5,139 matches
-
materii prime, vinuri, produse pe bază de must și vin, rachiuri naturale și industriale, materiale tehnologice, utilizînd metodele de determinare prevăzute la standardele românești sau, în lipsa acestora, în procedurile specifice aprobate, armonizate cu reglementările internaționale; ... g) verifica, pe baza analizelor senzoriale și de laborator, înscrise în buletinele de analiză, încadrarea în parametrii tehnici și calitativi prevăzuți în legislația vitivinicolă internă, normele tehnice de aplicare a acesteia, normele sanitare și în prevederile din standarde și avizează: ... - autorizațiile de import pentru vinuri, produse
HOTĂRÎRE nr. 573 din 22 septembrie 1992 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, în componenta Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor, a Diviziei pentru Controlul Calităţii Vinului şi Băuturilor Alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108828_a_110157]
-
constată nerespectarea condițiilor stabilite la avizare; - materialele de uz oenologic provenite din țară sau din import; - punerea în consum de noi sortimente de băuturi alcoolice sau materiale tehnologice, care corespund normelor de protecție a consumatorilor; h) verifica, pe baza analizelor senzoriale și de laborator înscrise în buletinele de analiză, si avizează exportul de vinuri, produse pe bază de must și vin, precum și de alte băuturi alcoolice, în cazul în care se constată că sînt respectate condițiile de calitate prevăzute în contractele
HOTĂRÎRE nr. 573 din 22 septembrie 1992 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, în componenta Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor, a Diviziei pentru Controlul Calităţii Vinului şi Băuturilor Alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108828_a_110157]
-
2) Dispozitivele medicale, în înțelesul prezentei ordonanțe, includ unele proteze de membre și orteze, aparatele ortopedice, mijloacele și dispozitivele de mers și de adaptare a mijloacelor de transport, precum și aparatura și materialele ajutătoare-compensatorii pentru mers, gestualitate și pentru corectarea deficiențelor senzoriale, auz și văz. ... ---------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 52 din 2 martie 1998 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 6 martie 1998. Articolul 2 Au dreptul la
ORDONANŢĂ nr. 16 din 15 august 1997(*actualizată*) privind acordarea de ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficiente fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117061_a_118390]
-
de 1 ianuarie 1925. 9. Prin substanță pentru combaterea dezordinilor publice se înțelege orice produs chimic neînscris în listele de substanțe chimice toxice și precursori din anexa nr. 1 la prezenta lege, care poate produce rapid la om o iritație senzorială sau incapacitate fizică ce dispare la scurt timp după terminarea expunerii. 10. Scopuri neinterzise prin convenție sunt: a) scopuri industriale, agricole, de cercetare, medicale, farmaceutice sau alte scopuri pașnice; ... b) scopuri de protecție, și anume acele scopuri în relație directă
LEGE nr. 56 din 16 aprilie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117401_a_118730]
-
2) Dispozitivele medicale, în înțelesul prezenței ordonanțe, includ unele proteze de membre și orteze, aparatele ortopedice, mijloacele și dispozitivele de mers și de adaptare a mijloacelor de transport, precum și aparatură și materialele ajutatoare-compensatorii pentru mers, gestualitate și pentru corectarea deficiențelor senzoriale, auz și vaz." 2. La articolul 2, litera a) va avea următorul cuprins: "a) copiii și tinerii în vârstă de până la 18 ani, precum și cei care sunt elevi sau studenți în instituții de învățământ prevăzute de lege, până la terminarea acestora
LEGE nr. 52 din 2 martie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/1997 privind acordarea de ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau functionale ori corectării unor deficiente fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120262_a_121591]
-
