4,267 matches
-
este lucrarea lui Wolfgang Clemen, Shakespeares Bilder (Imagistica shakespeareană) *60 care îndeplinește promisiunea din subtitlu, și anume că va studia evoluția și funcționarea imaginilor la Shakespeare. Luând ca termeni de comparație imagistica poeziilor lirice si chiar a celor epice, el stăruie asupra naturii dramatice a pieselor lui Shakespeare : în operele lui de maturitate, nu Shakespeare "omul", ci personajul său Troilus este acela care, în piesa respectivă, gândește metaforic folosind imaginea hranei râncede, într-o piesă, spune Clemen. "Fiecare imagine e folosită
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
e natura ei proprie? Ce este literatura in sine? Ce e literatura "pură"? Formularea întrebării implică un proces analitic sau de reducere; si răspunsul ne duce la concepțiile despre "poezia pură" - imagini pure sau ecolalie (sunete pure). Dar dacă vom stărui în a căuta puritatea în .această direcție, vom fi obligați să împărțim amalgamul de imagistică vizuală și eufonie în pictură și muzică; și atunci poezia dispare. O asemenea concepție despre puritate se bazează pe analiza elementelor operei literare. Este preferabil
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
trăsăturile de personalitate, aptitudinile de organizare. În activitatea elevului, studiul individual este deosebit de important.Oricât de mare ar fi, ajutorul profesorului nu-l poate egala pe acela pe care elevii si-l pot da singuri, întrucât problemele asupra cărora vor stărui necesită o activitate intensă a gândirii, memoriei, imaginației, creativității și atenției proprii. Eficiența studiului individual depinde de modul de fixare a obiectivelor, alegerea metodelor, culegerea informațiilor și organizarea cunoștințelor, confruntarea opiniilor proprii cu ale altora, întocmirea notițelor, conspectelor, referatelor, efectuarea
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93515]
-
centrală a Sfintei Liturghii e constituită din Împlinirea poruncii Mântuitorului: „aceasta să faceți Întru pomenirea Mea”, Început care reprezintă de fapt centrul cultului creștin, și anume frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie. După pogorârea Duhului Sfânt, primii creștini, urmând porunca Mântuitorului, „stăruiau În Învățătura Apostolilor și În Împărtășire, În frângerea pâinii și În rugăciuni” (FA 2,42) adică În slujirea Sfintei Liturghii care, Încă de la Început a fost centrul vieții Bisericii, Taina actualizării lucrării mântuitoare a lui Hristos și a unirii depline
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
Întoarcerii către Yahweh: ,,De aceea și Eu v-am lăsat cu dinții curați În toate cetățile voastre și cu lipsă de pâine În toate sălașele voastre, dar nu v-ați Întors către Mine, zice Domnul" (Am. 4, 6). Cel care stăruia cel mai mult asupra pocăinței și Întoarcerii la Domnul a fost profetul Ieremia, care vede milostivirea Lui asupra omului și poporului numai printr-o convertire de la păcat la calea Sa. El este dat ca cel cu care Începe individualismul; până la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
o mână pe Adam și cu cealalta pe Eva și-i mântuiește. Omenirea, În totalitatea ei, a apucat drumul Îndepărtării de Creator, iar Dumnezeu lucrează, În orice fel, ca să-l aducă pe om la simțire și la pocăință, dar el stăruie să rămână departe. Unele profeții nu sunt altceva decât o predică și o invitație la pocăință. Dumnezeu făgăduiește, face bine, amenință, pedepsește, face totul să readucă făptura aproape. Alege poporul moștenirii Sale ca să- l dea exemplu, Însă poporul acesta
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
circulație de noi (Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 69-130). Dacă investigația lui Constantin C. Angelescu se oprea la anul 1884, noi i-am dus mai departe demersul, stăruind asupra perioadei ce a urmat, până în 1914. De asemenea, pentru anii 1863 - 1884 am avut în vedere o lectură atentă a listelor publicate de Léon Vaderkindere, căutând să aducem în plus față de înaintașul nostru o serie de comparații cu alte
