3,323 matches
-
el i-a pus capăt. LĂPUȘNEANU (apart) (clătinînd din cap ) Este el... Ei, vere, vere, e o mare mișelie, Dar îmi place... Tu, tu singur poate că îmi sameni mie Pentru sufletul lui însă poți să pui să fac-o rugă.... Ia așa... mai calea-vale... [VISTIERUL] Prea supusa voastră slugă Au și plâns chiar la prohodul acelui viteaz prea mare. [LĂPUȘNEANU] Vere, așa-mi placi tu mie... că ți-aș da o sărutare, Dar lasă... Lăpușneanu sărutând... ar rîde-o lume. Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ador cu moartea în suflet CHIPUL Vin! eu vin. Sufletul în vecia-i, atras de-a ta chemare, Din noaptea neființei înfiorat apare... Acolo el, de veacuri, de îngeri salutat Trecea - un basmu palid - cu stele coronat. Dar auzi o rugă, o dulce rug': -a ta! La al tău glas de jale lumina tremura; Chiar Dumnezeu, ce-adie în ceru-i înflorit, Ascultă blânda rugă ce trece liniștit Prin nopțile-nstelate - o muzică de vis Ce-nundă fața-i veche c-un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el, de veacuri, de îngeri salutat Trecea - un basmu palid - cu stele coronat. Dar auzi o rugă, o dulce rug': -a ta! La al tău glas de jale lumina tremura; Chiar Dumnezeu, ce-adie în ceru-i înflorit, Ascultă blânda rugă ce trece liniștit Prin nopțile-nstelate - o muzică de vis Ce-nundă fața-i veche c-un dureros suris. Și inima-i bătrână din nou o mai inspiră De cugetă lumi nouă cum cugeta o liră Eternele-i armonii... Ș-acele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu poți pricepe bine. Trăiam la gura vetrei, la focul cel de jar Unde-un bătrân ca iarna, cu grai încet și rar, Mă spunea la nepoții ce stau cu ochii țintă Și ascultau la vorba-i ca la o rugă sântă; Trăiam în lăutarul cel orb și plin de zile Care, scoțând căciula, o-ntinde după mile Și-apoi, șezând pe-o piatră ce stă-n mijloc de cale Și scârțiind din scripcă dulci sunete de jale, Spune la [cei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
capul și-l cufundă-ntr-a lumei sfinte cărți. Pe murii în risipă o candelă subțire Ardea-n a lui chilie negrită-n părăsire; Pe căi necunoscute gândirea lui pribeagă Străbate cu-aripi mândre nemărginirea-ntreagă; De gânduri uriașe, de rugi a pus cătușe Pe inima-i bolnavă... A presărat cenușă Pe flacăra dorinței. În van... deșertăciuni Au ars și mai departe sub spuză, ca cărbuni... În van în a lui urmă s-a-nchis a lumei poartă: Inima-i tot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întrerumpere, eu ședeam la masă și ceteam cu spatele întors spre conte, atunci auzii un șoptet lin... ascultai... era o rugățiune călduroasă și din animă pentru pace și repaus în moarte, pentru iertarea păcatelor. Eu îl lăsai să-și zică ruga până-n sfârșit. - Cine e aici, întrebă contele încet. Eu mă apropiai de pat. D-ta părinte? urmă el cu blândețe, și încă deștept. E târziu. Eu sânt fericit, părinte, căci se face în curând ziuă... am avut o noapte lungă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care să-ți dea încredere sau pur și simplu întoarce-te spre Dumnezeu și predă-te lui, lasă-l pe el să-ți conducă pașii, spune mereu : „Facă-se voia Ta, Doamne!” și fă asta cu încredere, cu bucuria că ruga ta ți-e ascultată și vei vedea cum totul în jurul tău se va schimba. Lasă viața să curgă prin tine și nu te opune, nu te încrâncena, abandonează-te cu încredere Divinului și minunile vor apărea cu siguranță. 4. Regăsește
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
stea roșie. Dar Poetul se Încovoiase deja deasupra mea și Îmi șoptea, languros, alte vorbe. - Uită, uită tot ce ți-am spus. Sunt sleit, sunt În stare de orice. Nu mai suport... Uită ce ți-am spus, dar nu uita ruga mea. Să nu mori, te-am rugat să nu mori. Să nu mori, bătrâne, asta e, să reziști, te roagă Nichita să reziști. Și m-a sărutat din nou. Urmele degradate ale harului În puroiul de lașități și frică al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Într-un uter prea strâmt” (Cuplul). Totul pare prescris și, În același timp, trăit, retrăit, reasumat cu fervoare. Până și simularea dorinței evocă premisa ancestrală, memoria ei dezolantă. Impulsul devine instantaneu impas: „Se-ntinde mâna Evei. Pe creangă/ nici un măr”. Ruga interioară seamănă cu o somație: „oprește Doamne oprește mecanismul rostogolirii”. Imprecațiile nu lipsesc, de o feroce expresivitate uneori: „Ce duhoare Stăpâne ce duhoare grea/ și veche/ din prima zi a-mpărăției tale”. Izgonirea din pacea necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