deficiențe fizice Articolul 52 (1) Asigurații au dreptul la dispozitive medicale constând în: unele proteze de membre și orteze, aparate ortopedice, mijloace și dispozitive de mers, aparatură și materiale ajutătoare și/sau compensatorii pentru mers, gestualitate și pentru corectarea deficiențelor senzoriale pentru auz și vaz, pentru corectarea văzului, auzului, pentru protezarea membrelor, precum și alte materiale sanitare de specialitate, pe baza prescripției medicale. ... (2) În cazul producerii de accidente de muncă sau de boli profesionale, asigurații care aveau încheiat contract individual de
HOTĂRÂRE nr. 697 din 8 octombrie 1998 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121999_a_123328]
-
-d); ... f) pentru personalul didactic din învățământul special și casele de copii, norma didactica se stabilește astfel: profesori și învățători la predare și profesori pentru activități specifice - terapia tulburărilor de limbaj, educația auditiv-perceptivă compensatorie, ortofonia, labiolectura, orientarea, mobilitatea și educația senzorială, educația vizual-perceptivă compensatorie, psihodiagnoză, orientarea școlară și profesională, psihoterapia și consilierea, cultura fizica medicală, kinetoterapia, educația psihomotrică și altele de acest tip - 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator și maistru-instructor - 20 de ore pe săptămână; ... g) pentru personalul didactic
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
acestei lucrări. Observații de metodă Pentru cei mai mulți dintre noi, nu există nici o îndoială în privința recunoașterii unor "intenționalități" cu sens de prealabil prezente în structura cunoașterii (sensibile sau inteligibile, a priori sau a posteriori, comună sau științifică etc.). Vorbim despre "scheme senzoriale", "structuri perceptive", "scheme imaginative", "pattern-uri experiențiale", "forme judicative", "modele teoretice" etc., înțelegând prin toate acestea, într-un mod natural, firesc, rolul pre-formativ pe care ele îl au în cunoașterea lucrurilor din mediul în care trăim și chiar în cunoașterea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomen. La drept vorbind, regula aceasta este valabilă chiar și atunci când avem în vedere așa-numitele "fenomene naturale", constituite intuitiv, cum arată Husserl, cu statut de "lucru natural", pe baza determinărilor de timp, spațiu și cauzalitate și prin intervenția schemelor senzoriale originate în Trup, el însuși constituit ca un lucru natural.17 Fenomenul, prin urmare, nu este posibil în afara condiționărilor venite dinspre logos. De aici, pe de o parte, preeminența fenomenului față de alte fapte din orizontul umanului, în ciuda prezentării lui unilaterale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică sinteze între cuvinte și "lucrurile" corespunzătoare, adică "obiecte ideale". Dar cum apare această sinteză, în context judicativ? Putem admite, de exemplu, o facultate a minții noastre în stare să pre-ia, deodată, "lucrul", pentru a-l exprima întocmai: simplele date senzoriale devin indicii pentru un "obiect", constituit ca atare de noțiune, în context judicativ. Sau putem socoti valabil scenariul kantian al constituirii cunoștințelor prin contribuția formelor a priori ale facultății de cunoaștere, de fapt, a apercepției originar transcendentale, a categoriilor "aplicabile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
situare afectivă", cu toate că lucrează părtinitor (ordonator și autoritar). Teoriile judecății cuprinse în cercetările fenomenologice tocmai amintite pot constitui o mărturie pentru acest fapt. Pentru Brentano, de exemplu, judecata este o "prezentare" (Vorstellung) ca act mental elementar, de sens empiric, chiar senzorial acceptată sau nu în funcție de "obiectul" ei. Pentru Husserl, judecata nu este altceva decât un construct intențional bazat pe intuiția empirică, pe cea categorială și pe cea eidetică, luate împreună într-o unitate; ea dă seamă de o "stare de lucruri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evocă fenomenul acustic al ecoului care, și el, se îndepărtează treptat de apelul sau strigătul ce i-a dat naștere pînă se pierde în depărtări. Asemenea unuia dintre cele mai cunoscute sonete ale lui Baudelaire, această corespondență sugerată între datele senzoriale conferă tabloului o melancolie, o tristețe nostalgică pe care uniformitatea coloritului o accentuează. La articolul „Ecou”, dicționarul lui Littré reunește o serie de citate preluate din autorii potriviți. În jur de douăsprezece la număr, toate exprimă nostalgie și blîndețe. Principala
