4,882 matches
-
a porni trupele la atacul Rusiei, Hitler chemase la el pe Antonescu și i-a cerut acordul pentru trecerea armatelor germane prin România și aprovizionarea lor cu cereale și petrol. Generalul Antonescu, se pare, i-a răspuns că el este soldat și trage sabia, alături de germani, în lupta contra Rusiei. Am spus, se pare, fiindcă generalul adj. I. Iacobici, fostul șef al Statului Major al armatei și fost ministru de război, un prieten intim, mi-a spus, la vremea aceea, că
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
unilaterale a ostilităților, s-a produs pe front un haos. În tot lungul războiului, cu pierderile de la Stalingrad, din Caucaz, Crimeea, totalul prizonierilor n-a trecut de 170 000. Actul regelui Mihai, din nefasta zi de 23 august, s-a soldat cu 130 000 de prizonieri făcuți de ruși în numai trei zile și care au fost duși în fundul Rusiei, unde mulți au murit. Trupele rusești au înaintat, negăsind decît rezistențe izolate ale unor unități disperate, care își apărau onoarea. La
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
autovehiculelor, a fost mult îngreunată de starea vremii, de prelungirea unei ierni aspre cu temperaturi de -6 grade C și viscol. Dificultăți deosebite au generat militarii germani în retragerea lor dinspre zonele de desfășurare a ostilităților. Abuzurile comise de aceștia, soldate cu importante pagube materiale și victime în rândul populației civile, au atras protestul autorităților române și au generat tensiuni între comandamentul român și cel german. S-au produs nereguli în evacuarea unor instituții și întreprinderi, prin dezmembrarea instalațiilor, dezorganizarea serviciilor
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
tribut sângeros. Istrul oglindise În apele lui atâtea fărădelegi la Semlin, lângă Belgrad, și cărase la vale atâtea leșuri, Încât până și soarele se Îngrozise. Așa povestea Hermann. „Cei care au fost hoți să devină soldați. Cei care au fost soldați cu simbrie să fie iertați de păcate.“ Așa proclamase papa Urban În fața unei mari mulțimi de oameni, la Clermont. „Nu cred că o să mi se ierte păcatele“, mărturisea Hermann, Întunecat la față. „În loc ca hoții să devină soldați, cum a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ne gândim și la războiul nostru civil, care-l reprezintă automobilismul, cu miile de morți și răniți. Războiul de secesiune a durat patru ani. Războiul nostru de acum e fără de sfârșit”. Și Într-adevăr În 1935, acest război s-a soldat cu 35.000 morți și 1.250.000 răniți. În multe orașe se văd În apropierea școlilor tăblițe cu inscripția: „Aveți copii? Aveți grijă și de ai noștri!”. Accidentele sunt redate În ziare cu lux de amănunte, cu fotografii și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
să se sinucidă lăsându-și cu repeziciune capul în jos spre obiectul ascuțit, dar agresorul său i-a intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură. Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu eșecuri, din cauza atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile. Un alt deținut, B., a înghițit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ignorată, recapitulare din revista Academica.” Sunt prezenți în Plai Românesc: Mihai Cimpoi, Gr. Bostan, Ion Popescu, Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, George Munteanu. Încercarea de intentare a unui proces de presă revistei Plai Românesc în 1994 se soldează cu schimbarea lui Vasile Tărățeanu din funcția de redactor șef cu Arcadie Opaiț. * Plai Românesc, publicație independentă a comunității românești din regiunea Cernăuți, ajunsese în luna octombrie 2002, la al 156-lea număr (Format 30x42 cm). Redactor șef: Ștefan Broască
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mii de oameni, purtînd drapele și portrete ale regelui, s-au adunat în fața palatului. Totul a decurs pașnic pînă cînd, în mulțime, au pătruns camioane, încărcate cu trupe de șoc, muncitori înarmați cu pistoale și cu arme automate, alături de ei, soldați din divizia Tudor Vladimirescu. Dînd la o parte masca democratică, guvernul Groza a instituit o adevărată teroare. Agenții lovesc cu răngi de fier, se trage în manifestanți, sînt morți și răniți de ambele părți. În țară, liderii locali ai PNL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe cele umoristice sau satirice, pentru că nu i se potrivesc deloc. Era de parcă s-ar amesteca „o prăjitură nemaipomenit de dulce cu oțet și muștar“, accentuase prietenul său și avusese dreptate. Orice încercare de abatere de la temele de iubire se solda pe scenă cu un adevărat eșec. Lumea venea să-l vadă și să-l audă pentru interpretarea lui unică a poveștilor de dragoste, voia să audă din glasul lui despre îndrăgosteli, aventuri, patimă și dor. Așa că de ani buni lui
