6,492 matches
-
de bună calitate, 4 cepe uscate și maioneză făcută din 2 ouă, 2 lingurițe muștar, sare și piper. Mod de preparare: Facem rost de bețișoare de frigărui din comerț. Pe fiecare bețișor înfigem alternativ o bucățică de piept de pui sărată și pipărată, o bucățică de ceapă și o bucățică cârnat afumat lung de 2 cm. Facem această operațiune până terminăm de umplut bețișoarele și toată carnea de frigărui. Apoi într-o cratiță de teflon punem puțin ulei și frigem toate
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
netopit, 4 linguri de telemea de oi sau cașcaval ras, 1 lingură cu vârf cu făină, 4-5 ouă, ½ l lapte, sare și piper. Mod de preparare: Spălăm dovleceii, îi tăiem în sferturi și îi punem la fiert în puțină apă sărată. Din jumătate de cantitate de unt, lapte, puțină făină și sare pregătim un sos alb (punem 1 lingură cu vârf de făină). Când acest sos a clocotit bine și s-a îngroșat, adăugăm dovleceii scurși de zeamă, cașcavalul ras, gălbenușurile
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mic pe ambele părți bucățile de ficat de gâscă. Apoi servim pe 2 farfurii în felul următor. Pe fiecare farfurie se pun bucățile de pere fierte în zahăr. Peste pere se așează bucățile de ficat rumenite aurii și foarte ușor sărate. Deasupra turnăm sosul ornat cu frunze de mentă proaspete. Este un preparat deosebit și afrodiziac de zile mari, alături de o cupă de șampanie semidulce. Rețeta nr. 86 Cartofi noi la cuptor Ingrediente: 1 kg cartofi noi, 175 g unt, sare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
aluat potrivit. Mod de preparare: Cu ingredientele de mai sus se face un aluat potrivit de tare. Drojdia se dizolvă în borș. Acest aluat se lasă să crească circa 1 oră, după care se fac plăcințele cu caș, cu brânză sărată în care punem 1- 2 ouă sau cu brânză de vaci îndulcită dacă le facem de post le umplem cu gem sau facem cornulețe cu rahat și le coacem la foc potrivit, apoi le pudrăm bine cu zahăr vanilat. Rețeta
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
îl aflați. Demult, tare demult nu a mai plouat așa! Picăturile mari de ploaie mi se preling pe față. Încerc să deschid ochii și să privesc dincolo de cer. Norii mă împiedică și nu știu de ce ploaia are gust de mare sărat și amar. Zâmbesc în liniștea nopții și în lumina zilei. Zâmbesc scăldată de raze de soare și înțeleg de ce ploaia are gust de mare sărat și amar. Plângă plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
privesc dincolo de cer. Norii mă împiedică și nu știu de ce ploaia are gust de mare sărat și amar. Zâmbesc în liniștea nopții și în lumina zilei. Zâmbesc scăldată de raze de soare și înțeleg de ce ploaia are gust de mare sărat și amar. Plângă plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o spăl cu lacrimile mele sărate și amare. Rămâne doar durerea! Plângă ACTA EST FABULA Din cele mai negre amintiri Imaginez călăi inchizitori Cotrobăind în suflete
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
liniștea nopții și în lumina zilei. Zâmbesc scăldată de raze de soare și înțeleg de ce ploaia are gust de mare sărat și amar. Plângă plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o spăl cu lacrimile mele sărate și amare. Rămâne doar durerea! Plângă ACTA EST FABULA Din cele mai negre amintiri Imaginez călăi inchizitori Cotrobăind în suflete de muritori Orbecăind în van după comori. Trăim într-o dimensiune paralelă Impunem reguli care dor Și ne certăm cu
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
mine. PLOUĂ Demult, tare demult nu a mai plouat așa! Picăturile mari de ploaie mi se preling pe față. Încerc să deschid ochii și să privesc dincolo de cer. Norii mă împiedică și nu știu de ce ploaia are gust de mare, sărat și amar! Zâmbesc în liniștea nopții și în lumina zilei. Zâmbesc scăldată de raze de soare și înțeleg de ce ploaia are gust de mare, sărat și amar. Plâng...plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
privesc dincolo de cer. Norii mă împiedică și nu știu de ce ploaia are gust de mare, sărat și amar! Zâmbesc în liniștea nopții și în lumina zilei. Zâmbesc scăldată de raze de soare și înțeleg de ce ploaia are gust de mare, sărat și amar. Plâng...plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o spăl cu lacrimile mele sărate și amare. Rămâne doar durerea! Plâng... CUNOSC Cunosc oameni neliniștiți pentru că liniștea din jurul lor este nefirească. Cunosc oameni liniștiți tocmai
