19,447 matches
-
un sac cu merinde, plin cu diferite insecte, apă nu-mi trebuie că voi găsi iarbă berechet pe cărările pe unde ne vor umbla gândurile. În rest voi fi prezentă și când voi dormi pentru că nu am ochi dar cu simțul care-i împrăștiat în tot corpul, nu mă egalează niciun câine. Dacă va fi cazul pentru a spiona ceva sau pe cineva, îmi va fi ușor. În baza înțelepciunii instinctive cu care suntem născute noi, cârtițele, așa oarbe cum suntem
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
oriunde, pentru a relua cuvintele psihanalistului și psihoterapeutului Horst- Eberhard Richter, de "a rezista" și de "a nu fugi", iar asta este valabil în special într-o societate foarte complexă ca a noastră. Încrederea de fond este, prin urmare, fundamentul simțului identității, ce trebuie să se afirme în modalități mereu noi prin toate conflictele sociale și psihologice. Așadar încrederea de fond rămâne o datorie pe viață ce trebuie permanent primită în dar. Încrederea de fond nu este importantă doar pentru viața
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
încercărilor de a procura fericire în mod artificial. Adesea, în mod greșit, căutarea fericirii ia o direcție politică, iar deseori se exploatează în scopuri comerciale. Însă nu se poate atinge fericirea urmând reclamele de televiziune. Cine nu are controlul propriilor simțuri nu își va găsi fericirea. Consumul de droguri și ce nu este drog în ziua de azi! produce evident senzații de fericire pe moment, dar pe termen lung produce tristețe. Nu există un drog pentru o viață fericită și o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sale filozofice, cum se poate vedea în cartea mea Există Dumnezeu? Friederich Nietzsche a cunoscut afirmarea în zilele noastre și este cel ce a observat specificul omului nihilist cu mai multă precizie și clarviziune decât alții. Pentru un nihilist, orizontul simțurilor este anulat cu o simplă ștergere de burete, el nu recunoaște nici o valoare absolută, obligativitate a normelor, modele autentice. Nici filozofia nu a găsit soluție la acest lucru. Rămân convins că nu există argument rațional în măsură să constrângă la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ofilește la fereastra mea. În natură se găsesc mii și mii de lucruri care pot aduce bucurie oamenilor dacă aceștia vor. De fapt, există anumite persoane, chiar foarte culte, care nu știu să se bucure de natură. Sunt lipsiți de simțul profund al naturii, la fel cum altora le lipsește simțul muzicii sau al artei. Sunt anumiți specialiști în literatură care, oriunde s-ar afla, trăiesc cufundați în cărțile lor. Sau naturaliști ce văd lumea numai prin lentilele fizicii, chimiei sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mii de lucruri care pot aduce bucurie oamenilor dacă aceștia vor. De fapt, există anumite persoane, chiar foarte culte, care nu știu să se bucure de natură. Sunt lipsiți de simțul profund al naturii, la fel cum altora le lipsește simțul muzicii sau al artei. Sunt anumiți specialiști în literatură care, oriunde s-ar afla, trăiesc cufundați în cărțile lor. Sau naturaliști ce văd lumea numai prin lentilele fizicii, chimiei sau biologiei fără a-i percepe frumusețea și splendoarea. Persoane care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mod special? Din această perspectivă, întrebarea despre sensul vieții este specifică modernității. Primul care a formulat-o, mai exact ca primă întrebare a catehismului său, a fost juristul și teologul franco-elvețian care, datorită devoțiunii sale, a clarității sintetice teologice, a simțului său de organizare, dar și relațiilor internaționale ale Bisericii, va ajuta protestantismul de tradiție reformată să cunoască o importanță mondială: Jean Calvin. În timp ce Martin Luther se concentrase asupra problematicii Legii și Evangheliei, Calvin își începe Catehismul său din 1542 cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este necesară o dispoziție religioasă specială, pe care o posed doar în măsură limitată și că oricum nu o putem cere fiecărui om de afaceri, lucrător, casnică, profesor sau student. Dimpotrivă, o dată cu idealurile mistico-spirituale elevate ni s-au transmis și simțurile de vină, făcându-ne rugăciunea dificilă și luându-ne uneori bucuria de a ne ruga, tocmai pentru că aceste niveluri maxime nu pot fi atinse. Astfel, pentru mine a fost o mare eliberare interioară când am conștientizat meditând că nici Biblia
