3,759 matches
-
cele vechi, ci doar le reduce ponderea. E vorba deci, la fiecare etapă, de un adaos. Și Încă, că fiecare etapă de perfecționare tehnologică n’a Însemnat și o reducere a impactului asupra mediului, dimpotrivă. O fi asta doar o scăpare a omului În dirijarea dezvoltării tehnologiei, reparabilă printr’un alt gen de tehnologie, ori o caracteristică a oricărei tehnologii? Cred că e un bun subiect de meditație. “Radiosfera”, 29 ianuarie 1996, ora 11,39 67. Încă un preț al civilizației
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o Întoarcere parțială spre munte; acolo vom da desigur de o pădure Înșirată pe vreun deal, precum Bârnova. Vom Înlocui umbra muntelui cu aceea a pădurii care, În luminișuri, ne va lăsa și În voia soarelui. Noi vom căuta desigur scăparea la umbră, dar alțiisunt obligați să-l Înfrunte. Vorbeam nu demult despre modul În care plantele Își asigură o protecție față de dogoarea Soarelui, folosind, deci diminuând, Însăși această energie. Asta pentru că au clorofilă. Dar sunt și plante fără clorofilă. Ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
piardă ca picătura de apă În mare, dacă voi ceda ispitei de a aborda aceeași problemă. Vinovat, cu ghilimele, e un bun prieten, cred că mai degrabă al naturii decât al meu Însumi. Dar mi-am lăsat o portiță de scăpare: anume, nu vă așteptați la sfaturi sau rețete. De altfel, necunoscând Îndeajuns ciupercile, ca citadin, sunt prudent cu mine Însumi. Și nici nu e scopul meu. Doresc doar să anlizez situația și s’o exploatez În sensul obișnuitelor mele reflecții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu Înțeleg eu, care văd În sport doar stimularea performanței umane și care accept, pentru oricare carnivor ca și pentru om, vânătoarea ca sursă de hrană, ca necesitate, nu ca divertisment. Măcar pescuitul și-a mai lăsat o portiță de scăpare, datorată aspectului său dual: a devenit sport În aspectul său vânătoresc, dar a rămas necesitate, pescuitul oceanic, În aspectul său culegător. A treia ocupație primordială, culesul, e doar pe cale a deveni sport, cuplată fiind În bună măsură cu turismul. Hoinărind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Revoluției Culturale), lipsa muncii (abolirea politicii ,,castronului de fier cu orez"), lipsa familiei care să aibă grijă de cel vârstnic (politica unui singur copil pe familie), lipsa asigurărilor de sănătate universale și lipsa pensiei corupția poate părea singura cale de scăpare. Această generație este prinsă între sisteme, prăvălindu-se tocmai în interstițiile dintre comunism și capitalism pe care cei corupți sunt capabili să le exploateze. Și într-o lume în care ,,toți ceilalți o fac", cu siguranță trebuie să fii prost
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
avut loc pe măsură ce extinderea dreptului de vot, îmbunătățirile în nivelul transporturilor și ale gradului de instruire, intensitatea competiției partidelor și imprevizibilitatea comportamentului popular la vot, toate acestea invitau la cheltuieli sporite. Manipularea sistemului distincțiilor a fost, evident, o cale de scăpare. Un număr de scandaluri s-au petrecut de la jumătatea anilor 1890 încolo. De exemplu, un escroc notoriu pe nume Hooley a plătit Conservatorilor 50.000 de lire sterline pentru titlul de baronet (pe care nu l-a primit niciodată) în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
din urmă, nu fără ,,vărsare de sânge", accepțiunea bipartizană de parte necesară a acelui proces. Astfel că, de la o situație în care membrii au pus la cale în mod deschis și uneori amuzați ascunderea intereselor ambigue sau exploatarea mijloacelor de scăpare sau a omisiunilor accidentale, eșecul de a înregistra chiar și interesele minore a devenit în scurt timp un punct sensibil, responsabilii cu disciplina făcându-le cunoscute membrilor posibilele consecințe ale tăinuirii. Tot în 1994, prim-ministrul John Major a instituit
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
imaginați că prin reținerea mea îi veți opri", spuse Mendoza, care chiar credea în argumentul său. ,, Dacă ne luați ostatici vă puteți lua la revedere de la toate. Au mitraliere grele, o mulțime. Vor omorî pe toată lumea de aici! Nu aveți scăpare!" Pablo râse. ,,Doctore", spuse el pe un ton calm, aplecându-se spre Mendoza. Tot nu înțelegi. Toți oamenii aștia lucrează pentru mine." (Bowden 2001: 168-169) În Statele Unite, Mafia a suferit dintotdeauna din cauza informatorilor și a denunțătorilor, ca rezultat al disciplinei
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
