3,827 matches
-
și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste și sănătate. În ziua de Florii, stupii erau impodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvantarea divină. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste și sănătate. În ziua de Florii, stupii erau impodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvantarea divină. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista obiceiul ca părinții să
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
și sănătate. În ziua de Florii, stupii erau impodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvantarea divină. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista obiceiul ca părinții să-i lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau de la biserică, pentru a
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvantarea divină. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista obiceiul ca părinții să-i lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau de la biserică, pentru a crește sănătoși și înțelepți. Tradiția creștină spune că dacă-ți pui o dorință
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista obiceiul ca părinții să-i lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau de la biserică, pentru a crește sănătoși și înțelepți. Tradiția creștină spune că dacă-ți pui o dorință după ce ai ținut post și te-ai împărtășit în ziua de Florii, aceasta se va împlini întocmai. În vechime, bătrânele se
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
pentru a crește sănătoși și înțelepți. Tradiția creștină spune că dacă-ți pui o dorință după ce ai ținut post și te-ai împărtășit în ziua de Florii, aceasta se va împlini întocmai. În vechime, bătrânele se loveau cu tulpinile de salcie sfințite de preot, pentru a nu le mai durea șalele. În Moldova femeile prepară plăcinte, pe care le dau de pomană săracilor. Este o zi în care, în fiecare zonă, se împarte pentru sufletul celor plecați dintre cei vii. În
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
a-și cere iertare. Obiceiul e cunoscut sub numele de "Iertarea de Florii" sau "Spovedania pe petic alb". La toate popoarele creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiați să își dăruiască ramuri de salcie în această zi.
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
se contrage în delicată deziluzie, în conștiința gingașa a erorii, ca într-o recunoaștere atît de pură, încît sugerează o redempțiune: "unde sînt/ unde mă aflu acum/ într-o pată de frig// într-o pată de frig/ doarme puiul de salcie/ el este viața mea/ greseit desenată" (Canon). Deoarece "în pustietatea ce ne separă/ golul se umple/ cu tot ceea ce nu se rostește/ cu tot ce ne poate/ încă salva" (Didactica magna). Puține elegii de intensitatea conținuta a unora dintre cele
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
000 euro. Tel. 221043, 0744616936. Cumpăr apartament 1 cameră sau garsonieră spațioasă, plata imediat. Tel. 221043, 0722267844. Vând apartament cu 1 cameră, decomandat, amenajat, parter, zona Circumvalațiunii, bun pt. privatizare, 26 000 euro. Telefoane 220443, 0723181354, CARTIER-RHM. Vând apartament, str. Salciei, confort I, mobilat și amenajat lux, preț 36 000 euro. Tel. 494858, 0722720151, SEDAKO GROUP, agenție membră Imonet. De vânzare apartament 1 cameră, parter înalt, ideal sediu firmă, cabinet stomatologic sau medical, zona Bălcescu. Parchet, gresie, faianță, anticameră, terasă. MEDIANA
Agenda2004-17-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/282345_a_283674]
-
(n. 5 octombrie 1902, Salcia, județul Teleorman - d. 5 decembrie 1974, București) a fost un scriitor român, poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist și publicist, academician, laureat al Premiului Herder. A fost și continuă să fie controversat din cauza atitudinii politice reflectate în parte din
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
opinia mai multor critici, cărțile lui importante sunt romanele "Șatra", "Jocul cu moartea" și "Pădurea nebună" ("Dilîi-orman"; două cuvinte provenite din două limbi, care definesc aria sa natală, Diliorman sau Teleorman). Zaharia Stancu s-a născut în 1902 în localitatea Salcia, județul Teleorman, în Câmpia Dunării. După ce a abandonat școala la vârsta de 13 ani, a lucrat în diverse meserii până în 1919, când și-a continuat studiile de literatură și filosofie la Universitatea din București. După ce a primit diploma de licență
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
Gabriel Oseciuc, ecranizare a romanului Jocul cu moartea. În 1982 este realizat filmul "Pădurea nebună", de Alexandru Corjos, ecranizare a romanului cu același nume. În distribuție: Florin Zamfirescu, Ion Besoiu, Horațiu Mălăele. 1902 - La 5 octombrie, se naște în comuna Salcia, județul Teleorman, al patrulea copil, din a doua căsătorie a lui Tudor Stancu Mitroi și al Mariei (născută Delcca Bratu). Ambii părinți aveau vocația narativă caracteristică țăranilor din Câmpia Dunării. 1911 - Începe școala primară în satul natal cu învățătorul Gheorghe
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
Lacurilor Mazuriene, iubitorii de botanica sau ornitologie nu va fi niciodată plictisit de o astfel de varietate de specii pot fi rar găsit în alte părți ale Poloniei. Zona este populată din abundență cu numeroase plante: mușchi, mușchi de turba, salcie de mlaștină sau salcie de Laponia, precum și un număr limitat de gammarus, bureți și broaște țestoace europeane. O paletă mai bogată de specii de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
