5,506 matches
-
SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după macheta sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătura autografă / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCURESTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCURESTI în legendă. Medalia are elemente de o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mărginită de cercuri liniare, cu legenda CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru nota de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverență sugerate de maxilare puternice, de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
câteva dintre acestea: Nicolae Iorga, George Enescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a și murit aici, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea și, bineînțeles, Ion Cantacuzino, mobilizat ca ofițer-medic. De atunci datează prezența în medalistica românească a doctorului Cantacuzino, prezență datorată ofițerului sculptor francez din misiunea generalului Berthelot, André Lavrillier. Cum este vizibil, savantul este surprins de Lavrillier din profil stânga, lucrând la microscop. Vestimentația bustului nu este așa cum ne-am aștepta, halatul alb, ci vestonul militar cu epoleți pe care nu distingem
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe frunte și pieptănat cu cărare în stânga, mustața și barbișonul care-i dau o alură inconfundabilă. Modelul medaliei este realizat în 1918 la Iași, după o fotografie pe care o găsim reprodusă în monografia consacrată doctorului Cantacuzino, de Petre Tăutu, sculptorul înlocuindu-i, după cum se vede, doar vestimentația civilă, cu cea militară (fig. 108unifață). La Iași este și turnată în bronz (1250 mm), așa cum probează și inscripția plasată în zona liberă dintre ceafa efigiei și marginea medaliei, A. LAVRILLIER (arcuit), IASSI
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
1933 (fig. 109 unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe aceasta reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este operă a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din nota realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția, ușor sesizabilă, pentru linia ondulată, jocul de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
obiect de reflectare în medalistică în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureată de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-am mai întâlnit în medalistica românească a perioadei interbelice. Pe aversul acesteia, (fig. 112av) ne întâmpină capul doctorului Juvara, având alura efigiilor imperiale de pe medalioane romane. Chipul este prezentat în profil spre stânga
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu caractere foarte mici, plasată în câmpul liber din dreapta efigiei de pe avers intră în contradicție cu mesajul legendei de pe revers OMAGIU / PROFESORVLVI / DOCTOR AL. SLĂTINEANV, continuată dedesubt pe două rânduri, PRIETENII COLABORATORII / ȘI ELEVII SĂI întrucât aceasta consemnează alături de numele sculptorului, André Lavrillier și anul realizării medaliei care este și anul morții savantului, 1939. Pe avers, (fig. 114av) chipul lui Al. Slătineanu cu barbă și mustață în profil spre stânga, este încadrat în partea superioară de inscripția semicirculară PROFESOR DOCTOR ALEXANDRV
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalistică. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul de anatomie plastică, susținut de profesorul Rainer la Școala de Arte Frumoase, cât și la conducerea de către acesta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Francisc Rainer și că, în traducerea acestuia, are următorul sens: ,, Chiar de ai cutreiera toate drumurile, n-ai putea afla hotarele sufletului, atât de adânci îi sunt cutele”. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografă apare atât pe avers, cât și pe revers. Menționăm că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate pentru numele și prenumele sculptorului A și B. Medalia poartă însemnele măiestriei grafice prin reliefuri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografă apare atât pe avers, cât și pe revers. Menționăm că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate pentru numele și prenumele sculptorului A și B. Medalia poartă însemnele măiestriei grafice prin reliefuri dur accentuate, care dau trăsăturilor feței o expresivitate aparte, interiorizare și tenacitate, dar și însemnele vârstei. Așa cum arătam mai sus, medalia impresionează în mod deosebit prin subtilitatea și puterea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
necontestat, atât prin efigie gravată cu multă măiestrie și reprodusă pe avers cât și prin imaginile simbol foarte sugestive și ușor accesibile de pe revers, care au darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul al V-lea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului, pe reversul medaliei profesorului Rainer, sau, cel mai simplu, bogatul ram de laur, pe reversul medaliei doctorului Juvara). Și în zilele noastre s-au realizat medalii pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de Medicină și Farmacie ,,Gr. T. Popa" din Iași, pe holul Laboratorului de Microbiologie, te întâmpină un medalion dedicat profesorului universitar Petru Condrea. Este implantat într-o placă cu aspect ceramic, înrămată. Medalionul a fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
chipul clasic al personalității, inscripții adecvate pe revers și simbolul solidității, al forței - frunza de stejar). Pe avers (fig. 128av) este prezentat chipul omagiatului în profil spre stânga, flancat de inscripția DR. GR. T. POPA în stânga și semnătura celor doi sculptori realizatori ai modelajului medalistic Gh. ADOC / V. G. (Vasile Gabor) Reversul (fig. 128rv) prezintă o inscripție circulară și orizontală pe un motiv ornamental alcătuit din frunze stilizate de stejar, flancat de inițialele gravorilor, G.A. și V.G. (Gheorghe Adoc și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe care o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan). Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistică, chipul său fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul în profil spre stânga, având în partea de sus inscripția semicirculară ACAD. PROF. DR ȘTEFAN S. NICOLAU, iar în dreapta jos semnătura incizată a gravorului, sculptorul I. JALEA. Pe revers, (fig. 130rv) este imaginea clădirii institutului creat din inițiativa savantului, având deasupra inscripția pe șase rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. În exergă, deasupra a două ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu bust în costum de diplomat al lui Nicolae Titulescu (fig. 137av), iar pe revers biserica Sf. Nicolae, din Șcheii Brașovului, unde sunt reînhumate rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul respectiv, exprimată testamentar(fig. 137rv). Medalia machetată de sculptorul Gheorghe Adoc are pe avers(fig. 138av) chipul cu bust orientat spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de 123 lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA / RELAȚIILOR CU / ROMÂNIA. Mesajul legendei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
