21,041 matches
-
specificitate și unicitate. Aceasta este de fapt imaginea Eului personal care reprezintă identitatea personală a individului. M.A. Woodsbury deosebește, la rândul său, existența a trei scheme corporale. Acesta consideră schema corporală ca fiind rezultatul tuturor experiențelor perceptive anterioare, organizate sintetic într-un Gestalt, o „configurație” specifică, un cadru care, in planul conștiinței subiectului se exprimă prin „imaginea de sine”. Noțiunea de „structură”, atribuită schemei corporale, este determinată de modelul de percepție și de reprezentare al lumii, atât a celei exterioare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și boală, din punct de vedere psihopatologic. Clasificarea sindroamelor psihopatologice Clasificarea sindroamelor psihopatologice ridică probleme dintre cele mai diferite și controversate, motiv pentru care clasificarea acestora se dovedește a fi o chestiune dificilă, J.M. Burchard propune o schemă de orientare sintetică, privind conceptele de bază ale psihopatologiei. Aceasta vizează mai multe aspecte, care interesează, pe de o parte, „obiectul”, iar pe de altă parte, „metoda” în sfera psihopatologiei. Autorul citat, atunci când propune o delimitare a cadrelor clinice ale sindroamelor psihopatologice, are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forma paranoidă a demenței precoce. Școala Franceză de Psihiatrie face următoarea clasificare: paranoia (delirul de interpretare), psihoza halucinatorie cronică, schizofrenia, delirul de imaginație. Ulterior sunt acceptate numai două specii morbide: paranoia și grupa schizofreniilor. Aspectele mai sus discutate sunt reproduse sintetic în schema din pagina 198 ???. Sindromul autist Autismul este o formă de gândire interiorizată cu aspect subiectiv. Autismul implică în general faptul că materialul, sau conținutul gândirii derivă de la subiectul însuși având aspectul unor idei onirice, fantezii, frânturi delirante, halucinații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
includ următoarele afecțiuni: a) Procesele degenerative sau demențele primare (demențele presenile Pick și Altzheimer, demența senilă și prebiofrenia, coreea cronică Huntington și maladia Creutzfeldt-Jakob); demența ASC; tumorile cerebrale; neuroinfecțiile (encefalitele virale și neurosifilisul); traumatismele cerebrale. R. Tölle propune o clasificare sintetică a sindromului psiho-organic cerebral, care acoperă majoritatea aspectelor discutate anterior, așa cum se poate vedea mai jos: Fig. pg. ms. 276 Tulburări psihice datorate unor afecțiuni cerebrale Acute Cronice I) Psihozele organice: - psihozele simptomatice - psihozele exogene - tipul exogen de reacție - sindromul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
consecință a gravității, întinderii și duratei îndelungate a leziunilor cerebrale. 3) Obnubilarea conștiinței este forma psihopatologică intermediară între starea de veghe și comă. Ceea ce se tulbură; în acest caz, sunt procesele de gândire, atenția, percepțiile și memoria, sau, în mod sintetic spus, procesele cognitive, în special legat de reducerea stării de vigilență a bolnavului. 4) Delirul se referă la diferitele grade de tulburare incluzând răspunsuri verbale, creșterea activității psihomotorii care capătă un caracter agitat, dezorganizat, haotic, tulburările de afect, apariția iluziilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologic, expresia clinică a unor tulburări psihice, nevroze de eșec, complexe de inferioritate, dependență afectivă, abandon-eșec, epilepsie larvată sau boli afective ciclice. Din punct de vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în primul rând prin obișnuință și dependență, acestea fiind reprezentate de următoarele: - tulburări psihice acute: beția acută simplă, beția patologică, psihozele acute sau subacute (delirium tremens); - formele psihotice prelungite: delirul sistematizat, psihoza halucinatorie, halucinoza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
utilizări abuzive și îndelungate. Caracteristicile dependenței variază cu natura drogului utilizat (morfină, cocaină, canabis, amfetamine, barbiturice, substanțe halucinogene de sinteză etc.). Termenul de drog are mai multe semnificații. Pentru H. Solnes drogul este o substanța psihotropă de origine naturală sau sintetică, având sau nu o utilizare terapeutica și care este utilizat în doze „ne-terapeutice” și în scopuri „ne-medicale”. În scopul transformării utilizării drogurilor în sfera toxicomaniilor, au rol următorii factori: - tipul de acțiune psihotropă a dresului și scopul urmărit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vieții cărora individul respectiv nu le poate face față. Din cele expuse mai sus se desprind câteva caracteristici psihopatologice legate de toxicomanii: a) conceptul clinic de toxicomanie exprimă nevoia permanentă de consum continuu sau periodic al unui drog, natural sau sintetic, cu tendința de a crește doza inițial administrată; b) conceptul de dependență desemnează faptul că în decursul timpului persoana care consumă droguri, devine dependentă fizic și psihic de aportul acestora; c) conceptul de obișnuință, corelat cu precedentul, exprimă faptul că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subiect cunoscător”, persoana își construiește în decursul existenței sale, un capital de valori logice (de adevăr) care constituie fondul său mintal. Prin aceasta, persoana umană devine o ființă rațională. După H. Ey „fondul mintal este ansamblul operațiilor intelectuale și activitatea sintetică necesară pentru desfășurarea gândirii”. Aceste aspecte se reflectă și în cazul delirului. Persoana este legată de lume printr-o relație existențială de un tip particular. Realitatea externă reprezintă ordinea cu legile ei în care se desfășoară existența ființei umane. Procesul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
