3,927 matches
-
și desinențele lor originare de singular sau de plural, fenomen care nu se întîlnește în cazul limbilor romanice decît în fazele vechi ale unora dintre ele. În diferite momente din istoria lor, limbile germanice au fost influențate și de idiomurile romanice moderne. Limba italiană, prima în care s-a creat o mare cultură europeană în epoca modernă, a căpătat un prestigiu deosebit în perioada Renașterii, fiind luată ca model de limbă de cultură. Terminologia pentru unele domenii de activitate (muzică, arhitectură
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din italiană. La rîndul ei, franceza a reprezentat timp de cîteva secole (secolele al XV-lea al XVIII-lea) limba aristocrației, încît era cultivată în toate capitalele europene și influența toate limbile, inclusiv îndepărtatele limbi ale nordului germanic. Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european Influențarea culturală și influențarea lingvistică transmite unei culturi sau unei limbi două tipuri de elemente: 1) elemente care caracterizează și particulazizează mediul cultural și lingvistic al agentului influențator și 2) elemente pe care acest agent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alte limbi cuvinte și acest fenomen se manifestă cu intensitate deosebită cînd limba respectivă este purtătoarea unei culturi superioare sau reprezintă o comunitate ce se remarcă (sau s-a remarcat) în raport cu altele prin realizări notabile. Este astfel explicabil de ce limbile romanice occidentale au reprezentat (și, într-o anumită măsură, mai reprezintă încă) o sursă de îmbogățire pentru celelalte limbi europene. Primul element pe care l-au putut oferi aceste limbi ca intraductibil este cel legat de viața istorică, culturală și socială
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precum producțiile populare (pg. fado, sp. canción, it. canzonetta, fr. chansonnette), unele tradiții (precum luptele cu taurii la spanioli), sau domenii de activitate în care s-au remarcat (artă, marină, comerț etc.). O puternică influență au exercitat-o unele idiomuri romanice asupra altor limbi ale Europei, îndeosebi asupra celor germanice (precum engleza, neerlandeza și germana) în momentele în care s-au afirmat ca reprezentînd culmi ale dezvoltării culturale, așa cum s-a întîmplat cu italiana din epoca Renașterii sau cu franceza din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rînd ale celei latine, sub forma împrumuturilor lexicale. Din acest motiv, italiana și franceza au putut deveni intermediarul pentru îmbogățirea altor limbi europene cu elemente lexicale ale căror origini se află în latină sau în vechea greacă, încît aceste limbi romanice au putut oferi altora mult mai mult decît ceea ce s-a creat efectiv pe terenul lor. O denumire precum cea pentru noțiunea "condiție", de exemplu, este concretizată în majoritatea limbilor Europei (în limbile romanice, în cele germanice, în multe limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în vechea greacă, încît aceste limbi romanice au putut oferi altora mult mai mult decît ceea ce s-a creat efectiv pe terenul lor. O denumire precum cea pentru noțiunea "condiție", de exemplu, este concretizată în majoritatea limbilor Europei (în limbile romanice, în cele germanice, în multe limbi slave și fino-ugrice) printr-un termen cu aceeași origine primară, dar numai unele dintre aceste limbi au pornit direct de la lat. conditio, -onis, fiindcă l-au preluat de obicei din franceză, iar, uneori, din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
slave și fino-ugrice) printr-un termen cu aceeași origine primară, dar numai unele dintre aceste limbi au pornit direct de la lat. conditio, -onis, fiindcă l-au preluat de obicei din franceză, iar, uneori, din italiană. Rolul de mijlocitor al limbilor romanice pentru lexicul comun european nu se rezumă însă numai la elementele ce pornesc de la limbile clasice. Datorită numeroaselor componente de adstrat de origine germanică, unele limbi romanice au putut furniza altora și cuvinte ce pornesc de la asemenea elemente, cuvinte care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de obicei din franceză, iar, uneori, din italiană. Rolul de mijlocitor al limbilor romanice pentru lexicul comun european nu se rezumă însă numai la elementele ce pornesc de la limbile clasice. Datorită numeroaselor componente de adstrat de origine germanică, unele limbi romanice au putut furniza altora și cuvinte ce pornesc de la asemenea elemente, cuvinte care au fost transmise chiar și limbilor germanice moderne. Astfel, de exemplu, italiana a împrumutat din longobardă cuvîntul balco (< long. balko), păstrat, de obicei în textele poetice, cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord), ski (< norv. ski [∫i] > germ. Ski, Schi, engl. ski), slalom (< norv. slalåm > germ. Slalom, engl.