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
succint în revistă, câteva aspecte, spunem noi importante, pentru tema noastră. Astfel, am redactat câteva note cu privire la statutul titlurilor / diplomelor academice obținute de tinerii din România după ce studiau la Universitatea Liberă, sau in Belgia, în general (în acest context am stăruit și asupra legislației românești în privința recunoașterii diplomelor obținute în străinătate în domeniul medicinei și al ingineriei - vezi Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România din 1866
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Afacerilor Externe, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", volumele 195 și 196. De aceea, am insistat asupra ideii de fragment biografic. Dar un fragment dintr-o biografie a oamenilor mărunți sau prea puțin frecventați de istorici, de istoriografie, în general. Fără să stăruim prea mult în lectură și sugestiile lui Michel Foucault, trebuie să facem totuși referire la tentația pe care acesta a avut-o la un moment dat de a alcătui o "antologie de existente, vieți de câteva rânduri sau doar câteva
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1916-1924), M. Vauthier (1924- 1928), J. Servais (1928-1933), respectiv de administratorii A. Behaegel (1907-1919), M. Bourquin (1919-1925), iar din 1930, F. Héger. I.2. Despre facultățile Universității Libere din Bruxelles Evoluția Universității Libere a fost una semnificativă în timp. Să stăruim puțin asupra unora dintre schimbările ce au avut loc în cadrul structurii domeniilor de studiu, al facultăților, frecventate de tinerii români în a doua parte a veacului al XIX-lea și în primele trei decenii ale celui care a urmat! Prezentarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Austria, Egipt, Grecia, Italia, Japonia, Macedonia (nume bulgăresc), Spania și din orașul Varșovia 14. Pentru moment nu avem prea multe cunoștințe despre carierele profesionale ori de altă natură pe care le-au avut de-a lungul timpului acești români. Vom stărui pe viitor asupra acestui aspect. Totuși putem să dăm câteva exemple. Bunăoară, Dimitrie Nenițescu (1861-1930) este cel care s-a ilustrat că un membru marcant al Partidului Conservator, fiind deputat al acestei formațiuni politice în mai multe rânduri, devenind chiar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
23. În lecturile noastre am mai întâlnit câteva personaje despre care unii autori arătau că și-ar fi susținut doctoratul în drept la Bruxelles. Din păcate, numele lor nu le-am regăsit în listele oficiale, prezentate mai sus. Dintre acestea, stăruim asupra lui Ioan Adam (1875-1911), magistrat la Călărași și Tulcea, cunoscut, mai degrabă, ca scriitor, colaborator al "Adevărului Ilustrat", "Neamului Românesc Literar", "Semănătorului" etc.; autor al romanelor Rătăcire (1902), Sybaris (1902), al volumelor de povestiri și nuvele Flori de câmp
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fost suplinitor la Catedră de Fizica experimentală a Universității din Iași71. Lui i se datorează și prima încercare de a înființa un muzeu etnografic în urbea Iașilor (1912), "Podul lui Eminescu", construit în 1902, pe locul unde, spune povestea, poetul stăruia adesea asupra frumuseților ce i le desfășura în fața sa natură, întrebându-se cum s-ar putea ca tabloul ce-l vedea să fie transpus în cuvinte pe coală albă de hartie 72. În încheierea acestui capitol, se impun, în opinia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși, decât la efortul lor de a atinge performanță academică sau de a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind asupra faptului că între ei "s-a rupt firul iubirii", că ea nu-i mai este mamă, iar el nu-i mai este fiu, dar are datoria să-l întrețină până la împlinirea vârstei de 21 de ani. De aceea, a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la 1,7, altfel nu putea să ajungă conducător. Scrierile lui și ale celorlalte căpetenii ale frăției, sînt pentru iudeo-creștini baza teologică. În Faptele apostolilor la 2,40-47, Saul ne descrie