4,209 matches
-
un element periculos pentru regimul politic din România, a fost arestat la 13 februarie 1958 și apoi condamnat la 8 ani de temniță grea. Îl întâlnim, în calitate de deținut politic în lagărele de reeducare din Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei, Salcia, Grădina, Stoenești, Giurgeni și Gherla. După 17 ani și jumătate de detenție, atât în Uniunea Sovietică cât și în România, Aurelian Gulan va fi eliberat, la 1 iulie 1964, când Gheorghe Gheorghiu Dej a fost obligat de O.N.U
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
acest stâlp cultual indică probabil prânzuri rituale: era consumată carnea renilor, iar capetele lor erau oferite unei ființe divine. Nu departe de Ahrensburg-Hopfenbach, într-o stațiune mezolitică datată ~ 10000, A. Rust a degajat din fundul unui lac un trunchi de salcie de 3,50 m lungime, sculptat grosolan: se disting capul, un gât lung și vagi trăsături incizate, care, după autorul descoperirii, reprezintă brațele. Acest "idol" fusese împlântat în lac, dar împrejur nu s-au găsit nici oseminte, nici obiecte de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fost transmisă de către o cultură din Anatolia (cultura zisă Kuro-Araxas). În mileniul al IV-lea apar, împrumutate de la popoarele din 1 Vocabularul comun pentru anumite animale (lup, urs, gâscă, somon de râu, viespe, albină) și arbori (mesteacăn, fag, stejar și salcie) indică o zonă temperată. 2 Termenii pentru "aramă" și "secure" sunt sumerieni: ei au fost împrumutați înainte de separarea grupurilor lingvistice europene (germanic, italic și celtic, ilirian și trac, grec și slav). Religia indo-europeniLor. Zeii vedici zona balcano-mediteraneană, statui reprezentând o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
navighează pe această mare interioară în care erosul și thanatosul se suprapun într-o zbatere a trupului și a sufletului: "Iată chemarea:/ o mie de lănci bătute în scuturi/ te așteaptă la țărmul apei din piatra mea de inel,/ lângă sălcii alergând în vânt cu coame de iepe./ O mască de aur mârâie la stele/ umbrită de vulturi/ dincotro patria mea tăcută începe;/ sporind întunericul peste toate/ rar tresaltă ajunse la furtuni/ căderi și urcări sub lacăte./ În nerostita dimineață de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tăcut, reflexiv și comprehensiv al naturii și al oamenilor. La fiecare vîrstă, desigur, cu alte sentimente și atitudini. Unii l-au evocat ca făcînd parte din peisaj, prezență statornică, indicînd drept loc favorit al său o bancă așezată sub o salcie. într-un fel, cred, au exagerat. Evocările lor seamănă a litografii romantice. Trebuie deci corectate prin cîteva precizări. Una ar fi că Bacovia folosea grădina publică (aflată nu departe de casa sa) altminteri decît majoritatea băcăuanilor. Aceștia căutau aglomerația, forfota
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
era el însuși liniștit. într-un interviu a afirmat că „multe din poeziile din volumul Scîntei galbene [i-] au fost inspirate de priveliștile din grădina publică”12), dar asta nu înseamnă că-și fixase acolo „masa de lucru”. Scria sub salcie? Să scrii într-o grădină publică (într-un parc) e suspect, devii - vrînd-nevrînd - obiect de curiozitate. Cert, lua „note”, ceea ce e altceva: reținea un „vers dat”, o imagine, în momentele scurte și rare de inspirație. în rest, în grădina publică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009, p. 150. 4. Vezi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gînduri despre sport” ale părintelui său, ce sună fals de la un capăt la altul. Nimic semnificativ, memorabil. De altminteri, - am adăugat -, nu avem amintiri prea fidele despre Bacovia. Există cîteva stereotipii ale acestora: omul din parc (așezat pe banca de sub salcie), taciturnul, modestul etc. Aspectele se pot număra pe degete. Majoritatea celor care-l evocă îl aduc la o imagine dedusă din poezia sa. Formulate tîrziu, multe dintre aceste „amintiri” n-au prospețime, nu raportează decît rar vorbe de-ale poetului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