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a prezenta Împăratului plângerile românilor. O ofensă pentru unguri: românii ar fi trebuit să meargă la Budapesta, nu la Viena (chiar dacă Împăratul Austriei și regele Ungariei erau una și aceeași persoană!). Procesul memorandiștilor, desfășurat la Cluj În 1894, s-a soldat cu mai multe condamnări la Închisoare. Se Înțelege că relațiile dintre România și Austro Ungaria nu puteau fi idilice, adăugându-se și faptul că opinia publică din Regat Îi susținea deschis pe frații transilvăneni. La 1914, această stare de lucruri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În principiu, oricine era bănuit nu numai de acțiuni anticomuniste efective, dar și, În genere, de atitudine ostilă. Era de ajuns un denunț sau o vorbă nepotrivită. O anecdotă cu iz anticomunist, rostită Între prieteni la un pahar, se putea solda cu o condamnare de ani de zile, și chiar cu moartea, fiindcă la canal se mai și murea. Important era „să-ți ții gura“. Unele categorii au fost Însă mai lovite decât altele. Elita politică interbelică, În primul rând. În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
evitau să spună copiilor ceea ce gândeau. Singura manifestare de libertate s-a concretizat Într-o impresionantă colecție de „bancuri“ politice. A fost o supapă psihologică, un gen de folclor până la urmă tolerat. În anii ’50, un „banc politic“ se putea solda cu ani de Închisoare; acum, apărea probabil ca un mijloc de defulare mai puțin periculos pentru regim ca oricare altul. Se invocă astăzi „rezistența prin cultură“. În fapt, rolul intelectualilor și al scriitorilor În particular a fost echivoc. În anii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să nu mai primească mare lucru. Restituirea semăna mai mult cu o deposedare. O poveste foarte caracteristică pentru România postcomunistă! (Din fericire, lucrurile nu s-au oprit aici. Mai multe cazuri, ajunse la Curtea europeană a drepturilor omului, s-au soldat cu condamnarea statului român, obligat fie să cedeze imobilele, fie să plătească despăgubiri substanțiale. Și, În sfârșit, din 2005-2006, odată cu noua schimbare a Puterii, numărul restituirilor a sporit, inclusiv din categoria caselor ocupate de instituții. Însă pentru cei care vor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În plus și vina dispariției unui mare număr de evrei „neromâni“, locuitori ai Transnistriei (masacrați sau morți În lagăre). În România (minus Basarabia și Bucovina), a fost un singur episod sângeros de mare amploare (după crimele legionare din ianuarie 1941, soldate la București cu 120 de morți dintre evrei), și anume pogromul de la Iași, de la sfârșitul lunii iunie 1941; cifra minimă, atestată documentar, a evreilor morți atunci este de circa 3000. În rest, autoritățile românești, poate după unele ezitări, au refuzat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ocupația aleasă și mai entuziast În lucru, ca Dvs. Vă felicit și totodată vă dorim multă sănătate. Suntem foarte recunoscători pentru interesul cu care ați pus pe picioare, un Muzeu frumos la Fălticeni, și regretăm foarte mult că s-a soldat cu slăbirea organismului Dvs. De aceea, deși ne-a trecut un fier roșu prin inimă că veți părăsi Fălticeniul, primim cu resemnare aceasta și vă dorim Însănătoșire grabnică . În toamnă, sau oricând veți avea concediu, vă așteptăm să ne vizitați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai simbolizează) prietenia polono-sovietică-rusă. Mai mult: a purtat inițial numele magic de „Iosif Stalin”. „Acest «cadou rusesc» era menit să «panseze» rănile revoltei antihitleriste din Varșovia, izbucnită la 1 august 1944. Revolta a durat 63 de zile și s-a soldat cu circa 200.000 de victime. Este acel episod despre care, probabil, ați auzit, când Armata Roșie a luat «castanele din foc» cu mâinile nemților, urmărind de cealaltă parte a râului, de la o distanță de doar câțiva kilometri, fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
primejdie!" Șeicul Tamini denunță de la Nablus "un proiect rasist" vizând recucerirea muntelui Moriah și lansează chemarea la o "zi a mâniei". Există și precedente. Incidentele din 1996, ca urmare a deschiderii, fără acordul părții iordaniene, a tunelului Asmoneenilor, s-au soldat cu nu mai puțin de optzeci de morți palestinieni și cincisprezece israelieni. Cea mai mare parte a capitalelor arabe pun pe seama statului evreu intenții sinistre. Rampa ar crea un spațiu minim între zidul dinspre apus și "arca lui Robinson". Iar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
