23,741 matches
-
ninsoare: “Norii cuferele-și varsă, / Pe pământ perle revarsă; / Frunze moarte, crengi uscate, / Munți, câmpii, pietrele toate / Se ascund sub fulgi mărunți, / De-au ajuns plopii cărunți. / În pădure, la izvoare, / Se pierd mândre căprioare; / Geru-i mare, omătu-i des, / Cai sălbatici își dau ghes. Pe sub cetin-argintie, / Îmbrăcată-n stele-o mie, / Lupi aleargă pe poteci / Albe, fragede și reci, / Iar o mierlă zgribulită/ Car-o poamă veștejită, / Prin zăpada viscolită / Pare-o umbră aiurită”. Priveliștea, deși feerică, ar putea provoca fiori
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
umeri viețuitul până ai uita să-ți taci de mine nici nu ai băga de seamă că a început muritul gurilor cu dinți fericit de smuls din tine a venit un orb să vândă amintire și bastoane albe ca un sălbatic cal de fluturi te mușca de viață până sângerai privitul m-am întâmplat devreme la marginea unghiei ochi dezgolit din cer căzut de umbre de la o vreme orbecăitul în jos desprinde oase îngropate de vii în pomul rămas uitare acum
PÂNĂ CÂND AM ÎNCEPUT SĂ ORBECĂI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356411_a_357740]
-
tradiția și frumusețea datinilor românești din Oltenia. Alte poeme sunt dedicate lui Nichita Stănescu, Iulia Hașdeu, căreia îi scrie chiar o Scrisoare către Iulia Hasdeu. Cu adevărat îndrăgostită de natură, ea compune Poemul liliacului, Simfonia plopilor, un imn pentru o Sălbatică femeie. Lumina este o dimensiune care nu lipsește din poemele Ioanei. Ea se află cu persoanele dragi, “Împreună-n Lumină”, pentru că, ea are “Lumină-n cuvinte”. Încercări de autoportretizări face în “Am plecat din mine: Am plecat / Din mine / Și
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
sufletul singur este nemuritor. Eu zic că el va împărtăși nemurirea cu trupul cu care este unit.”[148] Face și precizarea: „ ... orice i s-ar întâmpla trupului, consumarea prin foc, dispariția în apa fluviului sau a mării, sfâșierea de fiare sălbatice, el, trupul, se găsește în depozit, la un stăpân bogat, Dumnezeu, care la momentul ales de El, va reconstitui în starea de la început substanța, care nu e vizibilă decât pentru El.”[149] De fapt, e vorba de un argument filosofic
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
de pe urma lui ceva de câștigat”. Premonitoriu, gândindu-ne că volumul a apărut cu peste șase ani înainte de eliminarea lui Ceaușescu. În schimb Guillaume, care este și prenumele lui Apolinaire, dorește să ajungă din nou în pântecele mamei,. Trăiește printre flori sălbatice, ar avea nevoie de o bicicletă, iar poetul Mazilescu i se adresează - „ mă copilul meu mă străinul meu mă unde te duci tu mă”. Presupunem că autorul ar fi dorit să meargă și el Vest, avea prieteni acolo. Poemul este
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]
-
Toate Articolele Autorului Iubito, trupului tău alb și gol, straie-i sunt mii de săruturi, mângâierile-i sunt scuturi, iar iubirea mea ocol. Eu trezit sunt din visare chiar de vraja pielii tale, trupul tău dormind molatic sub sărutul meu sălbatic, incitat de întâmplare zvârcolindu-se ușor între brațele-mi ce vor să ți-l strângă ca-ntr-un clește de iubire și de dor și la fel ca în poveste să rămâi pân-ai să mori de adâncă bătrânețe doar
IUBITO, TRUPULUI TĂU... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356490_a_357819]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Plouă cu durere, ninge cu suspine, Lacrimile grele ne curg din retine De-adevărul, care, e mereu ucis Sub puhoi de "sigur" și munți de "precis". Arde miezul zilei sub greaua povară Și-n tupeu sălbatic gerul ne-nconjoară, Ne străpunge pacea pe câmpul de luptă, Veninul furtunii din senin se-nfruptă. Ț ipă de durere tăcerea din noi Iar nemărginirea se destramă-n ploi, Ne omoară visul, mah ă rii cu bani, Îngropând speranța pe sub
ÎNTRE SIGUR ŞI PRECIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355852_a_357181]
-
o răscruce de vînturi dificile ca sens, puternice și străine intereselor noastre statornice, vânturi care nu ne-au slăbit niciodată, ele mai abătându-și încă și azi peste plaiul nostru mioritic amenințătoarele lor tunete și trăznete. În epoca comunistă - cușca sălbatică care ne-a costrâns libertatea și ne-a înăbușit sensul dorit al existenței noastre, timp de 45 de ani −, aproape toți visam să plecăm din țară spre niște tărâmuri occidentale liniștite, unde să ne putem împlini profesional, să ne putem
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
