19,182 matches
-
dracului tot. Trebuie să mă supun stăpânilor politici. Nu mai e speranța nici la Băsescu, nici la CE, nici la americani, nici la CSM. Asta e. Și poate unii: dacă tot suntem înregimentați politic să-mi caut și eu un stăpân politic, să mai iau o șpagă". Și gândirea că procurorii sunt politizați În plus, el mai susține că presa creează oamenilor ideea că, în România, nu mai există justiție și că judecătorii și procurorii sunt politizați- "Ce gândiți? Eh, gata
Ce ar face Lăzăroiu ca "jurnalist care ține la independența justiției" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37482_a_38807]
-
președintele Traian Băsescu l-a făcut României este "modelul urii", a afirmat, duminică seară, analistul politic Bogdan Teodorescu, în cadrul emisiunii Punctul de Întâlnire de la Antena 3. În contextul în care dezbaterile privind proiectul Roșia Montană, dar și problema câinilor fără stăpân se poartă cu o tensiune mult prea mare, jigniri, dar și amenințări cu moartea, o retorică excesivă din punct de vedere al limbajului și al comportamentului, realizatorul emisiunii Radu Tudor l-a rugat pe invitatul său să comenteze de ce societatea
Bogdan Teodorescu: Marele rău făcut de Băsescu României este "modelul urii" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35094_a_36419]
-
prag și curajul să fie luată măsura eutanasiei câinilor maidanezi. Este vorba despre senatorul Cătălin Boboc, președintele PNL Brăila, care i-a cerut public primarului municipiului, Aurel Simionescu (PSD), să fie mai hotărât în ceea ce privește aplicarea legii în cazul câinilor fără stăpân. "Vă spun ferm, în calitatea mea de coleg de alianță care l-a susținut pe domnul Simionescu să devină primar, că a fost ales acolo ca să ia decizii. El este primul responsabil în chestiunea câinilor vagabonzi și trebuie să ia
Un senator cere "punerea piciorului în prag" în cazul maidanezilor by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35128_a_36453]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat că legea câinilor fără stăpân, declarată constituțională de CCR și promulgată de către Traian Băsescu, este avantajoasă pentru cei care iubesc animalele, dar, în același timp, este un proiect dur, care protejează omul. Întotdeauna atunci când promulgi un text de lege nu poți să-i mulțumești pe
Zgonea: Legea maidanezilor este avantajoasă pentru cei care iubesc animalele by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35147_a_36472]
-
bătrânii să poată să umble pe străzile marilor orașe liniștiți, fără să le fie teamă că vor fi mușcați de câini, iar pe de altă parte, legea este foarte bună, din punctul de vedere al protecției animalelor, pentru câinii fără stăpân. "Eu cred că oamenii care doresc să adopte câini au suficient de multe zile și instrumente pentru acest lucru. Primăriile mai bogate vor putea să-i păstreze luni de zile fără nicio problemă, cele care sunt mai sărace îi vor
Zgonea: Legea maidanezilor este avantajoasă pentru cei care iubesc animalele by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35147_a_36472]
-
trecută, au fost adoptate 117 animale din cele aproximativ 1.000 capturate", a declarat, joi, coordonatorul de proiect al Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor, Răzvan Băncescu, la prezentarea bilanțului celor șase luni de la începerea proiectului municipalității privind câinii fără stăpân de pe străzile Capitalei. Băncescu a subliniat că unul dintre obiectivele proiectului este scăderea numărului persoanelor mușcate la sub 100 pe lună. Comparativ cu luna martie a anului trecut, când 836 de persoane au fost înregistrate la Institutul "Matei Balș" ca
Numărul mușcăturilor de maidanezi a scăzut de patru ori, în Capitală by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35166_a_36491]
-
revăzut bărbat. Și-a descoperit chiar și demnitatea! Și umblă teleleu prin țară, cu elicoptere, șalupe și gărzi de corp care costă cât bugetul unui spital pentru copii. Băsescu a înțeles concediul unei părți a Guvernului în logica proverbului: Când stăpânul nu-i acasă...'. Ce ignoră el în mod exasperant și fără rușine e faptul că românii - chiar și plecați la mare sau refugiați la munte din cauza căldurii - îl văd și îi suportă spectacolul grotesc. Sunt aceiași oameni care l-au
Dan Voiculescu îl somează pe Băsescu să nu mai sfideze un popor care îl detestă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35979_a_37304]
-
Puțin probabil, socotește Alexandru Surdu, întrucît doar populațiile nomade puteau fi autentic pastorale: „Situație ilustrată de marii cărturari de Școală Ardeleană, aceea că oamenii acestor locuri nu sunt doar posesori de pămînturi, cum au fost ocupanții străini, nu ei sunt stăpînii pămîntului, ci sunt stăpîniții acestuia. Sunt «botezații cu pămînt», cum le zice Blaga, și anume cu pămîntul acesta, cu terra nostra, adică cu «țara lor țărănească», cu țarina lor”. E cu putință să acceptăm drept unică marcă stilistică a românilor
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
1935, declara că a acceptat să scrie în această gazetă "cu condițiunea absolută ca Cruciada să se mențină la o egală distanță de fascism, de comunism și de antisemitism huligănesc." Articolele din cele trei volume demonstrează că Panait Istrati era stăpân pe mijloacele de expresie, că talentul său înnăscut, cultivat prin necontenite și aprofundate lecturi, se putea exterioriza printr-o varietate de nuanțe compoziționale și stilistice, de la evocarea lirică și patetică la tonalitatea gravă și sarcastică a pamfletului. Articolele sale se
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
tre murând de frică, îl întreabă pe Bulă, premiantul clasei, fiul unui prosper om de afaceri și politi cian: - Spune-mi, te rog, la ce timp este verbul - Eu studiez, tu studiezi, el studiază? Nu cumva este la timpul prezent? Stăpân pe el, Bulă a răspuns cu multă infa tuare, ca orice beizadea: - Timp pierdut!