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
din expresia feței, alteori din priviri. Cu noi însă, „bodaricii cei mici”, era cu mult mai greu, trebuia să-ți apropii gura și buzele de urechea Maiei și să vorbești foarte tare, nu însă într-atât de tare pentru că percepția senzorială a cuvintelor ar fi produs rostogolirea rapidă a acestora și bunica n-ar fi înțeles oricum. Până ne-am dumirit noi, nepoții, cu această stare de fapt a bunicii a trecut ceva timp și deseori apăreau situații hilare. Ne încolonam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sale descriptive, o geografie cu creionul, axată pe scheme logice, deductive și cu aplicabilitate practică. A fost în fapt fascinație și ulterior motivație, iar motivația a devenit realitate. O realitate pe care astăzi încerc, pe măsura posibilităților mele profesionale și senzoriale s-o cultiv copiilor noștri. Așa au fost toți profesorii noștri, de fapt dacă mă gândesc bine, un singur aspect mi-a dat de furcă, la chimie n-am știut niciodată dacă doamna Colibă pronunța în scheme și formule „șase
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și inginerie pentru software, sisteme și servicii, inclusiv statistici de înaltă calitate; ● tehnologii de vizualizare și simulare pe scară largă și în timp real; ● sisteme de comunicații mobile și personale, inclusiv sisteme și servicii legate de comunicațiile prin satelit; ● interfețe senzoriale; ● periferice, subsisteme și microsisteme; ● microelectronica (tehnologii, instrumente, echipamente și hardware necesar pentru proiectarea și fabricarea circuitelor și a componentelor și dezvoltarea aplicățiilor). b) Activități de cercetare și dezvoltare tehnologică de natură generica ... În scopul dezvoltării de tehnologii ale viitorului cu
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
și inginerie pentru software, sisteme și servicii, inclusiv statistici de înaltă calitate; ● tehnologii de vizualizare și simulare pe scară largă și în timp real; ● sisteme de comunicații mobile și personale, inclusiv sisteme și servicii legate de comunicațiile prin satelit; ● interfețe senzoriale; ● periferice, subsisteme și microsisteme; ● microelectronica (tehnologii, instrumente, echipamente și hardware necesar pentru proiectarea și fabricarea circuitelor și a componentelor și dezvoltarea aplicățiilor). b) Activități de cercetare și dezvoltare tehnologică de natură generica ... În scopul dezvoltării de tehnologii ale viitorului cu
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003. Articolul 41 (1) Învățământul special se organizează de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pentru preșcolarii și elevii cu deficiențe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiențe asociate, în scopul instruirii și educării, al recuperării și integrării lor sociale. ... (2) Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de învățământ special, în grupe și
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea și producția mijloacelor de învătământ; ... k) asigura cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; ... l) asigura școlarizarea specializată și asistența psiho-pedagogica adecvată a copiilor și a tinerilor cu deficiențe fizice, senzoriale, mentale sau asociate; ... m) analizează modul în care se asigura protecția socială în învățământ și propune măsuri corespunzătoare Guvernului și autorităților publice locale abilitate; ... n) coordonează activitatea bibliotecilor universitare din subordine; ... o) răspunde de formarea și perfecționarea personalului didactic; ... p
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
tip de neuropatie (28). 6.1. Polineuropatia distală simetrica. Această formă este cel mai des întâlnită în practică medicală. Tulburările de sensibilitate (hiperestezia sau hiposensibilitatea) domină tabloul clinic, chiar dacă pacientul prezintă, de asemenea, și semne de afectare vegetativa (60). Simptomele senzoriale debutează la nivelul degetelor de la picioare și sunt variabile: senzații de furnicătura (parestezii), dureri spontane sub formă de arsură intensă, înțepături, strivire, crampe. Inițial ele sunt localizate până la nivelul gleznei (“în șoseta”), având o evoluție centripeta, progresând către gambe, coapse