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost mai multe secole (VIII XV) sub ocupație arabă. Perioade mai scurte de timp arabii au stăpînit și Sicilia și teritorii din sudul actualei Franțe. Consecința lingvistică a acestui fenomen a fost pătrunderea de cuvinte din limba arabă în limbile romanice din zonă, în mod deosebit în spaniolă și în portugheză. În acele momente însă, arabii se aflau la un nivel de cultură și de civilizație superior aceluia reprezentat de europeni, încît cuvintele respective au fost preluate și de celelalte limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are și ea acest cuvînt (gabarra), dar preluat prin intermediul limbii basce (kabarra). În sfîrșit, vechea slavă a împrumutat același cuvînt grec (bizantin), căruia i-a dat forma korablǐ, care a pătruns apoi în română, cu aspectul corabie, încît această limbă romanică are astăzi trei cuvinte (caravelă, gabară, corabie) a căror origine îndepărtată este același termen arab. În timpul Marilor descoperiri geografice și după aceea, spaniolii și portughezii au venit în contact cu popoare, cu limbi și cu realități din diferite zone ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
denumiri pentru realități de pe mai multe continente: din limbile amerindiene: alpaca, ananás, mandioca, tapioca; din limbile negroafricane: banana, baobá, samba, zebra; din limbile asiatice: bambu, cacatua, canja, mandarin, pagode. Aceste elemente au intrat din portugheză mai întîi în celelalte limbi romanice (spaniolă, franceză, italiană), iar apoi, îndeosebi prin intermedierea francezei, și în alte limbi europene. Desigur, și unele limbi neromanice, precum engleza, neerlandeza și germana au preluat elemente direct din portugheză, dar numărul unor astfel de împrumuturi este redus. Convergențe germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
franceză, italiană), iar apoi, îndeosebi prin intermedierea francezei, și în alte limbi europene. Desigur, și unele limbi neromanice, precum engleza, neerlandeza și germana au preluat elemente direct din portugheză, dar numărul unor astfel de împrumuturi este redus. Convergențe germanice și romanice pe baza împrumutului latin În epoca feudală și la începutul epocii moderne, limba latină literară a funcționat ca limbă de cultură și ca limbă de cult în cea mai mare parte a Europei, avînd un însemnat rol unificator și permițînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
austriacă fac excepție, dar și aici, românii, aflați în aservire, nu au avut acces la limba latină, fiindcă nu erau cuprinși în școlile înalte și nu făceau parte din cercurile aristocratice și conducătoare. Ca atare, în vreme ce popoarele germanice și cele romanice occidentale au cunoscut permanent influența latinei, românii, deși vorbitori ai unei limbi romanice, au fost lipsiți o lungă perioadă de această influență. În acest mod, atunci cînd s-au format limbile literare ale popoarelor europene, latina a fost model și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acces la limba latină, fiindcă nu erau cuprinși în școlile înalte și nu făceau parte din cercurile aristocratice și conducătoare. Ca atare, în vreme ce popoarele germanice și cele romanice occidentale au cunoscut permanent influența latinei, românii, deși vorbitori ai unei limbi romanice, au fost lipsiți o lungă perioadă de această influență. În acest mod, atunci cînd s-au format limbile literare ale popoarelor europene, latina a fost model și sursă de îmbogățire pentru cele germanice și pentru cele romanice apusene, iar româna