care îl scot atunci când sunt atinse...la fel ...femeie și chitara.Geamatul corzilor încordate,atinse și lăsate să vibreze prelung. Îmi plac chitarele. Au în ele tandrețea și durerea copacului ucis și ecoul nopților de vară târzie...înmiresmate de flori sălbatice ,fan proaspăt cosit și săruturi furate. Îmi place chitară răvășita sălbatic de ritmul muzicii latine .Geme și plânge și strigă sfâșiata de tristețe și razvratire.Palme sălbatice îi răscolesc acordurile... trupul tatuat și aproape gol al chitaristului strălucește sub luna
FEMEIE,CHITARA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356030_a_357359]
-
și durerea copacului ucis și ecoul nopților de vară târzie...înmiresmate de flori sălbatice ,fan proaspăt cosit și săruturi furate. Îmi place chitară răvășita sălbatic de ritmul muzicii latine .Geme și plânge și strigă sfâșiata de tristețe și razvratire.Palme sălbatice îi răscolesc acordurile... trupul tatuat și aproape gol al chitaristului strălucește sub luna palida,valurile neliniștite izbesc în continuă insistența țărmul...zgomotul sfărâmării înspumate se amestecă cu acordurile chitarii...palmele,degetele ...tot trupul chitaristului este dezlănțuit...și eu zâmbesc gândindu
FEMEIE,CHITARA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356030_a_357359]
-
să-mi fie? De urși, de lupi? De multe ori omul ajunge mai rău ca o fiară și mie mi-a trebuit mult timp până când am înțeles asta. Au fost pustnici care au îmblânzit și știau să vorbească cu animalele sălbatice. Nu mă tem de ele. Mai departe, de cine să mă tem? De hoți? Ce să fure hoții de la un pustnic gol pușcă? Faceți o încercare și dormiți doar o singură noapte pe meleagurile astea. Dar nu la o cabană
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
deplin al tuturor energiilor disponibilităților umane:In viața noastră a pătruns ceva nou//îi zărim prin mulțime sclipirea/și trebuie să-l căutăm ne-ncetat.Starea aceasta de euforie este momentul edenic al poeziei lui Lundkvistă: Există un fel de bucurie sălbatică/în tot ce e viu/ Există/ceva îmbătător și aparținând tuturora.( Există un fel de bucurie sălbatică...). In schimb la Miltos Sahtouris,edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
sclipirea/și trebuie să-l căutăm ne-ncetat.Starea aceasta de euforie este momentul edenic al poeziei lui Lundkvistă: Există un fel de bucurie sălbatică/în tot ce e viu/ Există/ceva îmbătător și aparținând tuturora.( Există un fel de bucurie sălbatică...). In schimb la Miltos Sahtouris,edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
iureșul voluptății, ne rostogoleam, însetați, unul peste celălalt, sărutându-ne peste tot, reciproc. Nici nu am simțit, când ne-am trezit aruncați pe covorul generos, care ne oferea spațiu din plin. I-am căutat, febril, gura, sânii, tălpile picioarelor. Mușcam, sălbatic, sfârcurile întărite, buzele, gâtul, coapsele-i rubensiene, pradă patimii amorțite în timp. Vibra, abandonată definitiv, sub apăsarea greutății mele, învăluită de plăcere. O penetram, îmbătat de dorința bărbatului posesiv dintotdeauna. Gemeam, amândoi. Devenisem întregul, unul și același univers. Așa am
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
se spune, dar cine anume ar putea ști câtă forță se ascunde în slăbiciune și invers nu putem afla. Între om și animal există un numitor comun care s-ar putea numi sentiment. E suficient să ne gândim la caii sălbatici (deși în lume nimic nu este sălbatic, ci cel mult natural) și la cei domesticiți. Tristețea celor din urmă este atât de umană uneori încât poate emoționa adânc, însă conștiința acestei emoții aparține doar omului. În Viitorul se află problemele
POVESTIRI CU GREUTATE – UN MATERIAL SCRIS DE CONSTANTIN P. POPESCU de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354831_a_356160]
-
ști câtă forță se ascunde în slăbiciune și invers nu putem afla. Între om și animal există un numitor comun care s-ar putea numi sentiment. E suficient să ne gândim la caii sălbatici (deși în lume nimic nu este sălbatic, ci cel mult natural) și la cei domesticiți. Tristețea celor din urmă este atât de umană uneori încât poate emoționa adânc, însă conștiința acestei emoții aparține doar omului. În Viitorul se află problemele actuale ale planetei, analizate, ca de obicei
POVESTIRI CU GREUTATE – UN MATERIAL SCRIS DE CONSTANTIN P. POPESCU de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354831_a_356160]
-
