3,426 matches
-
Arsenale di Venezia"), Bazilica Santa Maria della Salute și Bazilica Santa Maria Gloriosa dei Frari. Veneția este bogată în biserici (124) de la stilul romanic (biserică Sân Zaccaria) până la baroc. Simbolul Veneției ca oraș și pe vremuri că republica este Bazilica Sfanțul Marcu ("Basilica di Sân Marco"), care a avut ridicat inițial în stil bizantin altarul pentru moaștele Sfanțului Marcu Evanghelistul, cât și biserica Palatului Ducal. În anii 976 până în 1094 a fost o biserică după modelul de la Constantinopol. Mai devreme s-
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
bogată în biserici (124) de la stilul romanic (biserică Sân Zaccaria) până la baroc. Simbolul Veneției ca oraș și pe vremuri că republica este Bazilica Sfanțul Marcu ("Basilica di Sân Marco"), care a avut ridicat inițial în stil bizantin altarul pentru moaștele Sfanțului Marcu Evanghelistul, cât și biserica Palatului Ducal. În anii 976 până în 1094 a fost o biserică după modelul de la Constantinopol. Mai devreme s-a ridicat bazilica pe Torcello, Santa Maria Assunta. Din secolul al VII-lea este biserică Sân Giacomo
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
și a fost locul preferat de mormânt al ducilor. O altă biserică gotica este Madonna dell'Orto ("Chiesa della Madonna dell'Orto") (terminată după 1377, fațadă din secolul al XV-lea). Forme de tranziție la Renaștere sunt deja la biserică Sfanțul Zaharia ("Chiesa di Sân Zaccaria"). Prima clădire sacrala renascentista în Veneția, care a fost executată în principal de Bartolomeo Buon din 1460, este biserică Sân Michele în Isola ("Chiesa di Sân Michele în Isola") (1468-1479) construită de Mauro Codussi. Fațadă
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
Chiesa di Sân Zaccaria"). Prima clădire sacrala renascentista în Veneția, care a fost executată în principal de Bartolomeo Buon din 1460, este biserică Sân Michele în Isola ("Chiesa di Sân Michele în Isola") (1468-1479) construită de Mauro Codussi. Fațadă bisericii Sfanțul Zaharia ("Chiesa di Sân Zaccaria") a fost finalizată de asemenea sub Mauro Codussi 1483-1504. De asemenea, de Mauro Codussi este construită biserică Santa Maria Formosa ("Chiesa di Santa Maria Formosa"), care este probabil una dintre cele mai renumite biserici renascentiste
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
Bătrân a fost obligat să accepte statutul de vasal al turcilor. În 1396, aliații creștinii au trimis o armată cruciata compusă în principal din cavaleri unguri și francezi și sprijinită de un contingent valah sub conducerea regelui ungur și Împăratului Sfanțului Imperiu Român, Sigismund de Luxemburg, dar au fost înfrânți la Bătălia de la Nicopole. După victoria de la Nicopole, Baiazid a continuat să atace Valahia, Ungaria și Bosnia. El a reușit să cucerească cea mai mare parte a Albaniei, iar micile state
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
și de Belfort la porțile Alsaciei. Orașul Besançon face parte dintr-o zonă naturală deosebită. Besançon este înconjurat de răul Doubs pe o lungime de aproape un kilometru de diametru, creând o formă de buclă aproape perfectă, închisă de "muntele" Sfanțul Etienne, o regiune înaltă din Jură. Primul lucru ce poate fi remarcat de cum se ajunge în Besançon, este Citadela să impozanta, un Fort ce a fost construit de celebrul arhitect Vauban. Orașul este înconjurat de sapte dealuri (lucru ce a
Besançon () [Corola-website/Science/297711_a_299040]
-
în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul român Iustinian (483-565) a construit aici orașul "Theodorapolis". S-a propagat până în zilele noastre, ipoteza că orașul Giurigiu ar fi fost fondat de genovezi și numit după sfanțul protector al Genovei ("Sân Giorgio"). Această credință apărută în secolul al XIX-lea, desi larg difuzată, a fost respinsă ulterior de specialiși și ea nu mai constituie astăzi o ipoteză de lucru valabilă . Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu este
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
de băieți, având în total 694 de elevi, si un gimnaziu cu 168 de elevi; cultele religioase aveau șase biserici ortodoxe (întrucât în perioada otomană cultul creștin nu putea construi edificii de cult, majoritatea datează de dupa 1830, una singură, biserica „Sfanțul Nicolae”, fiind o geamie musulmană transformată, iar biserică „Adormirea Maicii Domnului” fiind construită deasupra unei biserici subterane care a funcționat în timpul dominației turcești), o capelă catolică și două temple mozaice. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu 20.895 de