subliniind valoarea de cunoaștere și transformarea profundă și regeneratoare pe care o are creația asupra individului creator. Pe aceeași dimensiune Vasile Pavelcu atenționa că „nu există sursă mai mare de satisfacții decât aceea de a fi opera propriei personalități și sculptor al propriei tale ființe”, marele psiholog român creionând prin creație posibilitatea omului de autogenerare și recreare. Ca urmare creativitatea, susținem noi (Caluschi Mariana, 2003) constituie o dimensiune a self managementului „Mirabilis-Discovery”. Alături de axiomele considerate mai sus În școala de educație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
bar, la petreceri și, obicei crunt burghez, la curse, la hipodromul încă nedesființat. Când se „muncește”, asta se întâmplă într- un domeniu „neserios”, filme publicitare „de artă” pentru Miliția circulație. Regizorul lor, Paul, prietenul Ruxandrei, nu e convingător nici ca sculptor ratat. Lângă el, ca și lângă inginerul Șerban, Ruxi arată ca un animăluț rece și hotărât să parvină. Departe sunt inimoasele femei „de șantier”, interpretate de Eva Cristian (Erupția, 1957), Silvia Popovici (Omul de lângă tine, 1962) sau Irina Petrescu (Diminețile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
concentrice cu proeminență centrală). Din acest motiv planeta Mercur e mai îndreptățită decât Luna la supranumele de «astru al poeților ă, astfel încât întâlnim forme de relief cu nume de poeți - Homer; scriitori - Tolstoi, Dostoevski; muzicieni - Bach, Vivaldi; pictori - Tizian, Renoir; sculptori - Michelangelo ș.a.m.d. Excepție fac 2-3 cratere : Hun Kal (în amerindiană numeralul 20)- prin centrul căruia trece meridianul de referință 20; Kuiper - numele unui planetolog ce a murit în timpul în care sonda Mariner 10 se apropia de planeta Mercur
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
sunt adeseori etichetați ca având deficiențe de atenție. 5. 5. Inteligența kinestezică implică gândirea în mișcări și folosirea corpul în moduri abile și complicate, simțul coordonării în mișcări ale întregului corp și ale mâinilor, în manipularea obiectelor.O au dansatorii, sculptorii, sportivii. Pot fi abilități motorii de finețe sau ample. Actoria este mai mult kinestezică și mai puțin lingvistică (pentru a-l înțelege pe Shakespeare e nevoie de 6 - 8 inteligențe...). 5. 6. Inteligența interpersonală implică a gândi despre alte persoane
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
putea constitui motto-ul acestor vizite documentare. A urmat o vizită la complexul „Marcel Guguianu”, unde „Corala Voces”, sub bagheta prof. Cristin Ciobotaru, a susținut un recital de excepție. Evenimentul a constituit un moment emoționat în care pe lângă prezentarea artistului, sculptorul bârlădean Marcel Guguianu, s-au evocat numeroase amintiri. Amintiri legate de înființarea corului cadrelor didactice vasluiene patronat de către Casa Corpului Didactic Vaslui, (sub conducerea d-nei Muza Maftei), amintiri legate și de alte activități ale C.C.D. Vaslui, ale bibliotecarilor din județul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Inteligența kinestezică - Dominația acestei inteligențe aduce după sine gândirea în mișcări și folosirea corpului în moduri sugestive și complexe. Ea implică simțul timpului și al coordonării mișcărilor întregului corp și ale mâinilor în manipularea obiectelor. O au cu precădere dansatorii, sculptorii, sportivii, actorii. Inteligența interpersonală - Înseamnă a gândi despre alte persoane și a le înțelege, a avea empatie, a recunoaște diferențele dintre oameni și a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibili la motivele, intențiile și stările lor. Ea implică o
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de stâlpi cilindrici, masivi, din marmură de Carrara și av�nd capiteluri corintice, susțin bolțile tavanului în număr de cinci care corespund turnurilor amplasate pe acoperiș. Tavanul altarului este, de asemenea, boltit. Catepeteasma din lemn, poleită cu aur, este opera sculptorului basarabean Ilie Moldovan. În exterior, deasupra ușii de intrare, se află o icoană sculptată în marmură, reprezentându-i pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, patronii bisericii, precum și pisanie în limba greacă, cu următorul text:. În interior, deasupra aceleiași uși, o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
două bolți bogat pictate în ulei. Catapeteasma, cândvadin lemn de tei și cu sculpturi florale, este în prezent din lemn de stejar, mai puțin înaltă dec�t catapetesmele obi șnuite și bogat sculptată cu motive florale în anul 1998 de către sculptorii Constantinescu Dorel și fiul său, Daniel (după cum arată o inscripție așezată lângă ușa diaconească a altarului, în partea dreaptă). Pictura icoanelor este opera ucenicilor lui Eustație Altini. Vechea pictură murală din naos a fost executată de Ilie Ionescu. Pictura executată
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și de iarnă). Alături de biserică mai există și un monument în stil neoclasic rusesc, ridicat în anul 1842 pe mormântul lui Grigore Sturza și pe care Gheorghe Asachi îl numește "Mausoleul". Este executat la un nivel artistic ales, de către un sculptor italian, stabilit la Odesa, pe nume Francisc Venetto. Este o lucrare artistică ce merită să fie vizitată. Palatul de peste ziduri, ridicat sub îndrumarea lui Martin Kubelka, a fost folosit de Mihail Sturza ca reședință de vară. În decursul vremurilor, ansamblul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]