe șa în goana calului, ridică un sac de orez numai cu o mână
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-se după legi proprii, Lică e un bun cunoscător de oameni, dar e un "om rău și primejdios", cum intuiește Ana, fapt ce se vede în ochii lui, din rânjetul lui și mai ales din "căutătura ce are, când își roade mustața cu dinții". Nu se dă în lături de la furturi, crime, înșelăciuni și povestește cum a dobândit "plăcerea de a lovi pe omul care te supără". Ca să nu cadă viu în mâinile jandarmului Pintea, s-a sinucis, zdrobindu-și capul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și rezervarea dreptului la propria decizie. Mintea de a doua zi După ce ai făcut dragoste, s-ar putea să-ți pară rău încă de a doua zi. De fapt, încă din primele cinci minute de „după“, poți începe să-ți rozi unghiile, gândindu-te că s-ar putea ivi o sarcină nedorită, o boală cu transmitere sexuală sau un fel de catastrofă socială. Nu trebuie să fii psihiatru ca mine, ci doar un om chibzuit pentru a-ți da seama că
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sexuală decât trupul posesorului lor. Obiectul impregnat Pentru un câine, întâlnirea cu planta pe care a urinat o că țea este o adevărată sărbătoare. O miroase cu insistență, îi dă ocol, o verifică încă o dată, o marchează cu propriul mi ros și se mai întoarce cel puțin o dată la ea. Pentru un om, prezența partenerului este mult mai complexă. Când se confruntă cu obiectele acestuia, el ia în conside rare miro sul, ideea că au fost atinse de persoana dorită, chiar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
banii plătiți doctorului. Astfel, doctorul informează că rana diaconului Dragnea fusese foarte gravă, chiar cauzatoare de moarte, că acestuia i-au trebuit trei luni să-și revină, iar prețul îngrijirilor s-a ridicat la suma de 52 de taleri. Sta ros te le de negustori și medicii, personaje aflate în ime dia ta apro piere, mai ales în spațiul urban, încep deja să facă parte din peisajul cotidian și se integrează foarte repede în dezbatere spațiul juridic. Soborul își asumă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în fiecare an câte 30 de vedre devin care să-i asigure traiul, iar dacă se va decide să rămână văduvă, casa mezinului îi va servi de adăpost până la sfîrșitul vieții. Constantin ne gusto rul este mult mai ge ne ros. Ne a vând copii, el își îm parte averea întrecei doi unchi paterni, Panait și An drei, ce devin totodată și epitropi, sora sa și Biserică. Ilinca, numită cu drag „iubita mea soție“, își primește dota, urmărindu-se punct cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
proces deferit spațiu lui public, el și „casa“ lui ajung subiect de bârfă în celelalte case boierești, de „batjocora lumii“, după cum se exprimă unul dintre ei. Pe lângă cinste, un boier are de apărat și noblețea rangului, el este „bla go rod nic“, adică de neam ales, cu totul deosebit de restul norodului. O se rie de constrângeri sociale apar țin acestei categorii sociale, iar unele dintre ele se re fe ră la con dui tă. Când ajung în fața mitropolitului, care în astfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a spune „nu mai cu gura“, fără a avea și documentul probator ne fiind suficient. După citirea jalbelor și a foii de zestre în fața con si liu lui ecleziastic, aceasta din urmă este trimisă spre pre țui re la sta ros te le de negustori. Ex perti za merge repede la sta ros te, dar se complică atunci când la fața locului se eva luea ză starea obiectelor, fă cân du-se distinc ție între cele care „au pie rit în casă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ne fiind suficient. După citirea jalbelor și a foii de zestre în fața con si liu lui ecleziastic, aceasta din urmă este trimisă spre pre țui re la sta ros te le de negustori. Ex perti za merge repede la sta ros te, dar se complică atunci când la fața locului se eva luea ză starea obiectelor, fă cân du-se distinc ție între cele care „au pie rit în casă“, cele „în proastă stare“ și „cele ce pot fi încă re sti
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
utopii care să cuprindă valori că dragostea pentru om, dreptatea, sentimentul onoarei și al rușinii, cinstea, respectul pentru ceilalți, căutarea sensului sacru al vieții". Societatea noastră s-a văzut atât de lovită de materialism, spune Sábato, spiritul sau, atât de ros de lipsă de justiție și de frivolitate, că este aproape imposibil să transmiți valori noilor generații. "Cum o să putem transmite marile valori copiilor noștri, din moment ce nu mai poți distinge dacă cineva este omagiat pentru că este erou sau criminal?"104 se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de 150 - 180 cm. Nu se recomadă ciupirea lăstarilor sau alte lucrări de tăiere ale plantei pentru a stimula fructificarea. Planta are o distribuție uniformă, naturală a rodului, controlată genetic; fructifică, de regulă pe lăstarii laterali și își păstrează atât rod cât să și-l poată hrăni. Fertilizarea fazială se face după înrădăcinarea profundă a plantei, după apariția frunzelor 7 - 8. De regulă se folosesc 50 - 60 kg s.a./ha N și 50 - 60 kg s.a./ha K2O, dar se pot
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre predica, pentru ca să nu ne roadă dincolo viermele cel veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici, care râd, care nu-și simt aici păcatele lor, dincolo vor
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
2006, Editura Universității "Al. I. Cuza" din Iași, pp. 212-213. 69 Dumitru Mazilu, Dreptul comertului internațional. Partea specială, Editura Lumina Lex, București, 2006, p. 286. 70 Ibidem, p. 287. 71 Ibidem, p. 280. 72 Hans Verhulst, op. cit., p. 5. 73 Rod Falvey, "The Role of Intellectual Property Rights in Technology. Transfer and Economic Growth: Theory and Evidence", în Review of economic development, nr. 4/2006, vol. 10, Blackwell Publishing, Oxford, p. 703. 74 Richard Stim, Profit from your idea: how to
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]