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Unii îi alătura vechilor preoți asceți traco-geti - kapnobatai (călători prin nori sau umblători prin fum), cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alții spun c-ar fi urmași ai Sfanțului Ilie, des întâlnit în legendele populare, vrăjitorul care-i fulgera pe draci și oamenii păcătoși. Mai este o variantă: așa cum se spune într-un basm bucovinean, cules în 1932, puterea, solomonarii o au de la împăratul cel înțelept Solomon, care a
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
150 de ani. Această biserică este inclusă în patrimoniul național. În perioada 1359-1365 Șiretul este capitala Moldovei, în timpul domniei principelui Bogdan I. Între 1365-1373, orașul este capitala a Moldovei, în timpul domniei principelui Lațcu Vodă. În 1370 se termină construcția Bisericii Sfanțul Ioan Botezătorul, lucrările fiind finanțate de principesa Margareta Musată, mama princepului Petru I Mușat. Biserică a funcționat că biserică episcopala romano-catolică din 1371. Biserică nu s-a păstrat în forma inițială, suferind o serie de modificări arhitectuare astfel încât astăzi păstrează
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
au fost ostili armenilor, alții în schimb i-au sprijinit. În perioada 1632-1639 călugărul italian Nicolo Barsi vizitează Moldova și în scrierile sale amintește că a vizitat orașul Siret în care se află o foarte frumoasă mănăstire dominicana cu hramul Sfanțul Ioan Botezătorul. Această mănăstire avea în grădina un izvor făcător de minuni și era un important centru de pelerinaj în zonă. În 1673 Ștefan Petriceicu, voievod al Moldovei, construiește Biserică Sfanțul Onufrie, care din punct de vedere arhitectonic seamănă cu
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
se află o foarte frumoasă mănăstire dominicana cu hramul Sfanțul Ioan Botezătorul. Această mănăstire avea în grădina un izvor făcător de minuni și era un important centru de pelerinaj în zonă. În 1673 Ștefan Petriceicu, voievod al Moldovei, construiește Biserică Sfanțul Onufrie, care din punct de vedere arhitectonic seamănă cu Mănăstirea Putna. Biserică este înălțata pe locul unei alte biserici mai mici construită în 1560 de un preot local. La 1684 localitatea Siret avea statutul de oraș. În 1730 este construită
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
care din punct de vedere arhitectonic seamănă cu Mănăstirea Putna. Biserică este înălțata pe locul unei alte biserici mai mici construită în 1560 de un preot local. La 1684 localitatea Siret avea statutul de oraș. În 1730 este construită Biserică Sfanțul Dumitru din cartierul Ruși de o familie locală numită Sbiera. Biserică a fost extinsă în 1909 și este funcțională și în prezent, deservind cimitirul ortodox. Din perioada 1600-1750 datează probabil cimitirul evreiesc vechi, unul dintre cele mai vechi cimitire evreiești
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
1600-1750 datează probabil cimitirul evreiesc vechi, unul dintre cele mai vechi cimitire evreiești din Europa. Vechimea acestuia nu este stabilită cu exactitate. În 1763 este menționată activitatea unor învățători care își desfășurau activitatea într-o școală înființată pe langă Mănăstirea Sfanțul Onufrie. În anul 1770 orașul este ocupat de armatele rusești care aduc cu ele o puternică molima de holeră, care are ca efect moartea sau la plecarea din localitate a majorității locuitorilor. La recensământul din 1775 s-a consemnat că
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Valletta este construită pe o peninsula, în care se află două porturi naturale, Marsamxette și Portul Mare. Orașul a fost fondat în 1566 prin construirea unei biserici. În La Valetta se află mai multe biserici, cea mai remarcabilă fiind Catedrală Sfanțul Ioan, în trecut Biserică Cavalerilor. Alte atracții turistice sunt Palatul Marilor Maeștri (acum Parlamentul Maltez) și un Muzeu Național de Arte Frumoase. Orașul La Valletta a fost înscris în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Numele Republicii Malta
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Numele Republicii Malta și al capitalei sale, Valletta, este strâns legat de cel al cavalerilor Ioaniți, cunoscuți și că Ordinul Ospitalierilor. Instituit în 1099, acest ordin militar cavaleresc a primit numele Sfanțului Ioan după biserică din Ierusalim. De fapt Sfanțul Ioan era patronul acestor cavaleri ale căror acțiuni au stat inițial sub semnul cruciadelor. Era vorba de un grup de călugări, plecați de bună voie în Țară Sfântă, pentru a-i ajuta
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
UNESCO. Numele Republicii Malta și al capitalei sale, Valletta, este strâns legat de cel al cavalerilor Ioaniți, cunoscuți și că Ordinul Ospitalierilor. Instituit în 1099, acest ordin militar cavaleresc a primit numele Sfanțului Ioan după biserică din Ierusalim. De fapt Sfanțul Ioan era patronul acestor cavaleri ale căror acțiuni au stat inițial sub semnul cruciadelor. Era vorba de un grup de călugări, plecați de bună voie în Țară Sfântă, pentru a-i ajuta pe bolnavi și pe credincioșii pelerini aflați în
