5,253 matches
-
semn secundului să-și vadă de treaba lui: - Nici pe departe. Este doar curios. Nu ni se întâmplă prea des să avem pasageri, îi explică el. Tu ești o excepție notabilă, la fel ca și curiozitatea lui de adineaori, se scuză el, încruntându-se apoi ușor înspre secund. - Excepție notabilă? întrebă Angir cu o mină amuzată. Mi se pare normal de vreme ce mă aflu pe o navă comercială și nu una de pasageri. - Nu e totul atât de normal pe cât îți închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
care își freca nervos mâinile. Oh... mâinile... îți trădează nervozitatea... învață să te controlezi, îi aruncă. - Desigur, preaonorabile. Ce cred eu? Credeam că ați citit deja raportul meu referitor la situația... - Sigur, sigur, nu la asta m-am gândit, se scuză Poha. Îți place, aici, la mine? Ce zici? Angir își roti privirile împrejurul camerei în care îl primise preaonorabilul. Încăperea - cel mai probabil, biroul personal - afișa o opulență mascată prin bun gust. Pereții ca și tavanul erau îmbrăcați în esență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
odată ca să-ți pot face reevaluarea. Poate nu mai pleci așa de curând. - Iertați-mă preaonorabile, nu m-am putut abține și nici nu m-am gândit ce întrebări pun, bătu în retragere Angir. - Eu am fost de vină îl scuză Poha, am fost destul de obosit în ultima perioadă. Pregătește de călătorie, nu ai auzit ce ți-a spus Birmaq? îl concedie el pe tânăr cu o ușoară mișcare de mână. - O ultimă întrebare dacă se poate... - Spune dar sper ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
ținută impecabilă cum este aceea a Danei Grecu să nu mai apară scris că Zeus a făcut asta, sau aia, ci un nume mai apropiat cu ceea ce a făcut și face el din acest popor. Acum, vă rog să mă scuzați, numele de Zeus dat unui asemenea individ, demn de spânzurătoare, mi-a stârnit pe loc atâta greață, încât fug să folosesc eficient un anumit loc din baie, ca să nu distrug bunătate de tastatură ... Viruși informatici (file de jurnal) Cine nu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
undeva mult mai profundă, decât acest amănunt al caracterului tip Sarkozy. Cât privește pe vechea noastră cunoștință Berlusconi, dacă-i vorbești de politețe, te întreabă dacă e tânără, unde stă și îți cere numărul ei de telefon! Acestea nu-l scuză totuși în nici un fel pe Băsescu. În loc să încerce, să se întâlnească oficial cu ei, așa cum scrie la carte, după toate canoanele diplomației, el vrea convorbiri la botul calului, de genul: „Hei, musiu Sarkozy, stai mă pe loc, să-ți zic
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
chiar dureros. Între timp, geanta mi-a alunecat de pe umăr și toate porcăriile din ea au căzut În zăpadă. Aveam acolo, printre altele, fișa de Înscriere la bibliotecă, cu toate datele personale. El mi-a Înmânat-o rapid cerându-și scuze că dăduse peste mine și eu i-am spus că nu era nicio problemă. El părea destul de timid, așa că conversația nu a mai continuat. În schimb, mi-a zâmbit Într-un mod copleșitor. Ești bine? Abia când Maria s-a
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
o sâmbătă. Părea mai obosit decât Îl văzusem vreodată. Zgârieturile de pe fața lui, din urma accidentului, Încă păreau proaspete, deși trecuse atâta timp. M-am ridicat Încet din pat. ― Bună, Victor. ― Hei, mă salută el cu un zâmbet În voce. Scuze că am venit fără să te anunț...din nou. ― E În regulă, l-am asigurat. Chiar voiam să te Întreb câteva lucruri. ― Ok...spuse el cu intonația unei Întrebări. Mi-am menținut zâmbetul neclintit de pe chip În timp ce-mi
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
varză, chestii din astea. Se părea că nici nu prea făceau altceva. Mama a încercat să facă prezentările. —Fetele noastre, Claire..., m-a indicat pe mine. —Rachel, am corectat-o eu. —...și Anna, nu, e cealaltă... Helen. Helen s-a scuzat politicoasă, spunându-le domnului și doamnei Hutchinson, pe un ton conspirativ: —Doamne, dacă nu fac pipi simt că-mi dau drumu’. După care a plecat străduindu-se să nu se facă remarcată. După o vreme, m-am dus după ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fraze gata făcute pe care să le arunci în discuțiile purtate pe parcursul unor cine șic î„Plagiat derivat“ și „Da, dar e asta artă?