40,428 matches
-
trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art. 336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale și convenționale mai
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin această decizie s-a arătat că „Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării probelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale și contravenționale mai
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
periculoase, ar trebui să fie aceleași, în temeiul principiului constituțional al egalității în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituție. Însă verificarea conformității normei de drept cu principiul nediscriminării, consfințit de art. 16 alin. (1) din Constituție, nu se circumscrie sferei de competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci revine Curții Constituționale, ca garant al supremației Legii fundamentale, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție. ... 76. Ca atare, funcția de prevenție a mecanismului de interpretare instituit de art. 519
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
excepției de nelegalitate, respectiv dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitate acestora, statuând, în esență, că prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea excepției de nelegalitate, se urmărește un scop legitim, respectiv asigurarea securității raporturilor juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor cu competența de a stabili compunerea completelor. Curtea a apreciat că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
o durată maximă a acestora pe parcursul procesului penal), iar, pe de altă parte, textul în discuție (art. 241 din Codul de procedură penală) nu conține o regulă de principiu, o normă cu caracter general, ci una specială, a cărei sferă de incidență este definită cu claritate în chiar cuprinsul ei, fiind astfel de strictă interpretare și aplicare. Mai mult, se observă că, deși enumeră soluțiile pe care organul judiciar le poate pronunța cu ocazia examinării subzistenței temeiurilor care au justificat
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
referitor la dreptul la asociere, art. 6 pct. 3 lit. c),art. 11 pct. 1 și art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 18. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
11 aprilie 2022, paragraful 146, Curtea a constatat că stabilirea cu exactitate a organelor abilitate să realizeze punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere tehnică este un element esențial și a subliniat necesitatea ca aceste organe să fie circumscrise sferei organelor judiciare, în speță procurorul, organele de cercetare penală, lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de poliție judiciară, iar nu altor persoane/entități ale căror atribuții se exercită în domenii care nu
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
claritate și previzibilitate impuse de normele de tehnică legislativă. Mai mult, dispozițiile art. 16 alin. (9) la care se face referire în argumentarea sesizării nu formează obiectul acesteia. ... 8. Se mai arată că invocarea unei eventuale neclarități nu intră în sfera exercitării controlului de neconstituționalitate, ci mai degrabă ține de stricta interpretare și aplicare a legii. ... 9. Președintele Senatului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. ... 10. La dosarul cauzei, Patriarhia Română, în calitate
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
Constituționale nr. 3.459D/2019, instanța consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, legiuitorul instituind o excepție de la regula primirii în profesia de avocat doar pe bază de examen, excepție care nu contravine principiului egalității în drepturi, fiind dreptul legiuitorului să stabilească sfera de aplicare a acestor reguli și excepții, precum și condițiile în care primirea în profesia de avocat se realizează fără examen. ... 13. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în esență, că excepția de
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
adoptată în temeiul art. 107 din Constituție și al art. 1 pct. VII.3 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și a fost aprobată prin Legea nr. 353/2003, drepturile reglementate prin acest act normativ neintrând în sfera noțiunii de „statut al funcționarilor publici“, astfel că dispozițiile art. 115 alin. (1) raportat la art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție nu au fost încălcate. ... 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor cu competența de a stabili compunerea completelor. Curtea a apreciat că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților
DECIZIA nr. 451 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263080]
-
și aptitudinale, prevenirii stresului ocupațional, acomodării la cerințele specifice unui anumit post și integrării noilor angajați în colectivul de lucru; ... h) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relațiilor de muncă, în vederea diminuării sau rezolvării acestora; ... i) îndeplinesc atribuțiile corespunzătoare sferei de competență privind sănătatea și securitatea în muncă; ... j) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de conducerea Institutului, în sfera de competență. ... (4) Cel puțin o dată la 3 ani, compartimentul de psihologie realizează o analiză a activităților organizaționale la nivelul
HOTĂRÂRE nr. 175 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263127]
-