pe gheață Mont Blanc, care oferă șansa de a încerca unul dintre sporturile olimpice de iarnă - curling-ul. În timpul verii, St. Gervais se transformă dintr-o stațiune a zăpezii în una cu peisaje alpine, păduri, pajiști cu flori și animale sălbatice. Parcul Merlet este unul favorit al iubitorilor de animale, cu 20 ha de peisaje naturale, neatinse, inclusiv cascade. Găsim aici trasee impresionante pentru drumeții, călărie sau ciclism montan. Se pot practica de asemenea tenisul, golful, tirul cu arcul, zborul cu
STAŢIUNEA SAINT-GERVAIS DIN MONT BLAC – ACOPERIŞUL LUMII de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355023_a_356352]
-
în colțul de est, lângă poarta Sarno se află Amfiteatrul terminat în anul 80 î.Hr. Foarte bine conservat. Putea găzdui toți locuitorii Pompeiului, care asistau, cu sufletul la gură, la luptele cu gladiatori sau sporturi și spectacole ce implicau animale sălbatice. Cei care vroiau să practice, ei înșiși, diverse sporturi mergeau la Palestra, lângă Amfiteatru, dotată și cu bazin de înot. Măsoară cât un teren de stadion modern (135x104 metri) de trei stele. Pașii ne duc la Villa dei Misteri, situată
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
aduce fatal și organic/orgasmic Pulimea în chiar centrul de excelență al Istoriei, cu o Nouă Revoluțiune, care în lipsă de infrastructură intelectuală și de luminători ai poporului, neimplementându-se la vreme emanciparea cadrelor didactice din sclavia Sistemului, poate însă eșua sălbatic, netrecând mai departe de o Explozie Socială ca la 1907, cu desfigurări de bodiguarzi, cu violuri de guvernante sud-est-asiatice și cu incendierea după jaf a zonelor rezidențiale din proprietatea dubioasă a cleptocrației de capital român-străin. După atâția fals extremiști cu
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > POVESTE FĂRĂ SFÂRȘIT Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POVESTE FĂRĂ SFÂRȘIT Pasul tău e o chemare Trupul tău o nălucire De sălbatică plăcere Și un rai de fericire. Tu coboară-ți înspre mine Trupul alb ca spuma mării Vom lăsa teama uitării Și din cupele-ți de crin O să sorb câte puțin Din nectarul tău divin. Când genele tale-mi vor coborî
POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355465_a_356794]
-
Acasă > Strofe > Amintire > STRĂBUNII MEI EROI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Gonesc în noapte caii cei sălbatici, I-aud pe nume cum mă cheamă Din reci Siberii vin, i-ntâmpin, fără teama, Prin codrii verzi aleargă toți zânatici. Străbunii mei eroi, îi am pe toți în minte, Ce tineri au plecat să lupte pentru țară ! Se-ntorc
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355495_a_356824]
-
de noroc. Îmi înfășor cojoaca grijuliu, Îndes căciula bine pe urechi, E iarnă aspră și-i tare târziu Și-n fond ne confruntăm cu lucruri vechi. Ci e atât de frig în omenire, Iar vântul suflă mai cu necruțare, Încrâncenări sălbatice-n neștire, Când dreptul este doar al celui tare. Nici o rostire de înțelepciune, Nici un cuvânt de caldă mângâiere Prin care lalolaltă să adune Speranțe alungate de durere. Voiam să car trei brațe de surcele Și am cărat trei brațe de
TREI BRAŢE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355509_a_356838]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MAREA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, mare, Mare albastră și misterioasă, Cu valuri sălbatice ce-nghit orizontul, Glasul tău plin de ispite, Mă cheamă în depărtări. Râu al nemărginirii, Cine-ți dăruiește viață În inima uscată a pădurii înghețate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îți scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îți
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355533_a_356862]
-
de întrebări care nouă ne scapă și s-ar putea să avem surpriza să vedem cum trece locomotiva mai înainte de-a se tîrî șinele alea paralele spre zarea albastră, șerpuitoare și tremurătoare, unde par a se împreuna ca fiarele sălbatice ... Categoric! zicea, tare, să se audă că vorbea un om, nu un bou, responsabilul cu protecția socială. Totul ar fi vax albina dacă n-ar fi exact așa, după cum presupunem noi aicea ... Categoric! țipa Alunică, accentuînd pe litera e, pentru că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
sat situat într-o simetrie perfectă cu Verșenii, trec Moldova dincoace și participă la o vânătoare de mistreți, organizată de localnici. Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru a-i da măreție sau pentru a concentra cadrul acțiunii - piscul fiind o subunitate bine determinata a dealului). Acest loc cu "vocabule" istorice
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]