11,781 matches
-
Galați) de unde au înaintat până la confluența Trotușului (la Adjud), pentru a continua în amonte spre pasul Oituz. Probabil, drumul comercial nu se oprea în dreptul Adjudului, ci urca mai departe spre nord pe firul Siretului 49, fiind un segment dintr-o rută de anvergură care se dirija în istmul ponto baltic. Poate că, nu întâmplător, primele capitale ale Moldovei, Baia, Siret, Suceava și, pentru scurt timp, Roman, au apărut exact pe o rută comercială ce secționa provincia pe culoarul deschis de râul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe firul Siretului 49, fiind un segment dintr-o rută de anvergură care se dirija în istmul ponto baltic. Poate că, nu întâmplător, primele capitale ale Moldovei, Baia, Siret, Suceava și, pentru scurt timp, Roman, au apărut exact pe o rută comercială ce secționa provincia pe culoarul deschis de râul Siret. Sub loviturile migratorilor slavi și turanici, decăderea treptată a Imperiului Roman de Răsărit, care își avea sediul puterii în Balcani, a făcut ca traseul să se modifice în Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ca traseul să se modifice în Evul Mediu în zona Romanului. A fost deviat spre est, pe Bahlui și peste Prut, pe valea Bâcului, la vadul Tighinei, și mai departe spre Cetatea Albă, sau de pe Prut, spre Chilia 50 (dintotdeauna ruta a fost cunoscută sub denumirea de drumul moldovenesc). Primele capitale s-au dezvoltat ca târguri fie pe râul Siret, fie pe afluenți ai acestuia (Suceava și Moldova). Există tentația de a justifica alegerea capitalelor exclusiv prin prisma proximității lor față de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o poziție vulnerabilă dinspre est prin proximitatea sa față de hotarul stabilit pe Prut. De asemenea, l-au lipsit de ocrotire din partea pericolelor ce puteau curge pe Siret dinspre nord. Odată cu decuparea, de către Austria și Rusia, a unor tronsoane semnificative din ruta moldovenească însăși soarta economică a principatului a fost periclitată. Treptat, mai ales începând cu perioada comunistă, Iașiul a început să suporte concurența unui alt oraș. Bacăul și-a fructificat din plin avantajul poziției sale centrale în Moldova din dreapta Prutului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
schimb, pentru Aegyssus (Tulcea), așezarea înființată de grecii antici chiar la intrarea în deltă, destinul a fost ceva mai radios sub otomani. Alegerea canalului Sulina ca traseu de navigație spre Stambul a reprezentat o oportunitate pentru porturile aflate pe această rută. Tulcea și Sulina au profitat de situație, cunoscând o dezvoltare însemnată. Așa se explică de ce la momentul Războiului de Independență, Sulina era cel mai important port în posesia căruia intra România după preluarea Dobrogei. Apartenența la România a însemnat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mult prea aproape de frontiera cu o Rusie amenințătoare. În al doilea rând, ne raportăm la București ca la un oraș de talie mare la nivel european 53, poziționat pe un traseu funcțional ce lega Stambulul de Budapesta, ca variantă a rutei prin Sofia Belgrad. În al treilea rând, Bucureștiul era poziționat în statul român, care în acele vremuri se întindea exclusiv în aria extracarpatică, undeva pe la mijlocul distanțelor față de orașele importante aflate în punctele extreme ale țării (Craiova, Constanța și chiar Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
DRUMURI a. Pe cărări bătătorite Evoluțiile trecute, prezente și viitoare au fost, sunt și vor fi profund influențate de realitățile geografice. Relieful a impus o anumită dinamică tuturor formațiunilor statale întemeiate în interiorul lui. Istoria ținuturilor noastre a fost scrisă de rutele strategice la care se conectează. Ne raportăm la un mecanism natural care a reglat cu precizie cursul istoriei noastre. Așadar, avem posibilitatea nu doar de a înțelege trecutul și prezentul nostru, ci să scrutăm viitorul, pentru a dezlega din tainele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
uitat de lume. Așa cum am văzut, izolarea pământurilor noastre este rezultatul încăierării titanilor din adâncuri. La suprafață, încleștarea a avut ca efect contorsionarea lanțului montan. Forma circulară, pe care o descriu Carpații în desfășurarea lor, a fost responsabilă de apariția rutelor principale. Aceste drumuri, din motive ce țin strict de accesibilitate, au ocolit arcul carpatic la poalele căruia am apărut ca popor. Prin urmare, teritoriile noastre au fost, dintotdeauna, străbătute doar de drumuri secundare care s-au conectat la axele strategice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poalele căruia am apărut ca popor. Prin urmare, teritoriile noastre au fost, dintotdeauna, străbătute doar de drumuri secundare care s-au conectat la axele strategice din proximitatea inelului montan. Raportat la poziționarea lor față de spațiul românesc, putem discuta de trei rute principale care ne-au influențat destinul. Mai întâi, este vorba de axa vest est care trecea pe la nord de teritoriile noastre, pe direcția Cracovia, Liov, Kiev. Apoi, avem în vedere axa sud est, care, pornind din zona Bosforului, ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
