6,982 matches
-
Ordinea spontană a pieței este concordantă cu libertatea. Orice progres al domeniului schimbului pe piață generează creșterea gamei efective de alegeri individuale. Invers, orice restricționare a libertății economice reduce gama alternativelor deschise indivizilor și afectează dezvoltarea. Atât bogații, cât și săracii beneficiază din libertatea economică. Când sistemul legal garantează drepturile de proprietate privată, oamenii se specializează în activitățile productive și își asumă riscurile întreprinderii, piețele se dezvoltă, iar schimburile comerciale voluntare vor fi mutual benefice. „Ordinea pieței - arată Bauer - minimizează puterea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
muncă și capital, prin controlul statului asupra prețurilor și salariilor și prin decizii administrative care să influențeze structura producției și a importurilor de mărfuri, erau imperative. Astfel, resursele rare ar fi utilizate pentru a satisface așa-numitele „nevoi esențiale” ale săracilor și nu pentru trebuințele „luxuriante” ale bogaților. Potențialul politic al Economiei dezvoltării, arăta Deepak Lal, s-a epuizat odată cu prăbușirea sistemului socialist. Criza multor țări în dezvoltare și realitatea dezastruoasă a țărilor din „Lumea a doua” au relevat „viciile dogmei
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
etc., dar nu au acordat atenție educației generale a majorității populației. „Citirea, scrierea și aritmetica sunt foarte necesare pentru cei ale căror afaceri necesită asemenea calificări, dar acolo unde existența oamenilor nu depinde de aceste arte, ele sunt periculoase pentru săraci care sunt obligați să-și obțină pâinea zilnică prin truda lor zilnică”, se afirma într-o scriere a timpului. Iar în continuare, era accentuată ideea insignifianței educației generale: „nimic nu este mai ușor de conceput sau inventat mai destructiv pentru
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
necesare clasei superioare. Educația generală ar fi subminat poziția stăpânilor, producând tulburări și revolte sociale. „A face societatea fericită și poporul ușor de manevrat în diferite circumstanțe, este necesar ca cel mai mare număr de oameni să fie ignoranți și săraci. Bunăstarea și fericirea fiecărui Stat și Regat necesită ca clasa muncitoare săracă să nu aibă mai multe cunoștințe decât cele stricte pentru ocupațiile sale”. Odată cu economiștii clasici perspectiva asupra educației s-a schimbat radical. În faimosul capitol despre diviziunea muncii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
turnurile nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste spaimele aceste; Clocotea întreg orașul prins de spasmele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... se băgau ca dracul! Cine li s-a pus în cale, Ștefan Vodă, el săracul! Dar aicea la Moldova dete turcul peste dracul... Cine i-a ieșit în cale? Ștefan Vodă... el săracul. {EminescuOpVIII 202} - Dar când năvăli-n Moldova au găsit și el pe dracul. Cine i se puse-n cale?... Ștefan Vodă, el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... se băgau ca dracul! Cine li s-a pus în cale, Ștefan Vodă, el săracul! Dar aicea la Moldova dete turcul peste dracul... Cine i-a ieșit în cale? Ștefan Vodă... el săracul. {EminescuOpVIII 202} - Dar când năvăli-n Moldova au găsit și el pe dracul. Cine i se puse-n cale?... Ștefan Vodă, el săracul... - Ei! nu-mi mai aduc aminte... Ce-au trecut azi nu mai este, Vremea care-o apucarăm
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar aicea la Moldova dete turcul peste dracul... Cine i-a ieșit în cale? Ștefan Vodă... el săracul. {EminescuOpVIII 202} - Dar când năvăli-n Moldova au găsit și el pe dracul. Cine i se puse-n cale?... Ștefan Vodă, el săracul... - Ei! nu-mi mai aduc aminte... Ce-au trecut azi nu mai este, Vremea care-o apucarăm noi e pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mi-e dor... [ȘTEFAN] De ce, moșule? [NIȚĂ] Mi-e dor de sat... de ficiori, de fete. Am ficiori însurați, fete măritate, trăi-le-ar Dumnezeu! Ce trebuie oare să îmblu prin țări străine... când aș putea și eu să mor, săracul de mine, între copiii miei... că destul am trăit... Vremi rele cele de azi... Vezi că oameni tineri îmblă să moară... da-ncă eu, ce-s bătrân [ȘTEFAN] Oameni tineri? Cine? Nu cumva vrounul din stăpânii tăi cei noi vrea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înlăturată decât printr-o metodă violentă. Din această cauză, fenomenul s-a și autodefinit ca fiind "tactica ultimei soluții". Cauzele terorismului Cu siguranță că acestea sunt vechi și adânci. La originea lor se află decalajul nord-sud, prăpastia dintre bogații și săracii planetei, prăpastie ce întreține anumite resentimente la nivelul psihicului individual și colectiv. Provocarea globalizării a produs o mutare semnificativă în relațiile internaționale, marcând apariția unor actori semnificativi pe scena lumii: companii transnaționale, organizații neguvernamentale, asociații și fundații umanitare, grupuri diverse