până la venirea pecenegilor, timp de aproape 100 de ani, însă, dimpotrivă, elementul care se afirmă politic, conform documentelor istorice, este cel românesc. Slavul dezarmat nu poate fi decât un „haidamac” cu sau fără balalaică, care duce dorul stepelor nesfârșite cu sălcii și mesteceni. Printre multe altele datorate slavilor din coabitarea slavo- română, le datorăm, în primul rând, pentru chiar secolele VII - VIII, lipsa prejudecăților în legătură cu proprietatea, cu averea. El caută o „nevastă” pe care o „iubește” și cu care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
un paralelism specific eminescian. De fiecare dată, cititorul trăiește alături de poet starea de grație, imortalizată Într-un text, fără nici o dificultate, memorabil. Există În poezia lui Eminescu o floră distinctă: codrul, teiul, cornul, creanga, pădurea, copacul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia, mesteacănul, paltinul, salcâmul, liliacul, iarba, nufărul, trandafirul, viorelele, crinul, macul, trestia, răchita etc. Ele nu puteau lipsi Într-o poezie care dezvoltă una din temele eminesciene, fundamentale, natura și dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prindă, aleargă Noaptea încă... Ca în Amurg pe lac, peisajul să rămână tot familiar și odihnitor: În slăvi lumină lină cu stingeri potolite, Pe lacul fără valuri odihna s-a lăsat... Mijind de somn pe maluri, cu creștetul plecat, Stau sălcii plângătoare, ce-așteaptă despletite. Plecat și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Hänsel se grăbi s-o liniștească, spunându-i: Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna, și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!" (Frații Grimm, Hänsel și Gretel) (b) ,,Mai ales una, chiar în grădină la mine, într-o salcie pletoasă, cânta... Doamne, Dumnezeule!... De câte ori începea, făcea într-un fel nou." (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea) (c) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în ale zootehniei. Ajuns în baltă cu câțiva cai, am fost povățuit de el să le dau pur și simplu drumul în totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor. Ceea ce am și făcut. Iarna, se adăposteau sub sălciile pletoase, ale căror ramuri le serveau drept furaj, sau băteau zăpada cu copitele, păscând vegetația ce o găseau. În rechizițiile ce le făcea acolo armata germană, am asistat la prinderea lor cu arcanul ca în Texas. În semi-sălbăticie trăiau și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
sa în luna mai 1910 o medalie cu efigia lui Napoleon, așa cum arăta la sfârșitul vieții sale. Aceasta fusese bătută în amintirea zilei morții sale 5 mai 1821, întâmplător ajunul aniversării Kronprinz-ului -, având pe revers imaginea mormântului său, "sub salcia de la Sfânta Elena"61. În noiembrie 1909, abia ajunsă în "îndepărtata Franță", prințesa evoca ajunul sosirii, când "o voce" probabil conductorul trenului anunța că mai era o oră până la Paris, și mărturisea: "Primul meu gând a fost: ce bine ar
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Échos de Paris, critic literar la Revue des Deux Mondes. 13 Théodore de Banville (1823-1891), poet francez. 14 William Shakespeare (1564-1616), cel mai mare dramaturg englez. 15 La Roumanie, cotidian conservator publicat la București între anii 1898-1921. 16 Izvor, țara sălciilor, carte a Marthei Bibescu; ediția originală, Isvor, le pays des saules, publicată la Paris în 1923; prima traducere românească publicată la București în 1938, ultima, la Editura Compania, în anul 2000, versiune semnată de Anca-Maria Christodorescu. 17 Cotillon dans popular
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se învârteau în minte: Ce sont là des jeux de prince / On respecte un moulin, on vole une province. (Sunt doar fantezii de prinț / Se respectă o moară / Se fură o țară.) O plimbare prin păduri îmbălsămate cu parfum de salcie, de-a lungul unui lac cu izvor propriu, a încheiat această plimbare fermecată. Eram cu el în faeton; mâna patru cai murgi foarte iuți, înhămați în stil englezesc, cu cât mai puține harnașamente, doar niște simple curele. Alergau înaintea noastră