comportamentul religios al ze-loților din Frăție Noului Legămînt: ,, Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătu- ra frățească, în frîngerea pîinii, și în rugăciuni. Fiecare era plin de frică și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. Toți cei ce credeau erau împreună la un loc, și aveau toate de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o sursă majoră de inspirație, dar românele reconstruiesc ficțional epocile : „Pornind de la izvoarele istorice, Sadoveanu izbutește să se ridice deasupra datelor materiale, să le învăluie într-o atmosferă de irealitate legendară, să le dea un suflet și o poezie ce stăruie adânc în amintire”, afirmă criticul literar Perpessicius. Mihail Sadoveanu este creatorul românului istoric, ce ilustrează istoria Moldovei în trei etape: secolul al XV-lea (Ștefan cel Mare), secolul al XVI-lea (Ion Vodă cel Viteaz), secolul al XVII-lea (Ștefan
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
creatorilor care "vin" și care l-au înconjurat adesea cu dragoste și recunoștință, chit că ulterior unii dintre ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la "trebuința unei critice generale" pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și cu o anume circumspecție lesne de înțeles. Așa s-au născut paginile generoase dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Ștefan Aug. Doinaș este "un neoclasic printre moderni", "asumându-și de la ei rafinamentele expresiei, dar stăruind să fie neabătut Omul cu compasul, poet al exactității interne a lumii." Criticul fixează ca de obicei cu finețe notele individualizante ale poetului: simplitatea savantă, farmecul inefabil, muzicalitatea, rigoarea formală, factura livrescă, influența baladiștilor germani (Mistrețul cu colți de argint
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
I. Caragiale, Anton Holban, Felix Aderca, Mihail Sebastian, I. Al. Brătescu-Voinești, Mircea Eliade, Octav Șuluțiu, Damian Stănoiu, I. Peltz. Sunt comentate și prozele unor autori ilustrați eminent în alte genuri: Tudor Arghezi, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu. În sfârșit, Vladimir Streinu stăruie și asupra unor prozatori contemporani de primă importanță: Marin Preda, D. R. Popescu, Ion Lăncrănjan. Moartea l-a împiedicat să adâncească sondajele critice în contemporaneitate, dar atât cât a rămas probează un gust sigur și o elevație intelectuală necontrafăcută. Reconsiderând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
seria celor cinci volume ale ediției Pagini de critică literară, Vladimir Streinu nu comentează "bucată cu bucată", concret și nemijlocit scrierile polivalentului Camil Petrescu. Criticul scrie în schimb frumoase pagini de considerații generale asupra operei de ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
încheiat el își atingea scopul : însănătoșirea morală." Îi datorăm dealtfel lui Vladimir Streinu un remarcabil eseu intitulat Îndreptar pentru citirea lui Proust, publicat ca prefață la În căutarea timpului pierdut (vol. I, București, Editura pentru literatură universală, ", pp. "-"Ă. Vom stărui puțin asupra acestui eseu admirabil întrucât el dă adevărata măsură a talentului, priceperii, sensibilității și darului interpretativ ale lui Vladimir Streinu, cunoscător eminent al operei proustiene. Criticul începe prin a invoca unele opinii critice de autoritate, mai cu seamă din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nu poate fi consultată cu profit intelectual și de nespecialist. În pofida titlului și a subtitlului, ce ne trimit cu gândul la investigații ezoterice inhibante, cartea nu este deloc didactică și pedantă. Cercetarea autorului nu cuprinde toate aspectele posibile ale problemei, stăruind asupra versului european (antecedente, origini, cronologieă, mai ales a celui francez, cu referiri bogate la versul liber românesc. Nu vom găsi referiri la poeții europeni ai secolului XX și nici la diversele mișcări poetice "revoluționare": suprarealismul, dadaismul etc. Sfera de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]