întreprinderii de contrabandă cu droguri. Aceasta este pe de o parte o chestiune de gradație, și pe de alta reflectă de asemenea faptul că, cu cât rețeaua este mai mare și mai sofisticată, cu atât mai numeroase sunt portițele de scăpare spre afacerea legitimă pe care le oferă, și cu atât mai mare este, așadar, simbioza între noțiunile de ,,criminal" și ,,legitim". Întreprinderile criminale și legitime se deosebesc cel mai puternic în procedurile de implementare. În cazul organizațiilor criminale, acestea reflectă
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
încercând să treacă brațul Dunării pe gheață către comuna „Vaide-ei” (acum numită comuna Vulturu), călcau în mod nefericit pe un sloi insuficient fixat, acesta se bascula, nenorocitul cădea în apă și intrând sub placa de gheață, nu mai avea nici o scăpare. Iarna, delta arăta jalnic, tot decorul sărbătoresc era căzut la pământ, în imagine rămânea doar o mlaștină nesfârșită, cenușie dacă nu era acoperită de zăpadă, cu aspect demoralizator, neprietenos și sălbatic. Prietenul meu Mircea Stăncescu spunea că dacă trece luna
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
musulmane sau cu reprezentanții guvernului central. Pe lîngă aceasta, însăși lipsa aplicării legii din unele zone le garanta acestora o anumită libertate. Existau peste tot păduri întinse, munți inaccesibili și mări unde familiile sau indivizii excesiv de împovărați își puteau găsi scăparea. Imperiul Otoman nu a deținut niciodată un control ferm asupra teritoriilor din jurul mărilor. Cu totul alta era situația din ținuturile habsburgice. Aici funcționa un sistem seniorial, iar nobilimea domina pretutindeni conducerile locale și menținea majoritatea populației rurale în stare de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
asupra capului meu toate trăsnetele dreptății ei; fie ca numele meu, moștenit de urmașii mei, să fie detestat; fie ca persoana mea să devină ținta blestemelor și ale anatemei compatrioților mei; și fie ca moartea mea să fie pedeapsa fără scăpare pentru păcatul meu, astfel ca să nu întinez puritatea Etairiei prin faptul că sînt membru al ei.7 Obiectivul de bază al societății era organizarea unei răscoale împotriva Imperiului Otoman cu scopul întemeierii unui stat grec cu capitala la Constantinopol. Țelul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
luat calabalâcul. Problema e că noi întreținem toată cocina asta făcând reclamă an de an facultății, trimițând alți și alți nefericiți la pregătire. Ne e jenă să recunoaștem că suntem niște ratați, că n-avem nici un viitor. Io măcar am scăparea asta cu scrisul. Dar sunt atâția colegi tabula rasa. Și io am nevoie de oameni care să mă incite, care să-mi piște orgoliul, să mă oblige să-i cuceresc, nu de legume. Vreau oameni pe care să fie nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nesimțire. Fericit fleașcă e Puiu, pentru că adaugă: „4. Vreau să știe tot românul/ Că eu sunt numărul unu.“ Happy-end așadar. Nasuri smiorcăite. Batiste fluturate. Final de album. Cu strângere de inimă, însă trebuie să admitem că creația are mici imperfecțiuni. Scăpări. Nu aflăm nimic despre soarta Lenuței și nici ce-a mai făcut puradelul ăla frumos. Dacă are parte au ba de pensie alimentară. Nu pot vorbi însă despre neplăcerea, chinul de a trăi aici. Era un loc în care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și până târziu pe timpul șederii lui În Germania, unde și-a petrecut șase ani de cafenea müncheneză fără să-și fi luat un doctorat oarecare, ca cel din urmă dintre români, Nae Ionescu făcea totuși față oricărei si tuații, cu scăpările și piruetele proprii ratatului, unii i-au zis [ratat] superior, dar, mai sigur, de o inteligență asimilatoare, ingenioasă și, de aceea, cu ce ritoare, compensând cu priso sință, ba chiar Întrecând inteligențele noastre medii, ale celor din „galerie“. Iată pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
petrecea tot mai mult timp în lungi peregrinări prin munții din preajma șantierului. În timpul preumblărilor, el își luase obiceiul de a vorbi cu sine însuși, de a se judeca și, de fiecare dată, la aceste judecăți amănunțite, ieșea vinovat, vinovat fără scăpare. Atâtea dintre deciziile sale trecute, atâtea dintre cărările pe care în ultimul timp o apucase în viață le găsea acum eronate și, în primul rând, părăsirea familiei era în ochii săi marea sa culpă, de neiertat. Ideea aceea a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