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
cavaleri ale căror acțiuni au stat inițial sub semnul cruciadelor. Era vorba de un grup de călugări, plecați de bună voie în Țară Sfântă, pentru a-i ajuta pe bolnavi și pe credincioșii pelerini aflați în suferință. Călugării, deveniți „Ospitalierii Sfanțului Ioan” au fost confirmați de papă în 1113, si au devenit apoi protectorii celor care porneau la drum lung. Pe la mijlocul secolului al XII-lea ordinul a început să fie condus de un mare maestru. Venind din cele mai nobile familii
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
de la tribul sud-slav "Zachlumoi" care o locuia. În anii 1440, regiunea era condusă de puternicul nobil Ștefan Vukčić Kosača. Într-un document trimis lui Frederic al III-lea la 20 ianuarie 1448, Ștefan Vukčić Kosača s-a autodenumit „"Herzog" al Sfanțului Sava, domn al Humului și Primorjei, Mare Duce al Bosniei”. "Herzog" este termenul german pentru „duce”, si astfel, teritoriul controlat de el a devenit cunoscut sub numele de "Herzegovina" („Țară Ducelui”, cu sensul de „ducat”, prin adăugarea sufixului slav "-ovina
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
care declara și obține independența și decide să intre și să facă parte din Confederația Elvețiană. Toponimul „Lugano” derivă probabil de la cuvântul latin ""lucus"", pădure sfântă. Orașul are un caracter predominant lombard. Printre edificiile notabile se numără catedrală romanica a Sfanțului Laurențiu (Sân Lorenzo) din a doua jumătate a secolului XI, și biserica Sfântă Maria a Îngerilor ("Santa Maria degli Angioli") cu faimoasa frescă a Patimilor lui Cristos a lui Bernardino Luini. Notabile sunt și lacul omonim, Orașul Vechi (Via Nassa
Lugano () [Corola-website/Science/297512_a_298841]
-
Dominația turcă a introdus și arhitectura otomană în Belgrad, fiind construite multe moschei care amplificau atmosferă orientala a orașului. În 1594, o mare revoltă sârbă a fost înăbușita de turci. În plus, Marele vizir Sinan Pasă a ordonat că relicvele Sfanțului Sava să fie arse în public pe platoul Vračar; mai recent, Templul Sfanțului Sava a fost construit pentru a comemora acest eveniment. Ocupat de trei ori (1688-1690, 1717-1739, 1789-1791) de austriecii conduși de Sfanțul Împărat Român Maximilian al Bavariei și
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
care amplificau atmosferă orientala a orașului. În 1594, o mare revoltă sârbă a fost înăbușita de turci. În plus, Marele vizir Sinan Pasă a ordonat că relicvele Sfanțului Sava să fie arse în public pe platoul Vračar; mai recent, Templul Sfanțului Sava a fost construit pentru a comemora acest eveniment. Ocupat de trei ori (1688-1690, 1717-1739, 1789-1791) de austriecii conduși de Sfanțul Împărat Român Maximilian al Bavariei și respectiv Eugen de Savoia, Belgrad a fost repede recucerit și ulterior distrus de
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Sinan Pasă a ordonat că relicvele Sfanțului Sava să fie arse în public pe platoul Vračar; mai recent, Templul Sfanțului Sava a fost construit pentru a comemora acest eveniment. Ocupat de trei ori (1688-1690, 1717-1739, 1789-1791) de austriecii conduși de Sfanțul Împărat Român Maximilian al Bavariei și respectiv Eugen de Savoia, Belgrad a fost repede recucerit și ulterior distrus de fiecare dată de otomani. În această perioadă, orașul a fost afectat de cele două mari migrații sârbe, în care sute de
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Vechi, Catedrală Ortodoxă, iar ulterior, la începutul secolului XX, Adunarea Națională și Muzeul Național, cu influențe Art Nouveau. Elemente de arhitectură neo-bizantine sunt prezente în clădiri precum Fundația Vuk, vechiul Oficiu Poștal de pe strada Kosovska și lăcașuri sfinte, precum Biserică Sfanțului Marcu (pe temelia mănăstirii Gračanica) și Templul Sfanțului Sava. În timpul perioadei guvernate de comuniști, multe locuințe au fost construite rapid și cu investiții mici, pentru a găzdui afluxul mare de cetățeni din zonele rurale imediat după cel de-al doilea
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
XX, Adunarea Națională și Muzeul Național, cu influențe Art Nouveau. Elemente de arhitectură neo-bizantine sunt prezente în clădiri precum Fundația Vuk, vechiul Oficiu Poștal de pe strada Kosovska și lăcașuri sfinte, precum Biserică Sfanțului Marcu (pe temelia mănăstirii Gračanica) și Templul Sfanțului Sava. În timpul perioadei guvernate de comuniști, multe locuințe au fost construite rapid și cu investiții mici, pentru a găzdui afluxul mare de cetățeni din zonele rurale imediat după cel de-al doilea război mondial, uneori având ca rezultat arhitecturi brutale
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]