lucru; ... h) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relațiilor de muncă, în vederea diminuării sau rezolvării acestora; ... i) îndeplinesc atribuțiile corespunzătoare sferei de competență privind sănătatea și securitatea în muncă; ... j) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de conducerea Institutului, în sfera de competență. ... (4) Cel puțin o dată la 3 ani, compartimentul de psihologie realizează o analiză a activităților organizaționale la nivelul Institutului pentru diagnosticarea eventualelor disfuncționalități sistemice, în scopul eficientizării și ameliorării condițiilor de muncă; analiza este înaintată conducerii Institutului
HOTĂRÂRE nr. 175 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263127]
-
acestora; ... g) elaborează programe de dezvoltare organizațională și adaptează instrumente de diagnoză organizațională; ... h) asigură pregătirea motivațională și aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivației intrinseci, capacității de memorare, capacității de autocontrol, abilităților comunicaționale și optimizarea atenției; ... i) îndeplinesc atribuțiile corespunzătoare sferei de competență privind sănătatea și securitatea în muncă; ... j) realizează, cel puțin o dată la 3 ani, o analiză a activităților organizaționale la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru diagnosticarea eventualelor disfuncționalități sistemice, în scopul eficientizării și ameliorării condițiilor de
HOTĂRÂRE nr. 174 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263126]
-
însemnările ce au legătură cu exercitarea atribuțiilor; ... l) primesc și analizează rapoartele de activitate elaborate de psihologii de la instanțe și parchete, formulând propuneri, dacă este cazul; ... m) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de Plen, secții sau conducerea Consiliului, în sfera de competență. ... (4) În situația în care, în exercitarea atribuțiilor specifice, psihologul identifică existența unor potențiali factori de risc psihosociali în privința personalului Consiliului, aduce acest lucru la cunoștința președintelui, vicepreședintelui sau a secretarului general al Consiliului, după caz. (5
HOTĂRÂRE nr. 174 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263126]
-
îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordine, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante și făcând inutilă analiza celorlalte condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
ajuns la concluzia că reglementarea unor criterii care atrag impreviziunea (cazuri de impreviziune) nu reprezintă în sine un demers legislativ neconstituțional. Așadar, aceste completări, departe de a fi neconstituționale, sunt, dimpotrivă, binevenite, deoarece sunt de natură să contribuie la clarificarea sferei sau domeniului de aplicare a legii și la unificarea practicii judiciare. ... 19. Instanța mai afirmă că pragurile de variație ale ratei de curs de schimb/ratei de dobândă reprezentând condițiile de existență a celor două cazuri de impreviziune reflectă fluctuații consistente
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
a califica cele două cazuri de impreviziune (speciale) drept prezumții absolute este urmare a faptului că acesta a intenționat să transpună legislativ, întocmai, repere furnizate anterior de Curtea Constituțională în jurisprudența sa cu privire la modul în care trebuie înțeleasă sfera de aplicare a impreviziunii speciale din Legea nr. 77/2016. ... 20. De asemenea, instanța mai arată că maniera de reglementare intră în marja de apreciere a legiuitorului, fiind în concordanță cu domeniul de protecție a drepturilor consumatorului la care legea dării
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
septembrie 2021. ... 32. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că se viza în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune (Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, paragraful 29). Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 îl indică pe titularul dreptului de a recurge la acest remediu judiciar specific, respectiv debitorul. Prevederile art. 8 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 77/2016 reprezintă, la rândul lor, o clarificare a sferei titularului dreptului de a recurge la remediul judiciar specific instituit de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Astfel, dacă art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 nu face decât să se refere la categoria generală a debitorului
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
cuvinte, legiuitorul a specificat, în mod expres, o anumită categorie de titulari ai remediului judiciar specific instituit de art. 8 al Legii nr. 77/2016 - consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. În sfârșit, în scopul clarificării sferei titularului dreptului la introducerea acțiunii instituite de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, art. 8 alin. (5) teza întâi al acesteia dispune că acel consumator care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat poate formula această
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
itinerariul, kilometrii parcurși și confirmarea curselor. Birou administrativ Sediu are, în principal, următoarele atribuții: colaborează cu toate structurile funcționale ale institutului pentru realizarea obiectivelor și sarcinilor institutului la standardele de calitate impuse de legislația în vigoare privind domeniul sănătății, în sfera sa de responsabilitate; informează operativ conducerea institutului asupra situațiilor deosebite apărute în domeniul său de activitate, precum și a măsurilor luate; organizează arhiva unității și răspunde de evidența, păstrarea și casarea documentelor create și deținute, conform dispozițiilor legale în vigoare
REGULAMENT din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262813]