adevărul mântuirii Te salut, o cruce sfântă, semn slăvit, cu care Domnul S-a-nălțat slăvit în ceruri pentru ca s-ocupe tronul, Și coroana sa de slavă, după cruda suferință Ce prin tine-a îndurat-o, îndestul, cu prisosință. Tu ești unica scăpare, ce primești cu bunătate Pe cei buni și cei ce-ncontra-ți au greșit cu răutate. ............................................................ Binecuvântată-n lume fii, tu cruce, și slăvită, Tu, ce arăți la lumea-ntreagă biruința-ți strălucită Cu recunoștință-adâncă, eu sărut a ta figură
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de ceilalți nu pot cunoaște alte amănunte. Pr. Alois Donea Roman, 16-III-1992 Poporul meu Iată !... Inima străpunsă Sângerează pentru tine Și văpaia ei ascunsă Vrea să facă numai bine! Te-am iubit peste măsură Și-am venit spre-a ta scăpare, Iară tu rânjind cu urăMi-ai pus curse de pierzare... Te-am iubit lovit de bice Tremurând lângă coloană: Nu credeam, popor ferice, Să-mi răspunzi cu-așa prigoană, O cunună prea ghimpoasă Capul mi l-a strâns ca-n
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sârguință și să fii sigur că vei fi ascultat. Iar apoi dacă ai avut nefericirea de a fi căzut în ispită, nu te descuraja. Aleargă cu încredere la ajutorul Preasfintei Fecioare, la dânsa care s-a învredinicit a se chema “scăparea păcătoșilor” și cere-i ca să te apere de răzbunarea lui Dumnezeu și să te aducă din nou în starea de har, pe care ai avut-o înainte de a cădea în păcat. Fr. Iosif Gabor Viața, nr. 9-10, sept.-oct. 1945
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mână. Noi azi cu-ncredere fiască Ne consfințim Inimii tale Îți dăruim a noastre inimi O, Mamă, în primire, ia-le! Condu de-acum Tu viața noastră Pe-a sfintelor virtuți cărare, Ne fii în ora încercării Refugiu sigur de scăpare! Iar când vom trebui să trecem Din astă viață pământească Din nou Tu ia-ne în primire Și du-ne-n Patria cerească ! Pr. Gheorghe Patrașcu R. Sărat, în închisoare, 1956 (din caietele din Arhiva Provinciei) Sfântului Francisc Te-am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
întreagă, ce-n gol se năruie surd. Iar eu tot mereu mai adânc mă afund, Dar nu găsesc razim, nu găsesc loc Să-mi agăț mâna întinsă zadarnic. Aștept... Nu știu nici eu ce aștept. Dar știu că eu sigur scăpare nu am!“ Peste noi toți, cerul coborâse amenințător, la o aruncătură de băț... În fiecare ceas al zilei, dar mai cu seamă al nopții, mă așteptam să aud bătăi violente în ușă... Iar a doua zi dimineață mă tre zeam
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
câte îmi arătau poeziile pe care le recitam în gând pentru a-mi asigura sprijinul lor de zi cu zi. Căci și în cazul meu, abia poeziile erau cele ce-mi confirmau tot mereu că viața nu-mi dăruiește nici o scăpare. Nimeni nu l-a putut convinge pe bunicul meu să lase naibii deoparte chitanțierele lui. Abia când am ajuns la oraș și mă obișnuisem să-mi spun în sinea mea poezii, am priceput că acele chitanțiere ale bunicului sunt nu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sunt suprasolicitați, nu mai rabzi să fii luat prin surprindere de frumusețe. Iar peisajul ți-apare ca înscenare a existenței licărindu-ți prin fața ochilor, ca panoramă a spaimelor, ca dublare a normalității răpite. Când pe asfalt n-ai cale de scăpare, ajungi să percepi peisajul ca pe o materie trufașă ce te sfidează cu ascendentul ei temporal: pietre străvechi, nesfârșita reîntoarcere a frunzei și a ierbii. Toate fără de memorie, nepăsătoare la ce-a fost ieri și la ce vine mâine. Frumoasa
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de sângele împrăștiat peste tot. Apa continua să curgă în galerii, iar șobolanii înnebuniți se buluceau spre exterior în căutarea prețiosului oxigen. Aici, cu ochii bălăciți de apă și cu burțile umflate, alergau dezorientați de colo-colo în căutarea unei înșelătoare scăpări. N-aveau nicio șansă. Erau mari, aproape cât o pisică, de parcă ar fi fost clonați undeva, pe o altă planetă, puternici, cu ochii mici și răi ce scânteiau și te sfredeleau cu o ură înfricoșătoare. Loveam în neștire, automat, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a părut că s-a făcut că nu o vede. Ori poate chiar nu a văzut-o, și atunci cu atât mai bine... Ca să-și ia totuși o măsură de precauție, ea și-a sistat pentru o vreme toate aceste „scăpări“. „Uite ce e, dragă Tanța, nici nu fac ceva grav“, le auzea boscorodind la bandă, sigure că nimeni nu stă să asculte... „Și-așa-l refuză la export, ce-am să fac acum, să nu dau o bucată de cărniță
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]