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
călcată : „șolomâner - ăla nu mănâncă de dulce” (65, p. 115). De altfel, cerșitul hranei nu pare a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a testa bunăvoința săteanului : „Ca să cerce credința oamenilor și mai ales dărnicia față de săraci. Pentru aceea cutreieră satele ca cerșitori” (8, p. 144). Unele cre dințe menționează faptul că „pita căpătată de pomană nu o mănâncă, ci o aruncă pe ape” (8, p. 143). Pare a fi un gest sacrificial „pentru sufletul morților” (4
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-au convins că nu e nimic, absolut nimic îndărătul înțelepciunii apocaliptice a politicei roșie, că fraza goală care nu esprimă nici o necesitate economică, nici o cerință de organizare nu e decât o nadă pentru a prinde și ameți pe cei săraci cu duhul. Formulele mistice ale d-lui C. A. Rosetti nu le mai cred nici copiii din școală; dicționarul său politic începe a muri, terminologia sa moare precum a murit aceea a alchimiei și a astrologiei. Gândirea publică devine în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un curs de violoncel sau cu o doză minimă din Codul Boerescu, era precară și îndoielnică. Rupt de liberalii moderați, cari, de bine de rău, erau cel puțin în stare de a-l înțelege, și rămas izolat în tagma celor săraci cu duhul, conduși în materie metafizică de Serurie și Mihălescu, Conta simți în ce mediu intelectual și politic încăpuse și preferă în cele din urmă un post de membru la Casație. Dar de 10 ani deja era bolnav de plămâni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un om e sărac cauza e că s-a depărtat de la principiul cutare? Daca e bolnav, daca e incult, daca degenerează cauza e că nu se închină la o definiție politică? Oare orbul e orb pentru că nu cunoaște formulele opticei, săracul sărac pentru că nu știe economia politică, bolnavul bolnav pentru că nu știe anatomie și fiziologie? Nu, onorabili confrați, n-au a face principiile nimic cu relele ce ne bântuie; omul cel mai bun și mai de treabă din lume poate avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sat. Satul avea de ex. 100 de gospodari, plata totală către stat era deci de 1 175 franci. Însă nu fiecare gospodar plătea un galben deplin, căci repartiția acestei sume se făcea de satul întreg, adunat în comițiu, încît cel sărac nu plătea nimic aproape, cel avut mai mult, adecă în proporție cu averea lui. E o falsificare conștientă și intenționată a istoriei de a pretinde, ceea ce face zilnic "Pseudo - românul ", că țăranul stă azi mai bine decât înainte de Regulament. Averea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
această libertate însemnează ruină pentr-un popor rămas îndărăt. Așadar cum s-ar putea introduce industria de casă? Prin circulare ministeriale, prin vrăji și descîntece? Niciodată. Chiar la noi țăranii cari se mai ocupă cu industria de casă sunt cei săraci, aceia cărora nu le e cu putință de-a cumpăra nici țesătura ieftenă străină, țăranii despre munte, cei cari mai simt această necesitate. Cei de la șes, a căror locuri sunt mai roditoare și mai largi, cumpără industrie străină. Mijlocul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Introducerea industriilor favorizează totodată inegalitatea. În măsura în care într-o industrie intervine concursul inteligenței, se introduce între oamenii ce o profesează o ierarhie a muncii contrarie egalității. Idealul liberalismului e o societate în care toți să fie egal de inculți, egal de săraci, egal de guvernabili prin frazele d-lui C. A. Rosetti. În realitate liberalii și sunt în toate țările partizani ai liberului schimb și nu se sfiesc de-a stigmatiza cu porecla de "reacționară'' orice măsură de protecție; pentru că în alte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
