3,463 matches
-
Îi urmăreau din priviri. Nici o vorbă să nu mai spui, Perkins! Perkins morfolea o scobitoare. — Curva ta știe că ți se scoală cînd Îi bumbăcești pe negrotei? Jack arătă spre perete. — Imediat Îți sufleci mînecile și-ți depărtezi picioarele. Perkins scuipă scobitoarea. — Nici măcar tu nu ești atît de nebun. Johnny Stomp, Vachss și Teitlebaum erau cu toții prin preajmă. — Jigodie, ia pupă tu peretele ăla! zise Jack. Perkins se aplecă peste masă și-și lipi palmele de perete. Jack Îi sumese mînecile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și el Își Închipui că fiecare hohot de rîs o Îndepărta tot mai tare de Dublu Perkins. Au făcut dragoste, au stat de vorbă, s-au jucat cu pisicile. Karen a Încercat să fumeze o țigară, dar aproape că-și scuipă plămînii. L-a implorat să-i spună povești. Jack Împrumută din faptele polițistului Wendell White și Îi relată niște versiuni mai puțin dure ale propriilor sale cazuri: un minim de violență, mult lugu-lugu, Marele V, polițistul cu suflet mare, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
minge. Ed se ghemui cît putu mai bine și primi loviturile În figură. Un bliț În fața ochilor, doi bărbați depărtîndu-se: unul măcănea, altul rîdea. Identificare ușoară: zbieretul ca de măgar al lui Dick Stensland și șchiopătatul lui Bud White. Ed scuipă sînge și jură să le-o plătească. CAPITOLUL 15 Russ Millard se adresa Brigăzii 4 Moravuri. Subiectul: pornografia. — Reviste cu spurcăciuni, domnilor. În ultima vreme au fost descoperite o grămadă la locurile faptelor, În cursul cercetării altor infracțiuni: narcotice, pariuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
boxul de alamă și strînse pumnul. — Leroy, Tyrone. Unde? Puștiul spuse printre dinții rupți: — Unu-doi-unu. Buzele i se umpluseră de sînge. Denton Îl trase de păr, ridicîndu-i capul. — Să nu cumva să-l omori, mama lui! spuse Jack. Denton Îl scuipă pe puști În față. Din hol se auziră strigăte. Jack alergă afară, luă colțul și frînă, patinînd, În fața numărului 121... Ușa Închisă. În hărmălaia aia de nedescris n-avea cum să tragă cu urechea. Jack izbi ușa cu piciorul. Lemnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ochii dați peste cap: — Sertar, lîngă TV... ambulanță. Bud Îi dădu drumul și alergă În camera de zi. Sertarele erau goale, așa că fugi Înapoi În bucătărie. Gilette, pe podea, mesteca niște hîrtii. Îl strînse pe tip de beregată și acesta scuipă o foaie pe jumătate mestecată. Bud o ridică și ieși, Împleticindu-se. Carnea arsă Îi făcea rău. Netezi hîrtia: nume, numere de telefon pătate, două lizibile: Lynn Bracken, Pierce Patchett. CAPITOLUL 28 Jack la biroul lui, trecîndu-și În revistă minciunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
aflat și el la McNeil pentru propriile infracțiuni fiscale. Goldman Își văzu liniștit de drum. Gallaudet spuse: — Mickey, frații Englekling au spus că te-ai Înfuriat grozav cînd ți-au spus că ideea le-a sugerat-o Duke Cathcart. Cohen scuipă firimituri de biscuit. — Vă este cunoscută vechea expresie „a da drumul la presiune“? — Da, spuse Ed, o cunoaștem. Dar cum rămîne cu celelalte nume? Frații Englekling au menționat cumva alte nume În afara lui Cathcart? — Nu, iar eu nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ținea pistolul Începu să tremure. — Sid Hudgens, Patchett și Fleur-de-Lis. Ai de ales Între mine și Bud White, iar eu pot fi cumpărat. Lynn stinse flacăra și coborî canistra. — Și cu Lamar cum rămîne? Hinton: tîrÎndu-se prin noroi și scuipînd sînge. Jack coborî arma. — O să rămînă În viață. Și apoi el a tras primul În mine, așa că sîntem chit. — Nu a tras el În tine. Pierce... Pur și simplu știu că nu el a tras. — Atunci cine? Nu știu. Serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
