4,350 matches
-
republicanii vor câștiga fotoliuri mai cu samă la Rouen și la Șamberi. Mai mulți bonapartiști au fost aleși în Gironde, precum d-nul Pascal. [30 octombrie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["VAIETELE DE MEDIAȚIUNE... Vaietele de mediațiune de cari organele vieneze răsunară nu sânt zice o corespondență a Nordului, decât ultima neputincioasă răvoință în privirea Rusiei care au caracterizat aprecierile anterioare a acestor ziare, precum și noutățile diplomatice și militare ce ele au pus în circulație. Nu trebuie să-și ascundă cineva că există în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a românilor. Din început chiar nu ni era permis câtuși de puțin de a ne îndoi cumcă ideea aceasta nu va fi aprobată și de d-voastre. {EminescuOpIX 445} Junimea de pe la celelalte facultăți a îmbrățișat cu căldură ideea, astfel încît sânt în fericita pozițiune de a vă putea anunța cumcă nu putem avea decât o reușită cât se poate de bună și de frumoasă. Cât despre regim, el nu ne poate împiedeca de loc, pentru că serbări de asemenea natură sânt permise
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu vă vom plăcea noi, membrii minori-sau maiorităței (că nu se știe) și veți avea poate poftă să ne dați și pe noi afară... mijloace puțin parlamentare și puțin apte pentru de-a ne convinge că ideile d-voastre sânt cele juste și ale noastre cele false. EDUCAȚIUNE ȘI CULTURĂ 2257 De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sânt prea barbari pentru de-a ne putea înghiți. Ei sânt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui e anormală; inima a încetat de a fi centru pentru unele din estremități; ci prin o mișcare cât de-nceată dar continuă partea amorțită intră iar în comunicațiune cu inima, care bate voioasă și repede, bate cât trăiește. Renegații sânt veninul pe care natura binefăcătoare l-a depărtat din corpul nostru. Fericire e că lamura aurului nostru e însemnată pe lângă zgura ce-am putut-o lepăda fără ca să ni pese. Am râs totdeuna de-ncercarea de-a rea duce în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
S-au dus? Cu-atît mai bine, era mai rău de rămâneau. La noi era un rău și e o fericire că în mînele dușmanilor ei sânt asemenea un rău. Ei sânt boala lor cea ascunsă, dar cronică. Răi naționaliști, ei sânt răi servitori. Mașine oarbe și materialiste, ei lovesc fără rațiune. Toată iarna corpul e sănătos, fața roșie. Vine primăvara și buba venerică împle părțile cele mai nobile ale corpului, ochii, gura, nasul, și pătrunde până-n creieri, rozând până și oasele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
față, dar nu veți închide-o și vom protesta mereu, nu vom [fi] cu toții decât un protest personificat. Nu se ucid lesne națiunile, domnii mei, și mai cu samă cea română nu. ARTICOLI NEPOLITICOȘI PROZĂ POLITICĂ - PROZĂ LIMBISTICĂ I 2257 Sânt persoane - singulare sau colective - cari-s inamici comuni tuturor partidelor și tuturor guvernelor, mai ales când acele partide sânt personale și nu de principii. Partide personale și nu de principii? Ce va să zică asta? Ce? Nimica. Ați auzit ceva nou? Ionescu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
omul nostru se va purta așa și așa - dar în fine numai așa și nu altfel. De se poartă altfel, chiar de s-ar purta bine, totuși nu mai [e] cu caracter, ci fără. În fine omul a cărui fapte sânt dictate de principii bune or rele, salutarii or pernicioase, e om de caracter; iar omul care lucrează sub impresiunile momentului, fără ca prin faptele lui să se țese firul cel roșu al principiilor, e om fără caracter, e un factor cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
murit eu, toată lumea a murit. Deficit lângă deficit, împrumut lângă împrumut, dătorie lângă dătorie, gaură lângă gaură, până ce finanțele României nu vor fi curând decât o gaură mare. Aviz onor. ministeriu de ga... de finanțe! Aviz mandatarilor țărei! Trei moduri sânt de-a rezolva o cestiune. Cel întîi e că vezi lucrurile, surâzi amar, te îndoiești... dar stai la îndoială și nu mergi mai departe. Scepticism. Cel de-al doilea e că vezi răul, îți sfărmi capățîna de-i afli cauzele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că: văzând răul, surâzi cu noblețe și dispreț și-ți zici în minte: Țara e bogată, țara va plăti... Timpul va șterge și urmele. Optimism! Să analizăm toate aceste trei moduri in rebus. Cel dentîi și cel de al treilea