strălucită a regelui, n-a ținut seama. S-a mai afirmat că Matei a înțeles „că numai o acțiune energică putea să-l scape de încercuirea românilor. El a încercat o acțiune de străpungere, într-o luptă care s-a soldat cu pierderi grele de ambele părți”. Numai că regele nu mai putea iniția nimic și nu era nevoie de o străpungere din moment ce o cale era liberă: cea pe care n-a atacat vornicul Crasnăș. Pentru salvarea aparențelor, Bonfinius scrie că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru oștean, o acțiune ofensivă. În condițiile date, oșteanul român era pregătit pentru lupta de apărare. Tradiția de luptă a românilor a fost una defensivă. Foloasele acestui sistem era cunoscut celor care participaseră la campania din 1450, care s-a soldat cu înfrângerea polonilor, sau de învățămintele ce se puteau desprinde din campania din 1467. Sintetizând experiența de luptă a înaintașilor, Neagoe Basarab îl sfătuia pe fiul său ca, în cazul în care era atacat de un dușman puternic: „pe copiii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poate să fi fost și numai un îndemn la unitatea creștină, care se putea realiza și prin încheierea războiului cu Moscova, care începuse în 1487 și avea să se încheie în 1494. Soliile dintre Suceava și Vilna nu s-au soldat cu încheierea unui tratat, datorită, poate, și influenței exercitate de Ivan al III-lea. Ștefan, având un tratat cu turcii și unul cu polonii, se afla deocamdată la adăpost dinspre partea „păgânătății”. În timp ce se duceau tratative cu Moscova, la 18
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bătăliei erau excluse de pe câmpul de luptă. Avea loc șarja de cavalerie urmată de lupta om la om, bătălia transformându-se într-un duel de mari proporții. În acest sens, pare semnificativă observația pe care o făcea Jean de Beuil, soldat de meserie, despre lupta de la Formigny (15 aprilie 1450): “niciodată o oaste nu trebuie să manevreze în fața alteia, trebuie mai bine să se lupte în locul în care a găsit-o dușmanul”. La Pavia, în 1525, Francisc I avea o numeroasă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 20 mai 1990, de Duminica Orbului, pur și simplu i-a legat pe români la ochi, care i-au acordat fostului membru al Comitetului Centralal P.C.R. mai mult de 80% din voturi. Imediat după alegeri au urmat acele incidente soldate cu morți, răniți și incendieri de instituții ale statului: Ministerul de Interne, Televiziunea Română Liberă, sedii de partide. Totul a plecat de la organizarea de către membrii Alianței Civice a fenomenului ”Piața Universității”. Ion Iliescu, noul președinte al României i-a definit pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îl caracteriza pe Nicolae Ceaușescu ca ”om fără inimă, fără suflet, fără creier, fără rațiune” Oare câți locuitori ai Olteniței, orașul său natal, îl consideră la fel și pe Iliescu? Vizitele sale de lucru sau particulare în Oltenița se vor solda cu fluierături și sudalme. Chiar și în octombrie 2011, când și-a lansat o carte destul de voluminoasă, cu caracter autobiografic, dar și plină de evenimente politice, în municipiul dunărean n-au fost invitate decât persoane din staff-ul Partidului Social
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe măsură. Este magazinul cartierului, care are locuitori din protipendada capitalei. O să vedeți că fiecare vilă este bine izolată de oraș și păzită de brigăzi mobile de poliție. Cam în fiecare săptămână aici au loc spargeri, furturi uneori chiar atentate, soldate cu victime sau răpiri. În ce măsură, credeți că există un pericol real, din partea teroriștilor, pentru ambasada noastră? Până acum, nu au fost înregistrate semne anunțătoare de pericol, nici măcar o scrisoare de amenințare, la nici o ambasadă socialistă. Pe drum, am trecut prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
tensiunea ședinței, mi-am dat seama că, în fapt, ambasadorul și colaboratorul său apropiat au așteptat trecerea curierilor ca să poată organiza în siguranță ședința de sancționare a diplomatului, pentru a evita transmiterea în țară a făcăturii ce trebuia să se soldeze cu trimiterea de la post înainte de termen a singurului diplomat real și stabil din misiune. Pe plan personal, nu aveam de ce mă teme, întrucât în minister toți cei care îl cunoșteau bine pe Ardeleanu, șeful misiunii, mă avertizaseră să încerc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]