lui Lynn și Înfipse acul. Lynn se smuci. Exley o prinse. Pinker trase acul. Exley o țintui de biroul lui. Lynn Începu să se zbată și să dea din picioare. Fisk veni prin spatele ei și Îi puse cătușele. Lynn scuipă și-l nimeri pe Exley drept În față. Fisk o scoase pe hol, luptîndu-se cu ea. Exley Își șterse fața - roșie, Împestrițată. — Nu eram prea sigur. Credeam că e doar derutată. Jack Îi Înmînă revista Whisper. — Știam mai bine decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să fie un bărbat remarcabil. — Dudley este strălucit și putred pînă În măduva oaselor, dar eu sînt mai bun decît el. Ia te uită, s-a făcut tîrziu! — Pot să-ți ofer un pahar de ceva? — De ce? Azi m-ai scuipat În față. — Date fiind Împrejurările... ZÎmbetul ei l-a făcut să zîmbească atît de ușor... — Date fiind Împrejurările, un pahar. Lynn ieși din mașină. Ed Îi urmări mișcările: tocuri Înalte, o zi de rahat și totuși picioarele abia dacă Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fetele tinere? Nu-i place să le omoare, doar că se joacă de ascunde cîrnatul cu ele. Ca tine și ca mine. — Unde este? — Omule, io nu mi-s turnător. Dos de palmă cu pistolul În mînă. Perkins chelălăi și scuipă cîțiva dinți. Televizorul se trezi brusc la viață: copii țipînd că vor fulgi de porumb Kellogg’s. Bud Închise aparatul. Dublu Îi șuieră: — Cercetează speluncile de opiu din Chinatown și lasă-mă, te rog, dracului În pace! Kathy Îi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Îl trase pe White la podea. Kikey și Vincennes scoaseră pistoalele. Foc Încrucișat - șase gloanțe. Vitrina se spulberă. Kikey lovi o stivă de conserve. Strigăte, panică generalizată, focuri trase orbește. Vachss trăgea nebunește spre ușă. Un bătrîn căzu la podea, scuipînd sînge. White se ridică și Începu să tragă după o țintă În mișcare - Vachss se retrăgea spre bucătărie. Un pistol de rezervă la brîul lui White. Ed se ridică și Îl Înhăță. Două pistoale Îndreptate spre Vachss. Ed trase - punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
spus nimic. Au schimbat un timp vorbe aiurea, fără interes, despre ce s-a petrecut în lume, în oraș, acasă. Bătrâna doamnă Marga Pop se întrerupea la răstimpuri, aducea încet în dreptul gurii o batistă făcută ghemotoc în mână, în care scuipa cu zgomot gâjâit sputa formată în gât ce-o împiedica să respire. Vorbeau încet, pentru că, în liniștea din jur peste care se așternuse liniștea foșnitoare a parcului, își auzeau și cele mai neînsemnate șoapte. Un timp n-au spus nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
acasă, deși - și ea: încât și după-amiaza asta se va sfârși, ca și altele, în lumină și în liniște și în calm, mulțumită calmantelor și numai sputa asta din gât care o sufocă și pe care e nevoită să o scuipe din când în când în batistă nu reușește s-o înțeleagă și o să-i spună, înainte ca el să plece, să facă curat în casă și să se pregătească pentru întoarcerea ei, va veni îmbrăcată în cea mai frumoasă rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
spaimă, nu de dureri, parcă îi ieșeau globii ochilor din orbite de durere. Dar, în întunericul subțiat de sclipirile lunii noi, a reușit să se întoarcă pe o parte, să apuce batista de sub pernă, să scoată din gâtlej și să scuipe sputa care o sufoca, să-și șteargă buzele ude și fierbinți; n-a mai fost în stare de altă mișcare, nici cât să întindă mâna până la soneria de la marginea patului, să cheme o soră. Rămăsese pironită locului de o sfâșiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a scuturat de câteva ori părul mult și galben, fața i se înroșea, ochii îi sclipeau, era mândră și fermă și tare și amazoană și deloc tristă și foița de pergament se așternuse iarăși pe chipul ei. Vorbea din ce în ce mai gâfâit, scuipându-și vorbele, făcea pauză să găsească cuvântul potrivit, apoi dintr-odată n-a mai făcut pauze, amestecând vorbe românești și ungurești. Dar bărbatul îi întorsese spatele cu indiferență și dispreț, întindea mâna spre Andrei Vlădescu, „Vasăzică, așa, dom’le, vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe el, dar în loc de eliberarea așteptată a siropului proaspăt și aromat pe limbă, simți o fleșcăială cauciucoasă și gura i se umplu cu un gust înfiorător, a cărui virulență n-o mai cunoscuse până atunci. — Isuse Cristoase! strigă el și scuipă. Începu să icnească violent. În clipa aceea, se făcu lumină. Mijind ochii ca să se ferească de apariția bruscă a luminii, îi trebuiră câteva secunde pentru a identifica obiectul pe care tocmai îl scuipase și care stătea acum pe masa din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