sânt cele obicinuite în România, cel de al doilea e cel obicinuit prin alte locuri a lumei, mai cuminți. Atât scepticul cât și optimistul se opresc la îndoială însăși și nu merg mai departe. Unul știe [răul] și cată lângă el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Gr. Alexandrescu n-ar fi fost toată viața lui amploiat ar fi devenit unul din cel întîi literați ai Orientului. Ci așa: toate puterile sufletești ale generațiunei sânt absorbite de lupte de partide, și la rândul lor toate partidele nu sânt decât amploiați; pe de-o parte cei activi, pe de alta cei destituiți. Aceștia se ceartă pe țara cea de jaf. Modul cum se ceartă o numesc cu toții presă. Ce fizionomie are drăguța ceea de presă, despre aceea cititorul va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
teatrului, aceea a unei pronunții pe [care] chiar publicului i convine de-a [o] numi frumoasă, care va să zică îi place. Nimic n-ar fi mai ciudat decât un teatru ai cărei membri sa aibă fiecare o coloratură diferită în pronunție. Cercetările sânt foarte interesante, foarte bune, foarte folositoare ca atari, dar a trece cu ele în domeniul faptului, astfel încît fiecare descoperire nouă să fie mama unei ortografii și-a unui sistem de limbă nouă, ni se pare a fi fapta cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lume ce scrie și citește și care, dotată pe fiecare zi c-un alt sistem, va ajunge ca, din îndreptare în îndreptare, să nu mai poată scrie drept, [să] piardă până și simțul justeței. Aceste cercetări, bune or rele, nu sânt scrise cu ură *, neci din punt de vedere al persoanei. În cazul unei reflexiuni, declar a priori cumcă nu permit nimărui de-a-mi imputa etatea or studiile mele, neci aluziuni asupra mea ca persoană. Însă, întîmplîndu-se ca cineva să-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d. e. istoricul cu mitul? îl lasă cum e or îl citează mecanic în compendiul său de istorie, pentru a face din el jucării mnemotecnice pentru copii? Nimica mai puțin decât asta. El caută spiritul, ideea acelor forme, cari ca atare sânt minciune, și arată cumcă mitul nu e decât un simbol, o hieroglifă, care nu e de agiuns că ai văzut-o, că-i ții minte forma și că poți s-o imiți în zugrăveală pe hârtie, ci aceasta trebuie citită
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însăși scop. Scopul artei e artea, frumosul. Creațiunile artistice cari sânt mijloc numai pentru un scop care nu e imanent artei se numesc tendențioase. Lucrurile cari au astfel de fundamente încît ele nu pot [fi] și altfel decum sânt acelea sânt nepieritoare, întrebuințînd vorba "nepieritor" în înțeles relativ, uman. Materialele în care se sensibilizează ideea etern-poetică sânt imaginile, nu însă imaginile tuturor popoarelor, ci a aceluia la care are ce sensibiliza. Tropii unei națiuni agricole diferă de tropii, de imaginile unei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu se fălească cu limba și naționalitatea, și aceasta cu drept cuvânt. Astfel cehii își asimilează prin mijlocul acestei limbi orice ramură de cultură omenească; ei au scriitori însemnați, școli bune, ba un istoric de valoare într-adevăr europeană. Polonii sânt cunoscuți asemenea că sânt francejii slavilor, cu o limbă dulce, flexibilă și bogată în forme și c-un simț național răzimat de-o istorie proprie de sute de ani. Nu mai puțin croații, maghiarii, românii au limbi deosebite, pe deplin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
limba și naționalitatea, și aceasta cu drept cuvânt. Astfel cehii își asimilează prin mijlocul acestei limbi orice ramură de cultură omenească; ei au scriitori însemnați, școli bune, ba un istoric de valoare într-adevăr europeană. Polonii sânt cunoscuți asemenea că sânt francejii slavilor, cu o limbă dulce, flexibilă și bogată în forme și c-un simț național răzimat de-o istorie proprie de sute de ani. Nu mai puțin croații, maghiarii, românii au limbi deosebite, pe deplin capabile de-a reda