botanica sau ornitologie nu va fi niciodată plictisit de o astfel de varietate de specii pot fi rar găsit în alte părți ale Poloniei. Zona este populată din abundență cu numeroase plante: mușchi, mușchi de turba, salcie de mlaștină sau salcie de Laponia, precum și un număr limitat de gammarus, bureți și broaște țestoace europeane. O paletă mai bogată de specii de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul cenușiu, ciocănitoarea neagră și
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
donat o placă din marmură localizată pe stâlpul de sud al arcului triumfal, în amintirea fiicei lor, Despina, decedată la Alțâna. Ea este reprezentată ca un prunc înfășat, având capul așezat pe o pernă cu ciucuri, având deasupra crengile unei sălcii plângătoare. Sub cor există și lespedea funerară a mormântului. În cor își făcea simțită, până nu demult, prezența și o cristelniță datată din anul 1404 și care purta inscripția ""anno domini millessimo CCCCIIII tempore regis Sigismundi"". Această cristelniță a fost
Biserica fortificată din Alțâna () [Corola-website/Science/325106_a_326435]
-
de un kilometru. Locuitorii părții de nord se numesc deleni,iar cei din sud - văleni.Pe buza malului, la ieșirea spre sud, dincolo de apă, se afla o moară, distrusă în anii socialismului.Tot atunci a dispărut și dublul șir de sălcii bătrâne ce însoțeau tot parcursul Balasanului. Ca arhitectură, casele sunt modeste, cele de cărămidă arsă apărând de abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Cea mai veche casă de cărămidă este casa Vlădulescu, făcută într-un stil eclectic, prin 1881
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de bine de parcă ar fi fost aici de când lumea. Prin sat se mai întâlnește oțetarul fals sau puturos, denumit, tot impropriu castan, un arbore cu creștere rapidă și lemn bun mai ales pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
un urât al sângelui. Nu există muzică în care să se exprime mai elementar prezența lacrimilor în lume. Îți vin repetat în minte cuvintele Elisabetei de Bavaria, împărăteasa care a adorat Ungaria: există în lumea asta, în afară de egoismul uman, și sălcii plângătoare.” Sunt, până la urmă, două forme de altruism: revolta și melancolia. Pe a doua, care face pereche cu dorul, cu posesiunea, cu încăpățânarea de-a nu renunța la nimic din ce ești, mai ales la cele care-ți fac rău
Vast program... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5652_a_6977]
-
atenția. Pentru tine am uitat de ploaie, de ger, zilele opace sunt străbătute de strălucirea unui moment luminos de demult. Am migrat spre tine și am găsit o creangă goală unde să-mi odihnesc spasmele. Acum mă biciuiești ca o salcie tomnatică și aripile tale verzi de huarango mă bat pe spate și-mi amintesc că nu ești creangă pentru o astfel de pasăre și că nu trebuie să mai cânt între frunzele tale reci, ci să cad în zigzaguri amare
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
aceste conexiuni se deslușesc limpede, unde Dominic Stanca e poet cu adevărat, inventînd, dacă se poate spune așa, un alt Bacovia lîngă vechiul, cunoscutul Bacovia, recuperînd astfel esențele eminesciene ale liricii noastre: " Aici în preajma orașului alb,/ între ziduri căzute, între sălcii amare,/ unde vița de vie se urcă pe deal/ și iedera verde se furișează'n pridvoare,/ aici unde sensul de fiece zi/ își pierde rigida însemnătate/ vorbim despre oameni ca și cum am vorbi/ despre cărți, despre fluturi sau despre haine uzate
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
de har a cărora Ada se identifică; dar și cu propulsia lor spre cer). Chiar și-n plină dramă de amor, printre ofuri și suspine radicale, dacă - și cît - stă în natură, Ada se pierde în reverii: „Sub poale de sălcii,/ Cu ochiul deschis,/ Aievea mă fură/ Un limpede vis” etc. (Sub poale de sălcii...). Estetica de peisaj e sumară, firește, cu descripții naive și candide, dar uneori o încearcă oarece nostalgii mai simboliste (dacă vrea cineva să le ia așa
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
Chiar și-n plină dramă de amor, printre ofuri și suspine radicale, dacă - și cît - stă în natură, Ada se pierde în reverii: „Sub poale de sălcii,/ Cu ochiul deschis,/ Aievea mă fură/ Un limpede vis” etc. (Sub poale de sălcii...). Estetica de peisaj e sumară, firește, cu descripții naive și candide, dar uneori o încearcă oarece nostalgii mai simboliste (dacă vrea cineva să le ia așa; altminteri, ele pot fi și oneste nostalgii sămănătoriste): „Stau sub plopul drept/ Pironită-așa
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
crini evadați din "Le Bois sacré" a lui Denis Ca și cum aș fi fagurele în care toamna adună miere din "Le Buisson" pictat de Van Gogh Ca și cum aș fi făcută ferfeniță de foarfeca picioarelor Ca și cum aș descifra cartea scrisă cu vîrful salciei Ca și cum în compartimentul meu ai fi numai tu călător Ca și cum verdele pinului lui Cézanne e negru în zi mohorîtă Ca și cum te-ai desprinde dintr-o lumină mătăsoasă Ca și cum te-ar dezmierda ochii mulțimii prezente la dezastru Ca și cum m-ai apăra
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
Incidentul care i-a adus rapidistului condamnarea de 10 luni s-a produs în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2008, când Pancu evolua la Terek Groznâi. O patrulă de poliție a văzut mașina condusă de fotbalist intrând pe strada Sălciilor din Iași, deși exista un indicator de acces interzis.
Pancu, condamnat la 10 luni de închisoare pentru că s-a urcat beat la volan () [Corola-journal/Journalistic/76351_a_77676]