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Napoleon pe care ți-o trimit. Îl reprezintă așa cum era el la sfârșitul vieții sale. A fost bătută în amintirea zilei morții sale, 5 mai 1821, și ajunul zilei tale de naștere. Pe revers vei vedea imaginea mormântului său, sub salcia de la Sfânta Elena. Pe 15 mai plecăm spre Franța, în mașină, pe ruta Viena, München, Ulm, Stuttgart, Strasbourg, Nancy. Georges nu știe încă dacă anul acesta vom merge și la Kiel. Totuși, ambarcațiunea pe care trebuie să o ia a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
a rupt pur și simplu filmul. Ce să spun? Căci nici dac-aș fi Dimitrie Anghel n-aș birui să descriu sutele de culori și miresme care țâșneau din mii de zambile, narcise, lalele, camelii, trandafiri, azalee, cireși japonezi, pansele, sălcii, leandri. Cum să dau glas extazului? M-am așezat ca năucă pe-o bancă lângă lacul cu nuferi, am închis ochii să țin minte pururi tabloul, i-am deschis ca să fiu sigură că nu-i vis și ce credeți c-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
începând cu această dată până la Paște, începe Săptămâna Patimilor.Această sărbătoare poartă numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost întâmpinat în Ierusalim cu flori și cu ramuri de finic și de măslin. Credincioșii duc simbolic la biserică ramuri de salcie și flori pentru a le sfinți, deoarece începând cu acestă zi toate florile și toți pomii încep să înflorească. PAȘTELE reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Boţ Sorin- Petronel, Acatincăi Erika-Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107382]
-
am redescoperit-o acum, mizeră, a țiganilor cu turnulețe, era Strehaia unei vieți patriarhale, unde boierii ca bunicii mei fuseseră anihilați, dar ei se vedeau mereu și mereu după timpul etern al boierului. La un șerbet, în camerele răcoroase de sub salcie. La o cafea adevărată fără moarte. „Voi merge în Bicaz. Fără zgomote Și zurgălăi.“ Ce răspundeai de obicei la sâcâitoarea întrebare „Tu pe cine iubești mai mult, pe mama sau pe tata“? Mie nu mi s-a pus niciodată întrebări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
of Warcraft, Supermario, Halo 3, Orcs &Elves 2, Unreal Tournament, The Elder Scrolls, Age of Empires, Half-Life, Doom3, Command&Conquerer - Red Alert, Neverwinter Nights, Mafia, Duke Nukem 3D. În locul căsuțelor din copac din filmele americane, ne închipuiam un apartament în salcia din parc - pe craca cea mai groasă era dormitorul, sufrageriile de lux aveau un leagăn din crengi. Băieții își făceau cazemate și iarna se războiau cu bulgări la adăpostul lor. Castelele noastre se mai imaginau și printre tuburi de metal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
floricele". Sunt mici găselnițe de stil și expresii fericite care ar încânta un poet profesionist. Personajele nu variază prea mult, ca în vechile spectacole de marionete cu tipuri legendare și imuabile. Îi găsim întotdeauna pe același țăran sărac, pe fiica sălciilor, cumplitul haiduc, împăratul bătrân a cărui prezență este un omagiu adus amintirii lui Traian, frumoasa Ileana, pe Făt-Frumos, fratele tuturor Feților-Frumoși din basme, vrăjitoarea cea rea, zmeul, geniu malefic, Murgilă, Zorilă, Gerilă, a cărui suflare îngheață câmpurile la zece leghe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
frumoasă și lacrimile lor le cheamă pe ale noastre. Nu le putem auzi plângerile fără a-i plânge; între inima lor și a noastră, dorul întinde un fir de simpatie care vibrează de durerea lor. Priviți-o pe Smaranda, fiica sălciilor. Ea nu văzuse niciodată pe nimeni și n-avea alt prieten decât chipul său oglindit în apă. Dar, într-o zi, un tânăr și frumos voievod adoarme sub sălcii. Ea îl vede și, ca și cum sălciile speriate ar fi făcut-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
simpatie care vibrează de durerea lor. Priviți-o pe Smaranda, fiica sălciilor. Ea nu văzuse niciodată pe nimeni și n-avea alt prieten decât chipul său oglindit în apă. Dar, într-o zi, un tânăr și frumos voievod adoarme sub sălcii. Ea îl vede și, ca și cum sălciile speriate ar fi făcut-o pe fată nevăzută, voievodul aude o voce blândă spunând: "Te iubesc și aș muri pentru tine". Iar când el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]