străin. Străinul ce-și scoate/ ca pe un câine În lesă/ corpul viu la plimbare” (Mesagerii). Expediția Întru adevăr, pe serpentinele și În străfundurile sale cu miasme, decupează pas cu pas și niciodată deplin teroarea coșmarului terestru, blasfemiile bufone, reluând rugi Întoarse nu În blestem, ci În reportaj acid, insuportabil, pentru că limitat la el Însuși, suficient sieși. Prezidează „tribunale ale subteranei”, insomnia este perpetuă, Îngerii apar În „cete antropofage”, trecutul nu poate fi revocat nici prin amnezie. În acest univers al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
esperanto ale contemporanilor noștri. Când blasfemia nu-și mai poate găsi sau inventa obiectul, carnavalul Însuși Își pierde legitimitatea. Nu m-a mirat să aflu că bătrâna Confraternitate Emeronitti, Înființată cu peste 400 de ani În urmă, pentru a Înălța rugi Întru iertarea păcatelor comise În cursul Carnavalului, avea, În anii din urmă, serioase probleme de a recruta noi membri, deși secta se limita, prin statut, la doar 14 componenți. Cândva, admiterea dificilă, după doi ani de stagiu, nu era posibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
din mână să se așeze față în față cu el. După un răstimp, se simți stingherită și îl rugă să o scuze că pleacă. El păru surprins. Îi spuse că i-ar plăcea să mai stea de vorbă și o rugă să se așeze la loc. Ca să rupă tăcerea, îl întrebă de călătoriile lui. Ai fost singură, zise el deodată. Ea se ridică și se îndreptă spre ușă. Rămâi. Cuvântul lui o opri în loc. Știu că nu poate să nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu-mi închipui cum te pot răsplăti... Infirmiera radia un calm straniu. Mâna ei pe umărul lui Karin transmitea siguranță absolută. — Lucrurile se aranjează. Toată lumea e răsplătită, într-un fel sau altul. Hai să vedem cum merge treaba. Karin o rugă pe Bonnie Travis s-o ajute să-l ducă pe Mark acasă. Mark făcu turul instituției, luându-și rămas-bun de la tovarășii lui de suferință. —Vedeți? le spuse el. Nu e o condamnare la moarte. Până la urmă îți dau drumul. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Nu chiar. Zuul tot mă mai posedă, din când în când. Un drac mic și capricios. Săptămâna trecută a venit și m-a luat în toiul nopții. Ne-am căcat pe noi de frică amândouă. Spune-i pe nume, o rugă tăcut Weber pe Jess. Dar ea n-o făcu. — Deci ce mai face... Cleo? —Tată! Părea aproape amuzată. Weber binecuvântă monitoarele cu date de la celălalt capăt, care-i distrăgeau atenția. Nu ți se pare ciudat că mă întrebi de cățel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a întâlnirii dintre cer și pământ care se petrece aici în fiecare clipă: aici a stat Dumnezeu și a dat legea! Și Mihai se gândi mai departe la ctitoriile pe care avea în gând să le ridice și ca o rugă se născu în el năzuința să le facă atât de frumoase încât, deși lucru de mână omenească, să fie demne de jertfa lui Hristos. Parcă plutea, pașii veneau singuri unul după altul, nu simțea oboseala urcușului făcut, da, da, va
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
an de an, cât ținea înconjurul bisericii, gânduri, gânduri. Fiecare din ei alege din noianul de dorințe și nădejdi pe cea pentru care, când o trece pe sub epitaf, să se roage, că așa se spune, aceea se împlinește. Ștefan ce rugă o să înalțe? Dar Bălașa? Ei, Doamne, cu fetele e mai ușor, toate-și doresc să se mărite cu un Făt Frumos. Ridică privirea spre cer, nu se vedeau stele, era înnorat, nu adia nici o boare, așa că lumânările ardeau frumos. — Sfinte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doamna noastră..., aci vodă se opri și privi spre soția sa care, albă ca un mort, își făcea cruce cu gesturi mari. Ei bine, da, noi și doamna Maria, la liturghia de a doua zi de Paști, vrem să înălțăm rugă de mulțumire și să înștiințăm tot norodul că feciorul nostru beizadea Ștefan se logodește cu... — Cu Bălașa, odrasla vistiernicului Ilie Cantacuzino din Moldova, îl scoase din încurcătură pe nerăsuflate doamna Marica. — La