până atunci. — Isuse Cristoase! strigă el și scuipă. Începu să icnească violent. În clipa aceea, se făcu lumină. Mijind ochii ca să se ferească de apariția bruscă a luminii, îi trebuiră câteva secunde pentru a identifica obiectul pe care tocmai îl scuipase și care stătea acum pe masa din fața lui. Era un ochi pe jumătate mestecat. Perechea lui îl privea amenințător din fructieră: ochiul însângerat al lui Thomas Winshaw, fixat pentru totdeauna în ultima sa privire, fără să clipească, lipsit de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-l porți niciodată când ea e aici, firește, Îmi spusese ea atunci, dar, În caz că uiți să-l scoți de la gât, măcar n-o să-l porți pe un lanț din plastic“. Rostise ultimele trei cuvinte cu atâta dispreț, mai că le scuipase. — Uite cardul pentru decont, Ahmed. Îți mulțumesc foarte mult pentru ajutor, dar mă grăbesc foarte, foarte tare. Ea e pe drum. El mi-a trecut cardul prin cititorul din partea laterală a casei de marcat și mi-a trecut apoi bentița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dulap. Am Înhățat două cubulețe de zahăr și un șervețel din rezerva secretă pe care o păstram Într-un sertar al biroului meu și le-am luat pe toate Într-o mână. Mi-a trecut o clipă prin cap să scuip În cafea, dar am reușit să mă stăpânesc. După aceea am scos o farfurioară de porțelan dintr-un sertar aflat deasupra dulapului și am pus pe ea carnea slinoasă și cașcavalul unsuros, după care m-am șters pe mâini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mâinile câteva cuburi de gheață, suflând În ele să nu-mi Înghețe palmele. Suflatul era doar la un mic, micuț, mititel pas spre a le linge - să o fac? Nu! Fii deasupra, ridică-te deasupra unui asemenea comportament. Nu Îi scuipa În mâncare și nu-i linge cuburile de gheață. Doar ești o persoană superioară, nu poți face așa ceva! Biroul ei era Încă pustiu când m-am Întors și nu-mi mai rămăsese decât să torn apa din sticlă În pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Își abandonase personalitatea gen Harvard cu puțin Înainte de a Împlini treizeci de ani și se mutase În South Carolina, unde făcuse avere din afaceri imobiliare. După cum Îmi spusese Emily, tipul se transformase Într-un sudist sadea, care molfăia paie și scuipa tutun, chestie care, firește, o oripila pe Miranda, veritabilă personificare a femeii rasate și sofisticate. B-DAD o rugase pe Miranda să organizeze o petrecere de logodnă pentru frățiorul lui mai mic, iar Miranda, orbită de amor, nu avusese Încotro și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o casă modernă, o fereastră glazurată de baie era luminată și arăta foarte limpede silueta unui bărbat În maiou: omul bău dintr-un pahar, Își dădu capul pe spate și Își clăti gura și gîtul, apoi se repezi Înainte și scuipă gargara. Duncan surprinse inelul lăsat de pahar În momentul În care fu pus pe chiuvetă, iar cînd bărbatul dădu drumul la robinet, auzi apa izbucnind prin conductă, Împroșcînd În clipa În care izbi țeava de scurgere de desubt. Lumea Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În flăcări. Își desfăcu mîinile și alergă din calea lui, Împiedicîndu-se oripilată, scăpînd batista și Începînd să se sufoce. Se Împletici și, brusc, se trezi undeva În spațiu, Înconjurată de căldură și haos. Își puse mîinile În șold, tuși și scuipă. Apoi se uită În sus. Se apropiase foarte mult de inima incendiului, dar nu recunoștea nimic. Clădirile din jurul ei, pe care ar fi trebuit să le cunoască, pompierii care alergau, băltoacele de apă, furtunele care se furișau pe pămînt - totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să mergi un pic mai repede? Trebuie să recuperez timpul pierdut neapărat. Un tânăr Într-o pijama albă din bumbac pășește În fața mașinii noastre, purtând un miel de mărimea unui copil pe un umăr. Șoferul meu frânează brusc și-mi scuipă o replică laconică: — Cucoană, ultima dată când am verificat, tot ilegal era să calci oamenii cu mașina. Închid ochii și Încerc să mă calmez. O să mă simt mult mai stăpână pe situație dacă folosesc timpul ăsta În mod util: o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o călătorie-fulger la Boston, mă mișc prin ploaia Înghețată de februarie cu o letargie aproape tropicală. Ies În Long Acre chiar În fața bicicletei unui curier. Prin deschizătura de la cască, văd o pereche de ochi plini de ură. —Vaca dracului, Îmi scuipă el, nu poți să te uiți pe unde dracu’ mergi? Paisprezece minute libere până la ședința cu Rod și apoi o Întâlnire cu consultanții la Covent Garden, chiar lângă piață. Suficient timp ca să intru la LK Bennet. Reduceri de 50% la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]