NEMI (Nouvelle Echelle Metrique de l'Intellingece) pune accentul pe performanțele motorii și pe funcțiile de organizare spațială și temporală. R.L. Thorndike, E.P.Hagen și J.M. Sattler printr-o cercetare longitudinală efectuată într-un grup populațional, ne oferă o imagine sintetică de reprezentare a distribuției scorurilor QI, așa cum se poate vedea în graficul de mai jos. ***(grafic, pag. 359 verso, ms.) În acest grafic Media, Normalul cuprinde categoria de subiecți cu un QI între 90-110, situațiile de Retard cuprinde categoria de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în evidență următoarele aspecte: tulburări de comportament: ținută, mimică, relații interpersonale, dispoziție emoțională, tulburarea fondului mintal și al capacităților operaționale reprezentat prin: tulburări de atenție, de memorie, dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj, tulburări de judecată privind, în primul rând, activitatea sintetică globală, achiziția de cunoștințe noi, raționamentul logic, tulburări de dispoziție emoțională și prezența unor idei delirante, expansiv-fabulatorii, în sfera gândirii. 3) Demența incipientă Această formă de demență se caracterizează printr-o slăbire intelectuală și are ca model clinico-psihiatric demența post-traumatică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sensul acesta „Eul demențial” se caracterizează, în primul rând, printr-o afectare a intelectului, manifestată prin tulburări de judecată (raționament), pierderea simțului critic și autocritic. Ele sunt legate de aspectul sau de latura operațională a inteligenței sau de activitatea sintetică mintală. Corelat acestor aspecte se notează, în plus, următoarele: dispoziția sau pierderea valorilor etice, indiferență față de valorile logice, regresiunea la un nivel de „viață animală” sau „vegetativă”, sărăcirea Eului până la golirea sa completă de orice conținut. Formele clinice ale demențelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recent la cel mai vechi, de la cel mai fragil, la cel mai solid. În felul acesta, amintirile din copilărie, cu o mare încărcătură afectivă sunt cel mai bine conservate), dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj, de tipul afaziei amnestice, tulburarea funcțiilor sintetice de bază (atenție deficitară, percepții sumare și fragmentare), tulburări intelectuale, regresiunea instinctivo-afectivă, tulburări de caracter (iritabilitate, mânie, autoritarism, exaltarea sentimentului de proprietate, sgârcenie, gelozie, tulburări de comportament erotic, reacții impulsive, suicid). Evoluția clinică a demenței senile are caracter progresiv, de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre cele două categorii menționate. SECȚIUNEA a IV-a PSIHOPATOLOGIE ANTROPOLOGICĂ ȘI SOCIALĂ Psihopatologia antropologică și socială are intenția de a depăși cadrele stricte ale observării persoanei bolnavului psihic, ale fenomenelor psihice morbide individuale. Ea își fixează ca obiectiv analiza sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct de vedere psihopatologic, considerând boala psihică drept o dimensiune ontologică a persoanei umane. Această observație este completată de reproducerea experimentală a tulburărilor psihice (psihozele experimentale). Într-o perspectivă antropologică lărgită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt intim legate între ele, condiționându-se reciproc. Nu putem, nu trebuie, nu avem dreptul, deși în practică se face, de a separa cele două limbaje. O imagine globală a bolii, indiferent de natura acesteia, este dată numai din combinarea sintetică a informațiilor furnizate din ambele direcții. Nu ne putem limita exclusiv la limbajul medical, omițând chiar ca nesemnificativ „științific” limbajul psihologic. Este foarte adevărat faptul că „limbajul psihologic” este extrem de nuanțat, propriu fiecărui bolnav, cu o mare încărcătură emoțională și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în psihologie, psihanaliză și psihopatologie (S. Freud, Ch. Buhler, O. Rank, L. Binswanger, R. Allendy, M. Robert, S. Bataglia, E. Minkowski, R. Le Senne, J. Starobinski). Cunoașterea dinamicii vieții individuale, precum și aspectele sale tipologice, normale și patologice, constituie o viziune sintetică asupra persoanei umane, atât în sfera psihologiei, cât și în cea a psihopatologiei. Studiile de psihopatologie, au scos în evidență importanța studiilor biografice ale cazurilor clinice și importanța lor deosebită în înțelegerea dinamicii psihologice normale sau patologice a acestor persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale vieții individuale, o importanță deosebită o au studiile diferențiale, care stabilesc existența unor „tipologii” sau modele de viață, atât în condițiile normalității, cât și în condițiile alteralității psihopatologice. Modelele de viață sau tipurile de existență, au valoarea unor viziuni sintetice asupra vieții individuale, o