românești pentru a ajunge în Europa Centrală (s-a derulat pe linia Constantinopol, Sofia, Belgrad, Budapesta, Viena). Să facem însă unele precizări necesare pentru a înțelege importanța și, totodată, complexitatea acestui sistem de axe strategice. În primul rând, cele trei rute au influențat distinct soarta țărilor române. Astfel, axa vest est a fost responsabilă de destinul Moldovei. Cea pe direcția sud est s-a înrâurit profund asupra dezvoltării Moldovei și Munteniei. Iar cea situată pe linia sud vest și-a pus
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Moldovei. Cea pe direcția sud est s-a înrâurit profund asupra dezvoltării Moldovei și Munteniei. Iar cea situată pe linia sud vest și-a pus amprenta hotărâtor asupra evoluțiilor din Muntenia și, mai ales, Transilvania. În al doilea rând, exceptând ruta sud est, care își desfășura un segment și la noi, am fost conectați la celelalte două trasee numai prin intermediul unor drumuri secundare. În raport cu Stambul (Constantinopol) Budapesta, am dezvoltat o variantă prin București, Brașov, Cluj (sau Sibiu, Arad). Față de Cracovia Liov
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
În raport cu Stambul (Constantinopol) Budapesta, am dezvoltat o variantă prin București, Brașov, Cluj (sau Sibiu, Arad). Față de Cracovia Liov Kiev, ne-am legat prin drumul Cetatea Albă, Tighina, Iași, Suceava, Cernăuți. Destinul fiecărei provincii a depins de puterea care domina fiecare rută. Inițial, a fost vorba de Polonia pentru Moldova, iar pentru Muntenia și Transilvania, de Ungaria. Ulterior, puterile s-au succedat, făcându-și apariția ca hegemoni regionali Turcia, Austria și Rusia. În al treilea rând, valoarea strategică a rutelor nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
domina fiecare rută. Inițial, a fost vorba de Polonia pentru Moldova, iar pentru Muntenia și Transilvania, de Ungaria. Ulterior, puterile s-au succedat, făcându-și apariția ca hegemoni regionali Turcia, Austria și Rusia. În al treilea rând, valoarea strategică a rutelor nu a fost una constantă pe parcursul istoriei. Și-au diminuat importanța odată cu apariția unei noi axe care dictează de câteva secole ritmul istoric al Europei, respectiv Paris Berlin Varșovia Moscova. De fapt, cele trei rute formate în jurul arcului carpatic au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
treilea rând, valoarea strategică a rutelor nu a fost una constantă pe parcursul istoriei. Și-au diminuat importanța odată cu apariția unei noi axe care dictează de câteva secole ritmul istoric al Europei, respectiv Paris Berlin Varșovia Moscova. De fapt, cele trei rute formate în jurul arcului carpatic au fost influențate profund de această axa situată mult spre miazănoapte de teritoriile noastre. Figura nr. 1. La un capăt de lume Moscova Berlin Kiev Cracovia Liov Viena stepele nord pontice Budapesta Belgrad Sofia Istanbul b
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în jurul arcului carpatic au fost influențate profund de această axa situată mult spre miazănoapte de teritoriile noastre. Figura nr. 1. La un capăt de lume Moscova Berlin Kiev Cracovia Liov Viena stepele nord pontice Budapesta Belgrad Sofia Istanbul b. Puternica rută vest est Cracovia Liov Kiev a reprezentat principala axă ce a deschis Europa Centrală spre lumea stepelor de unde au năvălit popoarele migratoare. Celălalt traseu concurent, care pornea din Asia Centrală și se continua prin nordul Mării Negre pentru a ajunge în Balcani
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai complicat. Trebuiau trecute obstacolele naturale ridicate în special de Dunăre și Carpați. Pentru a înțelege situația, este necesar să ne uităm o clipă pe hartă. Vom observa că două elemente au făcut din Cracovia Liov Kiev cea mai puternică rută începând din Evul Mediu până spre mijlocul Epocii moderne. Pe de o parte, de la Cracovia axa se continua și se continuă lesne spre Viena prin celebra Poartă Morava care bordează spre vest Carpații Slovaci, separându-i de Munții Sudeți și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