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
cu pielea lucioasa) (42, 62). În unele cazuri, în care sunt afectate și fibrele groase, mielinizate, sensibilitatea vibratorie este diminuată, iar simțul modificării poziției degetelor, afectat. Pot apărea grade variate de atrofie și hipotonie musculară, iar în cazurile severe, ataxie senzorială. 6.2. Neuropatia diabetica acută. Deși rară, este totuși o formă caracteristică diabetului zaharat. Tulburarea se instalează acut, cu dureri intense în membrele inferioare, urmate rapid de o pierdere progresivă în greutate (de unde și termenul de “cașexie neuropată”) și asociată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
se tratează și gestionează informațiile din mediul extern și intern. Nevoia de a prelucra cognitiv informațiile din mediu constituie, neîndoielnic, o nevoie universală. Mecanismele specifice angajate sînt însă semnificativ interferate de către variabilele culturale. Oamenii valorifică informațiile care parvin de la organele senzoriale în mai multe etape: percepția stimulului (procesăm informația care ne parvine de la analizatorii senzoriali), urmată de categorizare (atașăm atribute specifice obiectelor din mediu care au generat excitația), de rememorarea informației ("sedimentăm" în registrul mnezic informația astfel clasată) și, în sfîrșit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cognitiv informațiile din mediu constituie, neîndoielnic, o nevoie universală. Mecanismele specifice angajate sînt însă semnificativ interferate de către variabilele culturale. Oamenii valorifică informațiile care parvin de la organele senzoriale în mai multe etape: percepția stimulului (procesăm informația care ne parvine de la analizatorii senzoriali), urmată de categorizare (atașăm atribute specifice obiectelor din mediu care au generat excitația), de rememorarea informației ("sedimentăm" în registrul mnezic informația astfel clasată) și, în sfîrșit, de rezolvarea problemelor (prin care ne confruntăm cu situații noi din mediu, în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ne apară așa cum este în sine, lumea ni se deschide pe baza unei grile structurate anticipativ. Expuși la același stimul, oamenii prelucrează în mod diferit informația care le parvine din mediu în funcție de experiența anterioară, astfel încît una și aceeași stimulare senzorială poate genera două impresii complet diferite. Pentru a experimenta această aserțiune în registrul senzorial, următorul experiment este pilduitor (așa-numitul paradox Berkley): se umple un vas cu apă aflată la o temperatură potrivită și se așază simultan, vreme de jumătate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
structurate anticipativ. Expuși la același stimul, oamenii prelucrează în mod diferit informația care le parvine din mediu în funcție de experiența anterioară, astfel încît una și aceeași stimulare senzorială poate genera două impresii complet diferite. Pentru a experimenta această aserțiune în registrul senzorial, următorul experiment este pilduitor (așa-numitul paradox Berkley): se umple un vas cu apă aflată la o temperatură potrivită și se așază simultan, vreme de jumătate de minut, una dintre mîini sub un jet de apă rece și cealaltă sub
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
decurge și din faptul că alterările simpatice și parasimpatice nu apar totdeauna în același timp, mai vulnerabile părând a fi fibrele parasimpatice (6). Neuropatia autonomă diabetică poate exista în forma subclinică (diagnosticul stabilindu-se numai prin examinări paraclinice prin teste senzoriale cantitative, teste funcționale autonome sau studii electrofiziologice) (32) sau ulterior în forma clinic manifestă (când simptomatologia clinică este evidentă) (27, 31). Diagnosticul precoce este cu atât mai important cu cât mortalitatea la 5 ani este de 5 ori mai mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]