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bine sau mai frumos să vorbească cutare limbă decât a sa proprie sau să se țină de cutare nație și nu de-a sa. De-aceea e ușor de priceput că toate stavilele artificiale câte se pun dezvoltării acestor popoare sânt până [la] un punct oarecare zădarnice, încît, pentru a le stinge, ele ar trebui esterminate. Sânt acum două feliuri de esterminări - cea prin sabie, sigur cea mai puțin eficace, și cea prin sărăcire, care este cea adoptată de politica economică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căci la venirea fiecărei nuanțe nouă se așază un nou cârd de postulanți și cumularzi pe spatele bugetului, cari, o dată numai să fi fost funcționari, joacă în urmă rol de victime politice și bat vecinic la ușile acelor miniștri cari sânt dușmani celui ce-au destituit pe victima în cestiune. De-aceea trebuie să zicem odată "quousque" și să pretindem statornicirea lucrurilor din țară. Cine este amploiat numai prin praxă îndelungată să rămâie ce este, dar să nu mai înainteze; iar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ci mai întîi într-unul inferior, pentru a face praxă de 3, 4 ani. Spre a opri înmulțirea peste măsură a advocaților să se îngreuieze foarte mult intrarea în această clasă, se-nțelege că fără [a] jigni pe cei cari sânt deja. După un termin de zece ani de ex. să nu se mai numească preste tot alți oameni în funcții, decât acei cari-și vor avea studiile complecte. În fine trebuie introdusă o lege disciplinară, pentru ca un funcționar să nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se traduce în cuvinte, aspra luptă pentru existență se organizează așa încît o clasă nu este în stare să esploateze prea tare cealaltă. Dar principii ce ni se prezintă sub masca veciniciei adevărului lor, numească-se ele cum vor voi, sânt supte din degetul cel mic și au un corelat real numai în țările în cari tinerii noștri le-au învățat pe de rost. Adevărul nu rezultă din deduceri logice decât numai în matematică {EminescuOpIX 482} {EminescuOpIX 483} {EminescuOpIX 484} IAR
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-i conținut întregul e conținută și partea lui. 2) De la ce-i esclus întregul e esclusă și partea lui. Aceste principii sânt identice cu dictum de omni et nullo (menționat în nota paragraf 28). Figura întîia e firească, pe când celelalte sânt mai mult ori mai puțin artificiale; din care cauză adevărul celorlalte se cearcă prin reducerea lor la cea dentîi, o procedură pe care vom dezvolta-o mai jos. Modurile acestei figuri sânt în număr de patru și se numesc: Barbara
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
M [plus] P M - P Regulele sînt: 1) Minora trebuie să fie afirmativă. 2) Nu se poate conclude decât particular. Modurile ae și ao sânt escluse prin regula întîi, care zice că minora nu poate fi negativă. aa și ea sânt escluse prin reg[ula] 2, care zice că concluzia nu poate fi generală. Deci rămân 6 moduri. [... ] Exemple: Pentru Darapti: Divizibilitatea materiei în infinit este nepricepută. Divizibilitatea materiei în infinit este foarte sigură. Există deci lucruri foarte sigure cari sânt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu temei toate ["ACEASTĂ PARTE NETRADUCTIBILĂ... "] 2257 Aceasta parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moși strămoși, pe când partea traductibilă este comună gândirii omenești în genere. Precum într-un stat ne bucurăm toți de oarecari bunuri cari sânt a tuturor și a nimănui, ulițe, grădini, piețe, tot astfel și în republica limbelor sânt drumuri bătute cari sânt a tuturor, adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine; iar acasă la dânsa limba românească este o bună
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
strămoși, pe când partea traductibilă este comună gândirii omenești în genere. Precum într-un stat ne bucurăm toți de oarecari bunuri cari sânt a tuturor și a nimănui, ulițe, grădini, piețe, tot astfel și în republica limbelor sânt drumuri bătute cari sânt a tuturor, adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine; iar acasă la dânsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate. {EminescuOpIX 488} ["ÎN IAȘI EXISTĂ O ASEMENEA... FOAIE... "] 2257 În Iași există o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a unei junimi: serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de o națiune întreagă, serbarea de la Putna are să fie întrunirea națiunei române în suvenirile trecutului, în însuflețirea prezintelui și în speranțele viitoriului! În trecutul neguros al națiunei române sânt multe puncte strălucitoare, unul dintre aceste, cel mai strălucitori, este acela în care apare umbra măreață a lui Ștefan cel Mare; pe lângă această suvenire să ne adunăm; la mormântul acestui bărbat să ne dăm mâna; aici să o zicem în fața
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]