Privind înapoi cu mândrie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
remarcat că autorul distinge între publicistul afacerist, fără nici o morală, și marele poet, "care a spart tiparele lexicale, îmbogățind din nou limba, așa cum o făcuse Eminescu." Neiertător este Pandrea cu M. Ralea, care întruchipează tipul lingușitorului, al slugărniciei, lustruind "pantofii stăpânului fără rușine și cu osârdie", fapt care-i va asigura și sub comunism, o bună bucată de vreme, ranguri înalte. Memorialistul pretinde că a asistat la o scenă în care fostul director al revistei "Viața Românească" ar fi omagiat-o
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
de umbre și lumini al Cronicii de familie continuă și poate fi inventariat ca atare, scrierile în cauză țin, după opinia noastră, tocmai din pricina vieții lor întrerupte, de o "arhivă" care, chiar readusă sub priviri, nu mai are actualitate estetică. Stăpânul trădat se răzbunase; e o realitate pe care o consemnăm, căreia nu-i atașăm de data aceasta verdicte morale. Primele două romane pe care Petru Dumitriu le publică în străinătate, Rendez-vous au Jugement dernier și Incognito, scrise inițial în românește
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
de exemplu. Vă dați seama ce teritoriu mănos pentru afaceriștii români și - de ce nu ? - turci sau greci, bulgari, sârbi și alți vecini, plus pentru judecătorii puși să decidă cum le dictează mafioții imobiliari care se vor vedea, în câțiva ani, stăpâni pe moșiile lui Ștefan cel Mare sau ale lui Matei Basarab. Dacă acesta ar fi fost un subiect de roman, fie și cam juridic, aș fi zis „ce bună idee!”, însă cum e subiect de proces luat în serios de
Ministerul adevărului mutat la tribunal by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/3644_a_4969]
-
față de El34. Bunul păstor are grijă să nu piardă pe nimeni din turma sa cuvântătoare, să nu năpădească lupii, bolile sau altă întâmplare nefastă peste ele. Cel ce a pierdut oile - la propriu vorbind - poate că ar avea iertare de la stăpânul lor, iar dacă acesta ar pretinde vreo despăgubire, pedeapsa s-ar întinde numai până la bani. Cui însă i s-au încredințat credincioși, turma cuvântătoare a lui Hristos, va suferi, nu o pedeapsă în bani, ci pierderea sufletului său propriu pentru
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
preaiubitul meu Ioan, episcopul Constantinopolei. Acela m-a întrebat iarăși: Vorbești de Ioan, dascălul pocăinței? Da!, i-am răspuns eu. Pe el, mi-a spus acela, nu-l poate vedea om în trup, pentru că el stă acolo unde este tronul Stăpânului 62. Din cele arătate până acum, se poate conchide că Sfântul Ioan Gură de Aur a fost atât prin viața sa exemplară, prin activitatea sa neobosită, prin îndrăzneala și curajul său, prin tot ceea ce a înfăptuit în misiunile sale de
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
lor era mult mai frumos. Așa de multe culori. Și ne părea rău că nu puteam să fim și noi ca ele. Noaptea târziu, în camerele noastre strâmte, fără ferestre, din spatele caselor lor mari, impunătoare, îi imitam. - Acum tu ești stăpânul și eu sunt doamna, le ziceam soților. - Nu, tu ești stăpânul și eu sunt doamna, răspundeau ei uneori. Încercam să ne imaginăm cum o făceau. Ce ziceau. Cine era deasupra. Cine era dedesubt. Oare el țipa? Oare ea țipa? Oare
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
părea rău că nu puteam să fim și noi ca ele. Noaptea târziu, în camerele noastre strâmte, fără ferestre, din spatele caselor lor mari, impunătoare, îi imitam. - Acum tu ești stăpânul și eu sunt doamna, le ziceam soților. - Nu, tu ești stăpânul și eu sunt doamna, răspundeau ei uneori. Încercam să ne imaginăm cum o făceau. Ce ziceau. Cine era deasupra. Cine era dedesubt. Oare el țipa? Oare ea țipa? Oare dimineața se trezeau îmbrățișați? Alteori stăteam liniștiți pe întuneric și ne
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
avea nevoie de o reorganizare administrativă și de o simplificare a instituțiilor, inlcusiv la nivel central (...) Avertizez public că este o crimă administrativă. O crimă administrativă și nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcționarea acestor instituțiilor. Sigur. Schimbarea stăpânilor, bucuria nebunilor, dar se uită definiția statului român. Este stat unitar, niciodată ministerele nu se vor putea lipsi de centru, instrumentele teritoriale prin care să facă control și să verifice politicile care rezultă in legi. Dacă vor face această mișcare