“ și „Mi-a plăcut scena cu castravetele“.). Așa că i-am spus lui Daryl parcă cerându-mi scuze: — N-am apucat s-o citesc încă. Am cumpărat-o, desigur, dar e într-un teanc, lângă pat și mă străduiesc să ajung la ea. E dificil să mai reușești să și citești atunci când ești așa de ocupat... Normal că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Mi-am bătut capul ce și cum să fac. Am încercat s-o fac să vorbească. Apoi am încercat s-o păcălesc să înceapă să meargă cu bicicleta, dar mi-a spus să mă duc dracului. Luke s-a îmbujorat. —Scuzați-mi limbajul, Soră. Josephine i-a acceptat scuzele cu o înclinare grațioasă din cap. —Și după asta ce s-a întâmplat? —A luat o supradoză și a plecat din New York. Ți-a părut rău că relația voastră a luat sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în timpul cărora, după vreo trei secunde de la debutul ostilităților, ambii parteneri își dau seama că e o greșeală îngrozitoare. Date fiind circumstanțele, cu un bărbat de 77 de kilograme cățărat pe tine, care te țintuiește de saltea, cum să te scuzi și să pleci? Nu poți să te prefaci că tocmai ai văzut un cunoscut în partea cealaltă a camerei. în nici un caz. Nu poți să te uiți la ceas, să tragi aer în piept și să bolborosești ceva incoerent despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de vedere al timpului, însă eu fusesem teribil de avantajată participând la aceste discuții. Aveți o scrisoare nouă, m-a anunțat Outlook-ul meu. Joi, 8:23 pm Către: Claire Truman ctruman@petersandpomfret.com) De la: Courtney Ronald cronald@nyagent.com) Subiect: Scuze Salut, Claire - știi cât de mult am sperat să te pun în legătură cu Nicholas pentru următorul lui roman. Lui i-ar plăcea foarte tare să lucreze cu tine și știu că tu ești foarte pasionată de opera lui. Din păcate, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
De asemenea, femeia asta era cea mai albă ființă pe care o văzusem vreodată. În ciuda faptului că eram deja în luna iulie, ea avea pielea ca neaua. Îmi pare foarte rău. Unde-mi sunt bunele maniere? și-a cerut ea scuze zâmbind. Eu sunt Dawn Jeffers, editorul general. Vivian i-a aruncat o privire înveninată, iar Dawn și-a coborât imediat ochii înapoi, asupra clipboard-ului. Se părea că puținul timp alocat în program conversației neprofesionale se terminase. — OK, o să preiei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
e-mail-ul referitor la schimbarea datei ședinței. știi cumva de ce n-am fost pe listă? — N-ai fost pe listă? mi-a răspuns ea, fără să-și întoarcă fața către mine. Poate că trebuie s-o mai aduc la zi. — Ce scuză minunată și din inimă, Lulu, a remarcat Phil, când am ieșit din lift. știi, dacă Claire și David n-ar fi dat dovadă de atâta profesionalism, sub stare de stres, atunci într-adevăr ai fi reușit să prejudiciezi serios douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
după al doilea apel. — Salut, sunt Claire. Iartă-mă că te sun la ora asta, numai că toată ziua n-am avut nici o secundă liberă, dar am vrut să știi c-o să-ți dau manuscrisul editat până la sfârșitul săptămânii viitoare. Scuze că a durat atât... am fost cam agitată în ultima vreme. — Accept ambele scuze, care oricum nu sunt necesare, dacă vii să bem un pahar împreună, mi-a răspuns Luke. Pe fundal, se auzeau oameni. — Sunt pe Perry Street, destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să auzi. Până la prânz, să-mi dai un răspuns în legătură cu propunerea aia. Nu jucăm noi după cum ne cântă nenorocitul ăla. Nu-l lăsăm să curteze o grămadă de alți publiciști... Ușa s-a întredeschis și Lulu s-a strecurat înăuntru. — Scuzați-mă că vă întrerup, a mințit ea. Am vrut numai să las machetele pentru În Jurul Barei: Povestea Unei Stripteuze. Lulu a pus copertele pe biroul lui Vivian, după care a tăcut, sperând, în mod clar, c-o să vadă cum sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
o să ți-o spun într-o altă seară, a râs el, cu o sclipire în ochi. Dar m-am gândit c-o să-ți placă. — C-o să-mi placă? A ador - mulțumesc, Luke. A fost foarte frumos din partea ta. Eu, ăăă... — Scuzați-mă! Vă rog pe toți să fiți atenți! Vivian a bubuit cu putere în microfonul pe care-l înșfăcase de la cvartetul de jazz care cânta în colț. — Vă rog! Oameni buni! Încăperea s-a cufundat în tăcere. Toți ochii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