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
liniștea nopții și în lumina zilei. Zâmbesc scăldată de raze de soare și înțeleg de ce ploaia are gust de mare, sărat și amar. Plâng...plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o spăl cu lacrimile mele sărate și amare. Rămâne doar durerea! Plâng... CUNOSC Cunosc oameni neliniștiți pentru că liniștea din jurul lor este nefirească. Cunosc oameni liniștiți tocmai pentru că neliniștea din viața lor nu o percep. Cunosc tot felul de oameni care mai de care mai neputincioși, care
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
cea mică și este în clasa a IV-a. - Ce-a scris Ion Creangă? - Poezii. - Ce poezii a scris? - Spune, mami: «Iarna pe uliță», «Iarna»... povești, «Harap Alb». Cum nu știi?... - Mă trimitea mama cu cojile de ouă la parăuașu Sărata, își amintește Frăsinica. Cojile merg pe apă, merg, merg și, când ajung în satul blajinilor, îi vestesc c-o fost Paștili pi la noi. Și atunci zic să facă și ei. Unele gospodine din Humulești mai țes covoare din lână
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
într-o noapte. Țigăncile stau pe lângă pădure. Le luam 100 de lei pentru un sac. Intrau 15 pe 9 locuri. Sus pe portbagaj puneam 30-40 de saci cu ștevie pe care o duceam la piețe la Sălăjan, la Obor, Râmnicu Sărat, Big Berceni, Miniș. Seara, mă duceam și-i luam înapoi. Mai luam 100 de lei de persoană. O țigancă câștiga 1000 de lei pe un sac. După ștevie, veneau legumele la rând. Ridicam saci cu pepeni pe portbagaj și pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mai rău ne-am stârnit-o. De unde am dedus noi că străinul însetat trebuie să întrebe pe localnici care-i fântâna cu apă bună de băut, pentru că aici, lângă o fântână cu apă dulce, se poate găsi una cu apă sărată sau sălcie. Am pomenit noi despre cele vreo 400 de documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei ajunse la Zolkiew. Din Letopisețul Țării Moldovei al lui Ion Neculce aflăm: „Atunce (1686 n.n.) au luat craiul (Sobiețchi n.n) și pe Dosofteiu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
alimentând vechea ,,dispută a generalilor’’. Constantin Prezan a propus, încă din martie 1917, ca Armata 1 română să fie concentrată în zona Nămoloasa, de unde împreună cu Armata 6 rusă, să declanșeze ofensiva. Armata 1 română trebuia să atace pe direcția Râmnicu - Sărat, iar Armata 6 rusă spre Brăila pentru a deschide comunicația pe Dunăre. În privința Armatei 2 română, generalul Prezan aprecia, că aceasta trebuia să pătrundă prin trecătoarea Oituz, spre Brașov. Deci, în concepția lui Prezan, ofensiva trebuia să ducă la eliberarea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
și Alexandru Averescu. Generalul Averescu a propus ca lovitura principală să fie executată de către Armata 2 română, la joncțiunea dintre Armata 1 austro-ungară și Armata 9 germană. Din zona muntoasă urma să se execute o manevră de învăluire spre Râmnicu Sărat. Generalul Constantin Prezan a militat pentru o ofensivă în sectorul Nămoloasa, concomitent cu un atac al armatelor ruse, atât asupra pozițiilor germane, cât și asupra pozițiilor austro ungare, din Galiția, Bucovina. Pe 19 mai/1iunie 1917, Marele Cartier General român
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
5% tamponat cu insulină 1-2 UI/2-4 g glucoză și potasiu. Când pacientul se poate alimenta, se trece la administrarea subcutanată a insulinei, doze ajustate în funcție de profilul glicemic și aportul alimentar, concomitent cu continuarea corecțiilor p.o. (hidratare corespunzătoare, lichide sărate p.o.). În paralel cu inițierea măsurilor de corecție a dezechilibrelor majore întâlnite în cetoacidoză, se iau și măsurile nespecifice ce se referă la oxigenoterapie, sondaj vezical și eventual sondă de aspirație nazogastrică, antibioterapie, administrarea de protectoare gastrice, colac pneumatic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și Tiamat. (Alte izvoare precizează că Tiamat reprezintă marea, și Apsu masa de apă dulce pe întinsul căreia plutește pământul.) Ca atâtea alte divinități originare, Tiamat este conceput atât femeie, cât și bisexuat. Din amestecul apelor dulci și al apelor sărate s-au născut alte cupluri divine. Nu se știe mai nimic despre cea de a doua pereche, Lakhmu și Lakhamu (după o anumită tradiție, ei au fost sacrificați pentru a crea omul). Cât despre al treilea cuplu, Anșar și Kișar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