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ai unei limbi romanice, au fost lipsiți o lungă perioadă de această influență. În acest mod, atunci cînd s-au format limbile literare ale popoarelor europene, latina a fost model și sursă de îmbogățire pentru cele germanice și pentru cele romanice apusene, iar româna s-a raliat tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, la această sursă europeană. Cu toate acestea, într-un timp relativ scurt, pe parcursul secolului al XIX-lea, această limbă a integrat numeroase împrumuturi neologice, dintre care multe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scurt, pe parcursul secolului al XIX-lea, această limbă a integrat numeroase împrumuturi neologice, dintre care multe din latina literară, iar astăzi poate fi luată în discuție și evaluată împreună cu limbile vestice. În analiza elementelor latine pătrunse ca împrumuturi în limbile romanice și în limbile germanice, se constată multe aspecte comune celor două familii de limbi, dar și aspecte diferențiatoare, printre care cel mai important este acela că pe terenul limbilor romanice împrumuturile din latină s-au întîlnit cu elemente moștenite din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vestice. În analiza elementelor latine pătrunse ca împrumuturi în limbile romanice și în limbile germanice, se constată multe aspecte comune celor două familii de limbi, dar și aspecte diferențiatoare, printre care cel mai important este acela că pe terenul limbilor romanice împrumuturile din latină s-au întîlnit cu elemente moștenite din latină și au fost apropiate în multe cazuri de acestea, încît adaptarea împrumuturilor s-a putut realiza fără modificări în sistemul desinențelor. În limbile germanice însă, împrumuturile din latină au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sistemul lor morfologic nu a fost afectat, fiindcă, lipsind în general determinările interne pentru terminații (între care se cuprind și desinențele), nici nu s-a modificat și nici nu s-au produs restructurări în morfologie. Aspectul principal care apropie limbile romanice și cele germanice din perspectiva receptării elementelor neologice din latină privește tipul de elemente împrumutate, în sensul că ele aparțin acelorași domenii cognitive și profesionale și acelorași categorii morfologice. Ca atare, se poate constata că, în mod obișnuit, primele împrumuturi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ionis (conditio condi-tionis, regio regionis etc.) și ele au fost introduse în mai mare sau în mai mică măsură în toate limbile literare europene, iar, prin influența limbilor literare asupra celor populare, multe au ajuns și la nivel popular. Idiomurile romanice moșteniseră însă la nivel popular unele cuvinte de acest tip, care suferiseră transformările fonetice specifice evoluției fiecăreia, iar existența unor astfel de elemente moștenite a avut repercusiuni asupra celor împrumutate, determinîndu-le forma și ușurîndu-le adaptarea. Limbile germanice, neavînd un strat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
celor împrumutate, determinîndu-le forma și ușurîndu-le adaptarea. Limbile germanice, neavînd un strat latin moștenit, nu au cunoscut acest fenomen al adaptării cuvintelor împrumutate după altele vechi. În plus, aspectul lor literar s-a definitivat mai tîrziu decît în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un strat latin moștenit, nu au cunoscut acest fenomen al adaptării cuvintelor împrumutate după altele vechi. În plus, aspectul lor literar s-a definitivat mai tîrziu decît în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adaptării cuvintelor împrumutate după altele vechi. În plus, aspectul lor literar s-a definitivat mai tîrziu decît în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
entități abstracte. Între aceste elemente preluate, cele care în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte mare. Astfel, din cuvintele latinești natio / -ionis și religio / -ionis au devenit în limbile romanice: rom. națiune, nație [natsi΄une, ΄natsie], religie, religiune [re΄lid(ie, relid(i΄une]; it. nazione [natsi΄one], religione [relid(i΄one]; sp. nación [naθi΄on], religión [relixi΄on]; port. naçăo [΄nasə̃u], religiăo [re΄li(iău]; fr. nation
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lid((n]; dan. nation [na΄∫o:n], religion [religi΄o:n]; sued. nation [nat΄∫u:n], religion [reli΄(u:n]; norv. nasjon [na΄∫on], religion [religi΄o:n]. Pentru cuvintele de acest tip, se poate constata că, în cazul limbilor romanice, situația este foarte complicată și diversificată, limba română caracterizîndu-se prin faptul că poate avea două forme pentru același împrumut neologic, dintre care una este uzuală, iar alta cu folosire în trecut sau actualizată întîmplător. În unele situații însă, cele două
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]