Băsescu: Descentralizarea, crimă administrativă. Este antinațională by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34050_a_35375]
-
Victoria. Și acolo nu sunt politicieni, sunt tehnicieni. - Acolo nu este o dorință de rupere a alianței ci o competiție de cine este jupânul alianței. Iar Ponta este mai lipsit de caracter decât Crin Antonescu și întotdeauna vrea să pară stăpânul inelelor - Eu vă asigur că partidelor nu-i lasă să se rupă. Se rup singuri dacă vrea vreunul să se rupă (...) Nu cred că se rupe USL. Vor merge împreună, vor avea candidat. PSD ar fi foarte mulțumit dacă reușeste
Băsescu: Voiculescu și Ponta, furioși din cauza ”Dunărea Operativ”. Ce spune președintele despre telefonul pentru Ghețea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34061_a_35386]
-
avea nevoie de o reorganizare administrativă și de o simplificare a instituțiilor, inlcusiv la nivel central (...) Avertizez public că este o crimă administrativă. O crimă administartivă și nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcționarea acestor instituțiilor. Sigur. Schimbarea stăpânilor, bucuria nebunilor, dar se uită definiția statului român. Este stat unitar, niciodată ministerele nu se vor putea lipsi de centru, intrumentele teritoriale prin care să facă încontro și să verifice politicile care rezultă in legi. Dacă vor face această mișcare
Băsescu: Voiculescu și Ponta, furioși din cauza ”Dunărea Operativ”. Ce spune președintele despre telefonul pentru Ghețea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34061_a_35386]
-
Bouches du Rhône”. Colonelul Teed a făcut vin și l-a băut împreună cu prietenii până în 1953, când proprietar a devenit un alt ofițer, de data aceasta de aviație, Joseph Maffei, a cărui existență aventuroasă ar merita un roman. Din 1987, stăpânul domeniului e Jean-François Brando — un domn afabil, în jur de șaizeci de ani, amfitrion perfect, pe care-l surprindem ajutând câțiva tineri să-și umple portbagajul cu un număr impresionant de colete de vin îmbuteliate chiar „au chateau”. În 1925
J. J. în vizită la V. W. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3159_a_4484]
-
și inumane, împotriva structurilor spirituale tradiționale. Țăranul român nu deranja pentru că, așa cum spunea Lenin, producea capitalism „zi de zi și în proporție de masă”, ci pentru că avea identitate. Celebra „independență” a lui Moromete asta era: identitate. Or, omul cu identitate, stăpân pe bucata lui de pământ (și mai ales de Cer), nu poate fi proletarizat. Distrugerea țăranului ca realitate antropică, proletarizarea lui, a fost obiectivul cel mai profund al comunismului, nu numai la noi, ci peste tot în lume. Or, cartea
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
ceva de lucru și imediat am intrat în formă. Vanitatea (iluzia) este cel mai destoinic motor. Am intrat în formă? Mă bucur să aflu. Altfel, aș avea sentimentul, dimineața când mă apuc de acel lucru, că iar am intrat la stăpân.
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3187_a_4512]
-
romanul), precum cea din locuința opulentă a lui don Călin (Vlasie), căruia Anton merge să-i propună spre publicare un manuscris; aici însă e lăsat în compania ogarului vigilent al gazdei, care îi vânează fiecare mișcare, terorizându-l până la întoarcerea stăpânului său: „Când ogarul se năpusti peste el în bucătărie, poetul ținea în mână o tartină cu icre roșii. Și așa a și rămas încremenit. Prinse un moment când ogarul își culcă botul pe genunchii săi și încercă să o bage
Un basarabean în România by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3109_a_4434]
-
s-o pape. Pe loc, toate visele i s-au spulberat ca niște bule de săpun“. Jocul sadic continuă până la revenirea editorului, ogarul nefăcând intrusului nici o concesie și mârâindu-l necruțător chiar și atunci când gândurile acestuia nu sunt flatante pentru stăpânul casei. Intențiile parodice sunt de altfel evidente de la bun început, lumea lui Anton Șleahtițchi e una caricaturizată, cu un ingredient esențial: o anecdotică a cotidianului, a existenței tumultuoase a grupului de prieteni (Anton află ulterior că Lora, acum logodnica lui
Un basarabean în România by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3109_a_4434]