4,368 matches
-
spațiu cultural, funcționează elemente din imaginarul comun, alegoria locuitorilor Moldovei, care, fără învățătură, vor fi "de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă" amintește secvențele din basmele populare descriind hotarul pustiit și ars de secetă al Scorpiei, ori Ghionoaiei ( în Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, personaje pedepsite tocmai pentru ca n-au ascultat învățăturile părinților) prin care trebuie să treacă protagonistul plecat, întotdeauna, într-o călătorie de inițiere. 60 În Ioan Bianu, Nerva Hodoș
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
epitet cheie al limbajului eminescian": "El își apropia scaunul de fereastră pe care o deschide, și, la lumina cea palidă a lunii, el întorcea foaie cu foaie..."; "I se păru atunci că e într-un pustiu uscat lung, nisipos ca seceta, deasupra căruia licărea o lumină fantastică și palidă ca fața unei vergine murinde?"46 Semnificația "galbenului" în alchimie și în cosmologiile popoarelor, rămâne asociată de veșnicie (precum aurul este metalul nemuririi), de "esența divină"47, fiind preluat ca atribut al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
trăiești! — Să trăiești! Dar vântul pe cer se-ntinse Negura țara coprinse Ș-o cobe jelește azi: O să cazi! — O să cazi! Ieri când era sita nouă Vedeai că pe cap îți plouă Binecuvântări cerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar... o secetă turbată Lăsă țara leșinată Și poporu-ți strigă azi: — O să cazi! — O să cazi! Flori, cunune și odoare, Semne recunoscătoare Îți dau, ieri, mâini feciorești: — Să trăiești! — Să trăiești! addenda 413 18. Jocul mincei al marelui prusac, Ghimpele, an. XIII, nr. 15
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în mare parte, irealizabile. O nemulțumire latentă a constituit-o și distribuirea loturilor de pământ în urma reformei agrare, pe de o parte că nu s-ar fi efectuat echitabil, iar pe de altă parte că unii țărani au rămas neîmproprietăriți. Seceta din 1924 a urmat unui an agricol slab, astfel că pătura rurală s-a văzut „constrânsă materialicește” din cauza împrumuturilor financiare, făcute pentru a achiziționa hrană pentru familie și animale. Unii țărani au ajuns să se angajeze numai pentru hrana zilnică
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
succesive - și ploile tot succesiv cad. în cerul de deasupra noastră va trebui să ploaie, să treacă un timp pînă va intra apa în pămîntul lui, și apoi se va scurge și la noi. Ne mîngîie deci în timp de secetă, că nu numai noi suferim, ci și națiile celor șapte ceruri. în noaptea spre Anul Nou se deschid cerurile, și cine vede cînd se deschid capătă de la Dumnezeu tot ce va cere; de asemenea, vitele vorbesc în acea noapte între
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zicînd: „Lună nouă, taie pînea-n două: jumătate ție, jumătate mie.“ Aceasta se face ca toată luna să fie sănătos și să aibă cîștig de bani. Cînd luna (crai-nou) e cu cornurile în sus și cu burduful în jos, va fi secetă; dacă e cu burduful în sus și cu coarnele în jos, e a ploaie. Ca să nu te înșeli că luna-i nouă, uită-te printr o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
parte. Pe la noi [Tecuci] se crede că Prutul e adăpătorul curcubeului de răsărit, și Siretul, al celui de apus. Cînd se face brîul popii (curcubeu) pe cer e semn că va sta ploaia. Dacă apare dimineața curcubeul e semn de secetă pe vară. Femeia care vrea să aibă pielița albă și lucie să se spele cu apă din coada curcubeului. Cine bea apă dintr-un loc cu curcubeul acela într o lună e prunc, în alta, fată. Cînd cineva se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va face, iar de va fi flăcău, se va preface în fată. Cînd curcubeul e mult roșu, poporul crede că va fi mult vin; cînd e mult verde, va fi mult grîu; cînd e mult albastru, va fi multă secetă și moarte. Curechi Se crede că nu e bine a tăia căpățîni de curechi, nici a mînca curechi înainte de Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată piatra. Din Joimari și pînă la Ispas nu se toarce, coase, fierbe cămeși etc. joile, că bate piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălături. Nu lucra în Joia Apelor [a noua joi după înviere], că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader, ca să nu scoată ciorile porumbul, te scoli de dimineață, marți, să iei furca în brîu, să torci un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîntarea lui vor fi ploi mari. Nu ședea pe pragul ușii, că-ți va ploua la nuntă. Dacă ești bătrîn, îți va ploua în ziua morții. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și trei în urmă de războaie. Semănat Cînd un loc se ară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și trei în urmă de războaie. Semănat Cînd un loc se ară pentru pus porumb, se iau doi pumni de porumb de cel pentru sămînță și se îngroapă la capul locului, zicîndu-se: „Nu îngrop boabele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dracului. Cînd vezi un vîrtej, dă-i cu „Ho!“ și se va risipi. Cînd vezi un vîrtej, închide ochii și zi: „Pît, pît, bolbora!“ de două ori - și se va risipi. Volvoră Dacă iasă mai multă volvoră*, [are] să fie secetă, foamete. Vorbă Ca să poată vorbi copilul degrabă, i se dă să mănînce pîne de la cerșitor. Cînd vorbești de cineva, să tot te uiți pe la ușă. Cînd pomenești în vorbă pe cineva fără să vrei e semn că acela te dorește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe gunoi și ciocotesc*. Cînd iarna vuiește codrul tare. Cînd mîțele se aleargă prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara va fi secetoasă. Dacă răsare soarele cu urechi. Dacă vara se fac vîrtejuri de aer. Cînd plouă în Vinerea Mare. Cînd luna se arată roșie împrejur. Cînd sînt mulți gîndaci. Semne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Altă problemă preocupantă, din aceeași sferă de mărunte aspecte care Întregesc o imagine plurivalentă, ține de climatul italian. Vasile Pop XE "Pop" , din Budiul de Câmpie, știe că În februarie arborii au Înverzit deja În Italia. Tot el, vorbind de „seceta Înfricoșată” din Ardeal, socotește că În Italia „și mai mari călduri vor fi decât la noi”. În general, ardelenii Împărtășesc imaginea unei „Însorite Italii”. Dacă Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , la Pavia, În marginea Piemontului, va fi Înșelat În aceste așteptări, Codru
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pus și au făcut un cazan de mămăligă. Toată viața lui, tata a repetat de multe, multe ori că eu i-am salvat atunci viața, după ce scăpase din război rănit la Țiganca și decorat de regele Mihai în spitalul militar. SECETA. Seceta din anii 1946 1947, a fost cea mai cumplită de pe parcursul acestor 70 de ani. Închipuiți-vă, privind din dealul Giurgioana, spre Răsărit, peisajul coborâtor în trepte spre Zeletin brăzdat de fâșii de semănături, în special porumb, grâu, mei
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și au făcut un cazan de mămăligă. Toată viața lui, tata a repetat de multe, multe ori că eu i-am salvat atunci viața, după ce scăpase din război rănit la Țiganca și decorat de regele Mihai în spitalul militar. SECETA. Seceta din anii 1946 1947, a fost cea mai cumplită de pe parcursul acestor 70 de ani. Închipuiți-vă, privind din dealul Giurgioana, spre Răsărit, peisajul coborâtor în trepte spre Zeletin brăzdat de fâșii de semănături, în special porumb, grâu, mei, orz
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
urme de praf24. Fragmentul ekphrastic din capitolul treisprezece al romanului Căderea în lume face referire la un episod secund în istoria celuilalt Babis. Vasi, fratele celuilat Babis, îi istorisește lui Babis Vătășescu, fiul lui, episodul parisian. Într-una din zilele secetei din vara anului 1922, Vasi se află la moșia familiei sale din Găvrileni. I se face dor de o ploaie "măruntă, pariziană"25 și ia intempestiv decizia de a pleca la Paris. Vasi ajunge la Paris în 1922. Aici își
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]