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este înțeles doar ca pasiune senzuală, incontrolabilă și oarbă, dar și când reprezintă, ca de exemplu în Banchetul lui Platon, acea dorință de frumos și de cunoaștere filozofică avându-și rădăcinile în prietenie, forță creativă ce permite înălțarea din lumea simțurilor la cea a ideilor și a binelui divin suprem. Desigur, pe bună dreptate, mulți catolici se așteaptă ca Biserica să privească într-un mod nou sexualitatea, fără teamă și mult mai favorabil omului, și să o interpreteze ca pe o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
stima de sine a copilului, capacitatea de autocontrol și stăpânire de sine, încrederea interpersonală, valorile și, în mod deosebit, de dezvoltarea cognitivă. Experiența clinică sugerează că, acei copii, cu stimă de sine scăzută, un sentiment al eficienței scăzut și un simț al controlului slab tind să evalueze negativ experiența adopției și să utilizeze strategiile de coping mai puțin eficiente în procesul de adaptare. De aici se structurează două categorii de copii: cei care se autoînvinuiesc pentru că au fost abandonați determinându-i
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
îl făcea să exclame: În fața crucii, care-i amintește lupta cu viața și-ți descoperă un ideal mare, sublim dar... depărtat, te simți mai mic față de veșnicie; îți dai seama cât de deșartă e viața; îți îmblânzești sălbăticia omenească; desfrânarea simțurilor dispare; noi ne renaștem și trăim clipe de adevărați creștini"118. Crematoriul îi apărea astfel ca un spațiu terifiant, determinându-i sentimente de dezgust. El descrie astfel atât ceremonia de la crematoriul parizian, dar și operațiunea propriu-zisă a cremațiunii, ajungând la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ce urmau, Șerboianu arată explicit, pe baza Noului Testament, cum că Iisus Hristos s-ar fi ridicat împotriva tradițiilor greșite (exemplifica prin Evanghelia după Matei). Invocarea tradiției drept argument îi părea un non-sens atâta timp când aceasta se opunea bunului simț, legilor Divinității și ale Progresului. Or, din nou, Șerboianu își expunea limpede, în economia discursului său, opțiunea cremaționistă, ca nefiind anti religioasă, ci una anti clericală: "Noi nu luptăm pentru înlăturarea înhumării, căci ar fi o nebunie, dar și o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
moarte". Spectrul pedepsei, în maniera blestemului, căpăta aici rolul central, excepționalitatea momentului determinând, ca în majoritatea cazurilor, acestea să servească unui ideal comun sau să exprime dorința de iertate și compasiune. Arhimandritul punea problematica în directă conexiune cu morala, bunuț simț și ordinea publică, considerând că : "1. Dacă ea nu depășește bunul simț comun: dacă nu e contra moralei și ordinei publice; dacă nu prezintă imposibilitate de executare, atunci să fie executată întocmai, căci acesta este cel mai desăvârșit omagiu de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
determinând, ca în majoritatea cazurilor, acestea să servească unui ideal comun sau să exprime dorința de iertate și compasiune. Arhimandritul punea problematica în directă conexiune cu morala, bunuț simț și ordinea publică, considerând că : "1. Dacă ea nu depășește bunul simț comun: dacă nu e contra moralei și ordinei publice; dacă nu prezintă imposibilitate de executare, atunci să fie executată întocmai, căci acesta este cel mai desăvârșit omagiu de pietate, de dragoste și recunoștință, pe care noi îl ducem celui mort
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să fie incinerat, după moarte, Șerboianu așeza subiectul pe două direcții. Primul se referea la împrejurarea când o persoană voiește a fi arsă după deces, însă refuză orice asistență religioasă. Arhimandritul specifica faptul că o asemenea situație nu contravenea bunului simț și legilor Statului, deoarece incinerarea era permisă din punct de vedere legal. Pe de altă parte, Biserica nu trebuia să intervină aici, deoarece nu avea dreptul de a se răzbuna nici pe familie, nici pe cel decedat, care poate fi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de groază și milă. În fața crucii, care-i amintește lupta cu viața și-ți descoperă un ideal mare, sublim dar... depărtat, te simți mai mic față de veșnicie; îți dai seama cât de deșartă e viața; îți îmblânzești sălbăticia omenească; desfrânarea simțurilor dispare; noi ne renaștem și trăim clipe de adevărați creștini. Cimitirele noastre din România sunt, cu mult mai cuviincios alcătuite, decât cele de aici. De câte ori n-am admirat eu în București curățenia cimitirului Bellu; modestele lui morminte; bătrânețea arborilor; fâșâitul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Edenului" (a raiului) "niște heruvimi, cari să învârtească o sabie învăpăiată (de foc), ca să păzească drumul care ducea la pomul vieții" (Geneza Cap. III v. 24). Pentru întâia oară deci, omul făcu cunoștință cu "focul", ca element ce cădea sub simțurile sale omenești și care-i arăta, lămurit, propria vină și necurăție. În același timp însă, focul acesta îi amintea și starea sa de mai înainte, când nu păcătuise și când Dumnezeu -lumină eternă sta de vorbă cu Adam gură către