patrioți cum își dau ei; fiece șir, fiece vorbă să fie umflate de fraze patriotice, dar faceți ceea ce e inevitabil a se face, chiar rău fie, și umpleți-vă buzunarele înainte de toate. Auzi miniștri, ca cei conservatori, cari să iasă săraci din cabinet? Ba încă încărcați de datorii? Apoi miniștri ați fost? Care e dintre roșii care - ar fi ieșit sărac, doar să fi fost din cale afară prost? Stolojan, C. A. Rosetti, Giani, ba însuși ilustrul Brătianu? Dar ce-ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unde încă se mai accepta aurul, decât orice încărcătură de austral cu care pământenii oricum nu aveau ce face. Femeia scutură din cap și bolborosi: ― Nu, nu, nu pot accepta pomană. ― Dar mi-ai spus că ai venit fiindcă sunteți săraci. ― Chiar și așa, familia mea nu a acceptat pomana nimănui. Numai mândria ne-a mai rămas. ― Femeie, îi obosești pe Înălțimile Lor cu asemenea fandoseli? Ai înnebunit? țipă Alarik. Ia naibii banii ăștia și du-te și cumpără de mâncare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și de toate deziluziile vieții reale. Tot ce trebuie pentru impregnare. Ideologie marxistă înseamnă capitalism ajuns la limită; poporul nu poate ajunge la putere mîine; avangarda vorbește și acționează pentru popor; Statele Unite, care sînt întruparea capitalismului, poartă războiul bogaților împotriva săracilor reprezentați de populațiile exploatate ale Americii Latine, și cauza imperialistă este pierdută din start; fața actuală a socialismului de modă sovietică rămîne imperfectă, chiar ratată, dar nu putem judeca cu aceeași măsură ce se naște și ce moare; socialismul așteptat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
apariția, odată cu lupta pentru supraviețuire, a unei personalități colective deseori descrise, care își are incidențele ei religioase: stare de criză permanentă, genealogii patriliniare, predominanța căpeteniilor războinice și a valorilor virilității. Viața sedentară separă unitățile familiale fixîndu-le în teritoriu, determină apariția săracilor și bogaților prin acumularea gradată a stocurilor de alimente, și apoi de bunuri. În schimb, în comunitatea nomadă totul este în comun. Unul pentru toți, toți pentru Unul. Ramura abrahamică (secolele al XVIII-lea-al XVI-lea î.Hr.) a apărut
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la Mitterrand, în 1981: telegraful a funcționat la înălțime prin acești oameni-semafor. Fără să uităm că la bază au existat secole de transmisii orale de folclor, de la bunici la nepoței. "Copilăria mea este plină de povești despre lungul drum al săracilor prin timp, ne mărturisește un bătrîn, Gérard Belloin. Aceste istorii apar de la o bucată de pîine aruncată, de la un vagabond ocărît, de la un rest de supă lăsat în farfurie (...). Le știam de la bunica, care și ea la rîndul ei le
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
întîmplat demult? Da, copile, demult! E adevărat? Ce înseamnă mult pentru un copil?"48 Și așa de-a fir a păr pînă în ziua în care "un crainic" acoperă vocea bunicilor, întrerupînd transmisia. Răspîndite, odraslele memoriei reprezintă sensul dinastic al săracilor de odinioară. Parcele noastre sînt nevăzute fiindcă muncesc ziua în amiaza mare. CARNEȚELUL ROȘU Biblioteca Timpuri Noi. Librăria Muncii. Biblioteca socialistă. Jaloane? Embleme? Da, dar mai întîi creuzete. Anarhiști, prudhonieni, leniniști, reformiști, posibiliști, nu are importanță. Și mai există în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ce asigurau realmente supraviețuirea, prin variate activități individuale sau la nivel de grup. "Pe măsură ce agricultura sedentară și comunitățile sătești au devenit forma predominantă de viață în întreaga Europă de Vest începând cu secolul al IX-lea, aranjamentele comune pentru menținerea săracilor au început să apară treptat între țăranii sedentarizați, în orice formă plasată pe scala flancată de pomană, respectiv de prelevarea obligatorie a unor sume în vederea sprijinului comunitar." (de Swaan, 1988: 23) După încheierea perioadei marilor migrații, când comunitățile țărănești au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
plasată pe scala flancată de pomană, respectiv de prelevarea obligatorie a unor sume în vederea sprijinului comunitar." (de Swaan, 1988: 23) După încheierea perioadei marilor migrații, când comunitățile țărănești au putut exista în relativă pace și securitate, sistemele de asistare a săracilor s-au dezvoltat cu o mai mare sau mai mică distribuție proporțională a eforturilor. Între secolele IX-XIV, în multe zone ale Europei, în comunitățile țărănești s-au dezvoltat sisteme colective caritabile. Membri de bază ai comunității contribuiau la un număr
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mare sau mai mică distribuție proporțională a eforturilor. Între secolele IX-XIV, în multe zone ale Europei, în comunitățile țărănești s-au dezvoltat sisteme colective caritabile. Membri de bază ai comunității contribuiau la un număr de rezerve colective pentru "propriii lor săraci", fără impunere, obligativitate sau taxare venind de la un terț. Pe măsură ce bisericile au fost fondate în comunitățile țărănești, clericii au făcut colecte și au distribuit ajutoare săracilor. Sistemul carității voluntare apare de asemenea în orașele medievale, cu aceeași funcție triplă a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]