2,895 matches
-
perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Satele Lucavățul de Sus și Lucavățul de Jos s-au unit formând un singur sat, Lucavăț. Începând din anul 1991, sătul Lucavăț face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 7 (4+3), adică 0,28% din populația localității . Prin decizia Consiliului Suprem
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 7 (4+3), adică 0,28% din populația localității . Prin decizia Consiliului Suprem al Ucrainei nr. 2372-IV din 29 ianuarie 2005, sătul și-a schimbat denumirea ucraineană de "Луківці" (transliterat Lukivți), revenind la denumirea veche de" Лукавці" (transliterat Lukavți). În prezent, sătul are 2.608 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lucavăț era vorbitoare de ucraineană (%), existând în
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
4+3), adică 0,28% din populația localității . Prin decizia Consiliului Suprem al Ucrainei nr. 2372-IV din 29 ianuarie 2005, sătul și-a schimbat denumirea ucraineană de "Луківці" (transliterat Lukivți), revenind la denumirea veche de" Лукавці" (transliterat Lukavți). În prezent, sătul are 2.608 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lucavăț era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
plată. Furios, el se adresă suveranei însăți, spre a cere dreptate. Irina, care nu înțelegea nimic din aceste subtilități bizantine, trimise la plimbare pe nefericitul gramatician. Acesta se răzbună, povestind întâmplarea: în afară de aceasta, el distruse prima ediție din Chiliade și sătul de a mai lucra pe gratis, opri savantele sale comentarii la cântul al XV-lea al Iliadei și se puse în căutarea altei protectoare. Experiența literară încercată de împărăteasă nu reușise de loc. Pe lângă aceasta, Irina nu dăduse soțului său
Bertha de Sulzbach () [Corola-website/Science/315586_a_316915]
-
cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Volcineț a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Volcineț a făcut parte din componența României, în Plasă Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată
Volcineț, Vijnița () [Corola-website/Science/315610_a_316939]
-
de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Volcineț face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (5+0), adică 0,65% din populația localității . În prezent, sătul are
Volcineț, Vijnița () [Corola-website/Science/315610_a_316939]
-
1991, sătul Volcineț face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (5+0), adică 0,65% din populația localității . În prezent, sătul are 774 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Volcineț era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Volcineț, Vijnița () [Corola-website/Science/315610_a_316939]
-
Peșteră Liliecilor, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București Existența acestei peșteri, cunoscută și sub numele de "Peșteră Mare" sau "Peșteră Bădichii", este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
Aquilina-Silvana Severin (n. 1 februarie 1946, sătul Dragșina, comuna Chevereșu Mare, județul Timiș) este o cântăreață română de muzică ușoară. Este căsătorită și are un băiat, Tudor. A plecat definitiv în Germania în 1989 și a revenit în atenția publicului român în 2008. « M-am născut în
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
aceste câștiguri teritoriale, plus Transcarpatia aveau să fie recunoscute la sfârșitul războiului prin semnarea Tratatul de pace de la Paris din 1947. În momentul în care Germania Nazistă și aliații săi au declanșat Operațiunea Barbarossa în 1941, numeroși polonezi și ucraineni, sătui de cei doi ani de dominați draconică sovietică, i-au primit pe invadatori ca pe niște eliberatori. Activiștii naționaliști ucraineni au considerat că momentul este propice pentru instaurarea unui stat ucrainean independent. La începutul războiului, germanii i-au încurajat într-
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălti, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, sătul Chișla-Salieva (denumirea rusificata a localității Câșla lui Săli) făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sătul Chișla-Salieva a făcut parte din componența României, în Plasă Lipcani a județului
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, sătul Chișla-Salieva (denumirea rusificata a localității Câșla lui Săli) făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sătul Chișla-Salieva a făcut parte din componența României, în Plasă Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componență RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, cănd Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, sătul Chișla-Salieva face parte din raionul Nouă Sulița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 26 (0+26), reprezentând 1,02% din populație . În prezent, sătul are
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
1991, sătul Chișla-Salieva face parte din raionul Nouă Sulița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 26 (0+26), reprezentând 1,02% din populație . În prezent, sătul are 2.440 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Chișla-Salieva era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
Siret) o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie. Această a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul a înzestrat biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu iaz și moară, 3 fălci de vie și a patra parte din satul Drăgușeni (astăzi înglobat în Mânăstioara). Domnitorul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
Sf. Onufrie. Această a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul a înzestrat biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu iaz și moară, 3 fălci de vie și a patra parte din satul Drăgușeni (astăzi înglobat în Mânăstioara). Domnitorul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) întărește această danie în anul 1708. În
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul a înzestrat biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu iaz și moară, 3 fălci de vie și a patra parte din satul Drăgușeni (astăzi înglobat în Mânăstioara). Domnitorul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) întărește această danie în anul 1708. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Tărășeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Tărășeni a făcut parte din componența României, în Plasă Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Tărășeni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 124 (66+58), reprezentând 13,57% din populație . În prezent, sătul are 987
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
anul 1991, sătul Tărășeni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 124 (66+58), reprezentând 13,57% din populație . În prezent, sătul are 987 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Tărășeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Petriceanca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Petriceanca a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Petriceanca face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 287 (280+7), reprezentând 38,63% din populația localității . În prezent, sătul are
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
1991, sătul Petriceanca face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 287 (280+7), reprezentând 38,63% din populația localității . În prezent, sătul are 641 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Petriceanca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). La începutul sec.XX, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de români. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Petriceni a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. La recensământul din 1930, majoritatea absolută a populației s-a declarat de naționalitate română. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Petriceni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 886 (854+32), reprezentând 15,58% din populația localității . În prezent, sătul are
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]