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
incinerarea umană însa ... se opune tradiția!" Or, după spusele Mântuitorului reiese că dacă o // datină transmisă din tată în fiu, este buna s-o ții și pe aceasta, dar să nu lași pe aceia pe care ți-o impune bunul simț, Legea divină sau progresul societății în care trăiești. Noi nu luptăm pentru înlăturarea înhumării, căci ar fi o nebunie, dar și o imposibilitate materială, ci voim să se știe numai că înaintea înhumării a existat cremațiunea; că amândouă au mers
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile Iudeilor, dar acum, împărăția Mea nu este aici" (Ioan Cap.XVIII V 36-37). Totuși, până-n ziua de astăzi, preoții ostracizând adevărul, buna credință și bunul simț, țipă-n gura mare că "Iisus a voit așa și nu altfel; că Iisus a fost așa și nu altfel etc. etc.", dar absolut niciunul nu merge pe urmele lui. Voiți dovezi? Sunt sute de mii! Iisus a fost lipit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
departe de El; tremurați voi, cari puneți pe umerii oamenilor sarcini grele și cu anevoie de purtat, pe care voi nu voiți să le mișcați nici cu degetul. Tremurați voi Cărturari fățarnici și povățuitori orbi, care prin meșteșugul scrisului gâdilați simțurile și urechile oamenilor, închizându-le prin învățături nesănătoase, împărăția neprihănită a spiritului divin, în care nici voi nu intrați în ea și nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsați; tremurați voi, răsturnători de credințe și drepte așezări
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mulțime de credincioși din țara mea, cărora biserica oficială prin slujitorii ei interesați le ascunde adevărul, dar eu cred orbește în imaculata doctrină a Mântuitorului, pe care "nici porțile iadului nu o vor birui" și mai cred orbește, în bunul simț al conducătorilor acestei țări, care îmi par a fi ei preoții adevărați, iar nu cei ce trebuie să fie. A ține în ignoranță mulțimea, în acest secol al tuturor invențiunilor, care adeseori se bat cap în cap cu teoriile propagate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
insuficiența atâtor și atâtor lucruri care, pentru majoritatea oamenilor, alcătuiesc singura fericire. Ce greșită concepție au oamenii despre fericire și totuși ce iureș, ce năvală nu se dă spre a căpăta iluzia de o clipă și adânc zguduitoare a beției simțurilor, care deformează sensul vieții și face din om neom!... Antitezele de cugetare sunt singurul izvor al tragediei omenești. Omul, în loc să meargă pe linia dreaptă a iubirii de adevăr, face compromisuri de conștiință cu sine însuși, mergând cel puțin pe două
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
credințe nu erau, cu toate acestea, universale. Dogma fatalității, adoptată de poporul de jos, ridică sufletului responsabilitățile faptelor sale. Învățătura lui Socrate îi arată obscuritatea. Din expunerea religiunii Grecilor se poate conchide, că ei recunosc trei suflete: PSIHI sau sufletul simțurilor; NUS sau sufletul inteligenței și PNEVNA sau sufletul mișcării și al vieții. CEREMONII LA MOARTE. În Grecia se atârnă la ușa casei unui bolnav ramuri de dafin și de acantă. Rudele lui, îmbulzindu-se împrejurul patului, adresau rugăciuni zeului MERCUR
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
următoarele cuvinte: "Aici zac eu și citești tu! Ce bine-ar fi să citesc eu Și să zaci tu!..." Se pune întrebarea: Trebuie sau nu exercitată întocmai dorința ultimă a unui muritor? Se răspunde: 1. Dacă ea nu depășește bunul simț comun: dacă nu e contra moralei și ordinei publice; dacă nu prezintă imposibilitate de executare, atunci să fie executată întocmai, căci acesta este cel mai desăvârșit omagiu de pietate, de dragoste și recunoștință, pe care noi îl ducem celui mort
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de ce ea se află în fiecare formă de activitate, mai ales în cea pe care o numim "instinctivă": frecventarea primitivă a pământului de către om, posibilitatea de a se sprijini pe sol, de a merge, de a munci, comportamentul erotic, exercitarea simțurilor și mișcărilor în general, diversele puteri ale subiectivității, cea a imaginației, a memoriei etc. În toate aceste activități nu se înfăptuiește nimic altceva decât înfăptuirea vieții, autorealizarea și auto-sporirea sa, cultura sa. Când cunoașterea care reglementează acțiunea este cea a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]