puțin pentru cei din nord (din Câmpia Germano Polonă, plină de mlaștini și lacuri)56. Culoarul morav asigură legătura între bazinul Dunării superioare și cele ale Odrei și Vistulei. Acest punct strategic de intersecție a fost valorificat de Viena, de unde ruta putea fi continuată în jos pe firul Dunării spre Balcani, fie pentru a ajunge la Marea Neagră, fie la Marea Mediterană. Pe de altă parte, ruta era și este ușor de străbătut deoarece între Viena, situată pe Dunăre, și Kiev, aflat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cele ale Odrei și Vistulei. Acest punct strategic de intersecție a fost valorificat de Viena, de unde ruta putea fi continuată în jos pe firul Dunării spre Balcani, fie pentru a ajunge la Marea Neagră, fie la Marea Mediterană. Pe de altă parte, ruta era și este ușor de străbătut deoarece între Viena, situată pe Dunăre, și Kiev, aflat pe Nipru, nu se interpune niciun alt fluviu major. Axa Cracovia Liov Kiev intersectează Vistula și Nistrul în zona dinspre izvoare. Această realitate geografică a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
paralelă a istmului ponto baltic. Eșecul Kievului a însemnat ridicarea Moscovei care, mult mai ferită de pericolul stepelor, s-a adaptat la specificul arealului boreal. După ce a cucerit treptat acest spațiu, rușii s-au orientat și spre ținuturile nord pontice. Ruta Cracovia Liov Kiev a sfârșit prin a fi dominată la rândul ei de o axă care a desenat harta istoriei continentului și chiar a lumii în ultimele veacuri. Schimbarea a fost generată de o serie de evenimente istorice: mutarea capitalei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
expansiunea spre vest a Rusiei, unde și-a transferat centrul de putere (Sankt Petersburg). Așadar, axa Cracovia Liov Kiev a ajuns să se subordoneze liniei Moscova Varșovia Berlin, care se continua spre Paris. Puteri continentale au încercat să controleze această rută, așa cum s-a întâmplat Franței bonapartiste, Germaniei hitleriste și Rusiei staliniste. Inutil, Austria a reușit să se instaleze confortabil în Galiția pentru o perioadă relativ îndelungată. Din momentul în care, pierzând competiția cu Prusia, nu s-a conectat la axa
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
momentul în care, pierzând competiția cu Prusia, nu s-a conectat la axa Berlin Varșovia Moscova, destinul Vienei a fost unul tragic. A avut parte de o moarte lentă, prin sufocarea imperiului său devenit tot mai debil. Geografic, apariția noii rute strategice s-a datorat, așa cum se întâmplă de obicei, accesibilități. Se evidențiază absența unor obstacole geomorfologice majore și transferul facil care se realizează dintr-un bazin hidrografic în altul. De la Moscova spre Varșovia se trece ușor prin Podișul Valdai. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sud est Unul din cele mai vechi trasee, dar și din cele mai periculoase a fost cel pornind din zona Bosforului. Trecea pe la noi, pe la Gurile Dunării, pentru a se continua prin tărâmurile nord pontice până în stepele central asiatice. Această rută, care conecta Asia Mijlocie de Balcani, nu a reprezentat decât o cale de refugiu. Numeroase triburi au folosit-o încercând să scape din fața feluritelor vitregii: populații mai puternice sau chiar capriciile naturii care i-au alungat din arealul de origine
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pescuitul, s-a refugiat, din calea prigoanei, în Delta Dunării. Traseul sud est nu are sens prin el însuși, mai ales din punct de vedere comercial. Nu face decât să lege pe uscat porturi care, în mod normal, sunt debușee. Ruta terestră a fost umbrită și de faptul că, pe cale maritimă, distanțele se scurtează considerabil. Să ne amintim de grecii care au urmat firul țărmului vest pontic de unde au preferat doar să avanseze spre Bugeac. Trecând vadurile fluviului, pe la Isaccea, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
țărmului vest pontic de unde au preferat doar să avanseze spre Bugeac. Trecând vadurile fluviului, pe la Isaccea, sau folosindu-se de navigația costieră, elenii au înaintat spre est, unde au înființat polisuri de-a lungul mării. Așa cum arătam, pe pământurile noastre, ruta traversează Dobrogea, a cărei importanță este conferită de Gurile Dunării. Pentru a-i cuprinde în întregime valoarea strategică, trebuie să luăm în calcul și aria de influență exercitată de Gurile Dunării în împrejurimi. Ansamblul respectiv formează regiunea Dunării de Jos
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a întregii peninsule nu au fost decât consecințe firești, produse odată cu scurgerea vremurilor, ale acestui eșec. Deși funcționarea ei a avut un caracter excepțional, fiind utilizată ca o cale de refugiu pentru a supraviețui în fața pericolelor ivite în stepă, evoluția rutei a fost influențată de două lanțuri muntoase. Ne referim la Caucaz și Carpați care, totuși, date fiind particularitățile lor, și-au interpretat diferit rolurile de barieră și refugiu. Cea mai importantă distincție constă în faptul că Munții Caucaz formează un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]