semnificație, amintire a senzualității și a pierderii în moarte. Prezentul e o rătăcire "pe drumuri necunoscute". Certitudinile sunt legate de lumea imaginară, a reveriei și nu de banalul vieții cotidiene. "Știu numai de Clara, prințesa din turn/ și de vântul sărat cum dinspre Baltica bate cu invidie,/ știu de limba Clarei când o prindeam între dinți/ cum zvâcnea și se răsucea ca o stridie". 3.4. Poemul ekphrastic Ekphrasisul desemnează astăzi un text inspirat dintr-o operă de artă (oricare ar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ales al națiunii” (după V. G. Morțun și Ion Nădejde), deputat al Colegiului III Roman, dar Camera l a invalidat.13) A scos, împreună cu cei doi, ziarul „Muncitorul” și a fost prim-redactor al revistei ilustrate „Gazeta săteanului” din Rîmnicu Sărat. A publicat articole în „Contemporanul”, „Critica socială” și „Drepturile omului”. N-a rămas însă la socialiști, ci a trecut,ca mulți alții, la liberali. în 1907, după moartea lui Take Leca, a candidat, din partea acestora, pe postul rămas vacant la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
proximală aproximativ egală România: 5000 cazuri noi/an; 4200 decese/an (2002) Mortalitate ridicată: estul Transilvaniei (Covasna, Harghita), vestul Transilvaniei (Arad, Timiș), Teleorman, București Creșterea incidenței de la 21‰oo (1985) la 28‰oo (1995) ALIMENTAȚIA Consumul de alimente conservate (pește sărat, alimente afumate) Consumul de sare Nitrații (carne, vegetale, apa de băut) Observație - factori protectori: Vitamina C (inhibă nitrozarea) Consumul de fructe și vegetale 95 1 Infecția cu Helicobacter pylori “... descoperire de importanță istorică pentru întreaga medicină modernă cu consecințe nebănuite
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mare utilizare În balneologice o au apele termale loclizate În 5 centre: Codlea (Brașov); Herculane (Caraș-Severin); Bala (Mehedinți); Căciulata și Cozia-BÎvolari (VÎlcea). La acestea se adaugă În mod nemijlocit cele două bazine de peloide (nămoluri) terapeutice de la Novaci (Gorj) și Sărata, Porumbacu de Jos (Sibiu). - Un evident interes turistic pentru Carpatii Meridionali Îl reprezintă și potențialul biologic, deci flora și fauna. Așa cum s-a afirmat de mai multe ori, flora și fauna terestră (ca și cea acvatică) constituie o mare zestre
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
oierit, agricultură montană, produse ale diferitelor meșteșuguri legate de prelucrarea lemnului, textile, port popular etc.; - aici și-a avut sediul „Uniunea Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ale diferitelor meșteșuguri legate de prelucrarea lemnului, textile, port popular etc.; - aici și-a avut sediul „Uniunea Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
curent electric pentru Sibiu (1896) Sadu I care funcționează și astăzi; - hidrocentrale noi: Sadu II (1907); - trei lacuri de acumulare; - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, formație de fluierași laureată, realizatori de instrumente musicale populare (fluiere); - izvor de apă sărată denumit Saramura de pe Tocile; - aici s-a născut Ioan Inochintie Micu Klein (1692-1768) - promotorul luptei politice a românilor si Ioan Pinariu Molnar (1779-1815) - iluminist și medic roman precum și Samuel Micu (1745-1806) unul din corifeii Școlii ardelene; - tabăra de elevi Sadu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
closet) "idem" (closet "cămăruță, debara; dulap, garderob", water "apă; urină"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. reg. huscă "sare obținută prin fierberea apei colectate din izvoare sau din bălți sărate" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie depusă pe fundul vasului, sediment, depunere", sol "sare"); rom. pasăre "orătanie, pasăre domestică crescută pe lângă casa omului" < pasăre [de curte] "idem" (pasăre "vertebrat ovipar cu corpul acoperit de pene și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]