vizită și m-am strecurat afară, pe ușă. Era o noapte caldă, iar străzile erau pline de oameni. Am parcurs repede cele patru străzi până la restaurantul lui Mimi, adorând senzația pe care mi-o dădea aerul de vară pe piele. Scuze că te-am lăsat să mă aștepți, am spus, sărutându-l ușor pe Luke, înainte să mă așez la masă, în fața lui. — Așteptarea a meritat, mi-a răspuns el zâmbind. — Luke! Claire! Cuplul meu favorit! a strigat Mimi, mărșăluind către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Mavis. Știu că așa stau lucrurile cu Patrick. — Asta pentru că are ce să-i lipsească, îi răspunse cu amărăciune Eva. Henry nu poate stoarce din el nici măcar atâta energie cât să facă unul. — îmi pare rău, Eva. Am uitat, se scuză Mavis, ajustând concomitent poziția florii de lupin, astfel încât să se asorteze mai semnificativ cu floarea de mușcată. — N-ai de ce să-ți pară rău, spuse Eva, printre defectele căreia nu se număra și autocompătimirea. Dacă mă gândesc bine, poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nepăsare nechibzuită, ce ascundea faptul că îi lipsea forța emoțională necesară să stăruie asupra vreunui lucru mai mult de o clipă. Iar acum, dându-se un pas înapoi de lângă vaza la care lucra, se lovi de cineva din spatele ei. Mă scuzați, vă rog, spuse ea, întorcându-se, și se trezi că privește o pereche de ochi negri. — Nu-i nevoie să vă cereți scuze, îi răspunse femeia, cu un accent american. Era o făptură micuță și îmbrăcată cu o neglijență simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
din Noua Guinee. — Am avut dintotdeauna impresia că Le-Se greșește complet pe frontul feminismului, spuse ea, studiind placidă fundul Evei. Vreau să spun că nu acordă nici o atenție similitudinii fundamentale... Aici se opri și se uită lung pe fereastră. Scuză-mă un moment, zise ea și se duse afară ca să-l scoată pe dr. Scheimacher din ghearele lui Henry Wilt. Ernst e așa o dulceață! spuse ea când reveni în bucătărie. Nici n-ai zice că a luat premiul Nobel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
O... U... D... E. — în ordine, domnule. Și dumneavoastră nu aveți în nici un caz o femeie în casă. — Desigur că n-am nici o femeie în casă. Insinuarea dumneavosatră mi se pare complet nepotrivită. Eu sunt un... — Vă rog să mă scuzați, domnule, dar trebuie să verificăm astfel de lucruri. Am primit un telefon de la doamna Wilt sau cel puțin de la o femeie care pretindea că este doamna Wilt, iar apelul venea de la telefonul dumneavoastră... — Cine e doamna Wilt? N-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Haideți să spunem doar că a dispărut de-acasă în condiții suspecte. L-am reținut pe soțul ei pentru cercetări. Părintele St John Froude clătină din cap. — Ce nenorocire! murmură el. — Vă mulțumim pentru ajutor, domnule, zise sergentul. Și ne scuzați pentru deranj. Părintele paroh St John Froude puse telefonul în furcă, rămânând pe gânduri. Ideea că împărțea locuința cu o femeie eliberată de corp și recent ucisă nu era tocmai dintre cele pe care ar fi avut chef să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ambasadorul englez la Varșovia.“ Toate le știe Mateiaș, toate. Dar despre altceva vrea, de fapt, să vorbească tovarășul Gafton. Nu despre Sir Neville Henderson. Ar vrea să dovedească perfecta sa onestitate, când se angajase în lupta antifascista, asta ar fi scuza pentru ce a acceptat să facă și după ce fuseseră înfrânți nazistii si slugile lor autohtone, asta ar fi explicația și scuza, frater, dulcissime... „În seara de 30 august, spre miezul nopții, Sir Neville Henderson propune lui Ribbentrop ca proiectul german
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mesajului elegant, din Argentina. Ca și cum nu l-ar privi, ca și cum nu el fusese cel care lăsase anume plicul la vedere, pe pupitru. Degeaba se tot sucește lunecoasa colegă Gina, atingând din greșeală registrele, pardon, atingând din greșeală clovnul, electrică atingere, scuză-mă, vai, cotul fragil, sticlos, oh, scuze. Eroare, zadarnică atingere, zadarnica. Privirea ei sfidătoare, șmecheroasă, doar doar va afla ceva, orice. Nici o șansă, scumpi urmăritori! Prada știe jocul și îi place. Nici o șansă, nici o șansă. Bufonul e blindat și locuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]