viziune globală care depășește studiul de caz și care ne dă informații deosebit de prețioase referitoare la natura persoanei, a sensului vieții acesteia, precum și o explicare a destinului său. Acest aspect are o valoare esențială în psihopatologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un accident ontologic, din care suferința clinică nu este decât o parte, și anume latura medicală a acesteia. Viziunea antropologică în psihopatologie deschide perspectiva unei înțelegeri sintetice, globale, dar și aprofundate a bolii psihice. Ea este considerată ca manifestarea exterioară a fenomenelor psihice morbide care își au sediul în interiorul ființei umane. Transformarea personalității ca urmare a factorilor morbigenetici, va avea drept consecință o modificare a cursului vieții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca obiect persoana bolnavului psihic, interesul psihopatologiei se extinde dincolo de alteralitatea, de transformarea patologică a personalității, asupra modului de viață al acesteia, căutând să înțeleagă semnificația noii existențe alienate a bolnavului psihic. Vom încerca, în continuare, să facem o analiză sintetică a modelelor de existență în psihopatologie, luând ca referință, formele principale ale tulburărilor psihice. Natural că interpretarea și clasificarea modelelor de existență psihopatologică trebuie să plece de la criteriile de alteralitate oferite de manifestările psihiatrice. Fiecărei boli psihice îi este caracteristică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări psihopatologice sunt incluse de majoritatea specialiștilor, tulburările psihice datorate, unor factori specifici, existenți în interiorul unor arii etno-culturale (H.F. Ellemberger). Acestea includ următoarele aspecte: boli psihice de origine organică local-endemică, boli psihice fără o cauză organică cunoscută. Le vom prezenta sintetic în cele ce urmează. 1) Bolile psihice cu o cauză organică specifică sunt circumscrise la o anumită arie geografică, dar și etno-culturală, și acestea sunt următoarele: boli infecțioase și parazitare, toxicomanii magico-religioase cu caracter de ritualuri (marijuana, peyotl etc.), toxicomanii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului de a recunoaște persoanele cunoscute după figura acestora. Psihastenie: nevroză caracterizată prin asocierea angoasei cu fobii și obsesii, la care se adaugă inhibiție intelectuală, timiditate, manii mintale (precauție, îndoială, perfecțiune, control, rezervă, ruminație). Psihobiografie: istoria vieții individuale, ca imagine sintetică de factură ontologică, a formării și evoluției personalității bolnavului, insistându-se pe evenimentele psihotraumatizante, stările de criză etc. care au contribuit la formarea tulburărilor psihice ale acestuia. Psihochirurgie: intervenții neurochirurgicale urmărind tratarea tulburărilor psihice, în special a tulburărilor grave de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elizeică. Doar ultimii urmează riguros îndemnul meléte thanatou, care este imperativul categoric al paideia-ei platonice. Pe această viziune pedagogică, mitică și tulburătoare prin alegoria sa și-a proiectat Platon modelul curricular bazat pe cicluri de câte 3 ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice” erau cele tradiționale. Vârsta I (3-6 ani), a copilului mic (paídavrion), era consacrată educației preșcolare în grădinițe mixte (băieți și fete). Era vârsta paidiei (paidiav = „joc amuzant, copilărie”) și nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modernității n-au dispărut, putând seduce încă ușor pe neofiții care s-au antrenat în procese de reformă școlară fără a le cunoaște exhaustiv și suficient de profund încât să le sesizeze racilele. Este motivul esențial pentru care le expunem, sintetic, în continuare. Înaintea prezentării celor mai tradiționale dintre curricula moderne, explicite și cu ambiții de fundamentare științifică, este necesar să clarificăm cum s-a constituit teoria științifică a curriculumului. 10.3. Nașterea teoriei științifice a curriculumuluitc "10.3. Nașterea teoriei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deloc cu cea economică și politică. Pe acestea din urmă le-am creionat deja în paragraful anterior. Impulsul polemic al lui Dewey a dat roade în 1918, când Bobbitt a publicat primul model curricular autentic științific. Îl redăm, în continuare, sintetic, alături de alte modele importante ale perioadei antebelice. Sunt modele cu adevărat moderne: orientate spre viață, pentru formarea profesională, eficientiste, inspirate de managementul taylorist, considerând școala o „fabrică de resurse umane”, evocând „centrarea studiilor pe learner” (dar nu pentru formarea acestuia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vii și se află la baza multor reforme educaționale care se desfășoară în spațiul euroatlantic. Autorii lor au aspirat și au reușit să le confere o anumită unitate epistemologică și praxiologică, ceea ce permite abordarea lor într-o manieră sistematică și sintetică, extrem de utilă tuturor celor implicați în proiectarea modernă și managementul științific al schimbărilor curriculare. Expunem această prezentare sintetică în capitolul următor, spre folosul educatorilor și conducătorilor de școală din România care traversează încă o nesfârșită reformă educațională. Dar domeniul este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]