Mitropolie, după ce o să cânte mnogoeletie pe slavonește, pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fie și ea pasul meu? Ce altă făptură comparabilă cu Maimuța mai cunoscusem eu până atunci - sau o să mai cunosc vreodată? Nu că nu m-aș fi rugat, desigur. Nu, te rogi și te rogi și te rogi, îți înalți rugile pline de ardoare către Dumnezeu pe altarul de pe colacul toaletei, toată adolescența îi aduci ofrandă jertfa vie a spermatozoizilor tăi, litri întregi - și-apoi, într-o seară, spre miezul nopții, pe Lexington Avenue, colț cu Fifty-second Street, când ești de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a mai știut de capul lui, că nici acum nu-și mai amintește de la ce s-au luat. Doar c-a umplut-o de sânge, atâta mai știe, și c-au sărit ăia grămadă pe el ca să-l liniștească... O rugă cu cerul și cu pământul, Mirelo, să-l ierte, și ea, neclintită, fixându-l cu privirea încercănată de vinețeală de la pumnii lui, ca să-i spună că oricum nu-i dispusă să-și îngroape viața și viitorul lângă unul ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
unui beci. Brusc, dintre dărâmături, se dezvăluie corpul metalic, uriaș, al unei bombe rămasă neexplodată. Soldatul a cărui lopată se oprise lângă detonator, nici măcar nu tresare când o vede. Încremenește cu ochii holbați. Începe să murmure mărunt din buze o rugă. Mai mult ca sigur, tânărul nu gândise nici măcar o clipă că poate-și sapă mormântul atunci când pornise să scormonească molozul. De sus se aude uruitul unui nou val de avioane, semn al unui atac iminent. Detunături nenumărate se succed în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dar nici copiii. Să caști bine ochii atunci când te-nsori, că dacă dai peste una care-i mai mult cu zăbava cu aia nu intră bunăstarea în casă, căci, așa cum spunea bună-mea, fata tre' sa fie bună și la rugă și de fugă...adică să ție la vreme bună dar și când sunt necazuri. Înțelesu-m-ai, măi băiete? Cu gura plină, Suflețel dă aprobator din cap, în timp ce mănâncă netulburat mai departe. Privește cu coada ochiului către American, atent mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
gura podului un abur roșiatic. OPUSTUL Râul curgea liniștit pe luncă. Meandrele lui alcătuiau coturi în care dormeau, falnic, copacii : un plop, un tei, pâlcuri de frasini, ulmi și stejari. Lângă mal clipeau, verde, răchiți. Boschete de soc sângerau sub rugi de hamei. în rupturile mâlite se îmbulzea stuful iar, la dolii, săbii de papură scoteau din teci panașe cafenii. Apa se domolea în iazul cu hatie și cu opust. Balta avea pește din care se lua vamă cu crâsnicul și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
casei era ascunsă o legătură, adevăratul motiv al frângerii de inimă cu care se rugase Aglaia : abia ieri îndosise de pe gardul cumnatei Sevastița cămașa și izmenele lui Ion. Baba pipăi lucrurile bucată cu bucată, apoi le înfundă cu satisfacție înapoi. Ruga fusese pentru depărtarea viitoarelor ispite, nu și pentru păcate mai vechi. Din poiată s-auzea foiala nerăbdătoare a găinilor. Dând ușița de perete, bătrâna le îndemnă cu tandreță : - Hai, fetelor, ieșiți ! De pe răzlog o găină pestriță o privea numai cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
plictisită În jur. Le urăsc. — Locuiești În Brooklyn? Întrebă Kitty; nu știa de ce se aștepta ca Desert Rose să locuiască Într-o mansardă luxoasă din Soho. — Da. Într-o casă frumoasă, de gresie, În Borough Hall. Aproape de apă. Kitty o rugă pe Diane să o ducă la Pacific, singura bucată de natură pe care oamenii nu o putuseră transforma Într-o franciză. Diane le conduse. Era o stradă mare, cu palmieri, cu restaurante elegante, hoteluri și vile cu vedere la ocean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Mă Întâlnesc des cu magia În viața mea, zise Kitty de parcă ar fi fost cel mai firesc lucru din lume. — Da? Întrebă Paul sceptic. Eu niciodată. Mă rog, până În seara asta. — Povestește-mi o Întâmplare magică de-a ta, o rugă David curios. — E o poveste lungă, nu vreau să vă plictisesc. Haide, spune, o Îndemnă și Paul. Avem băutură, avem mâncare, avem timp. — Mi s-a Întâmplat ceva magic la doi ani după despărțirea de soțul meu. — Serios? Întrebă Diane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]