2,780 matches
-
obține cu prisosință toți, dacă-și păstrează întotdeauna sănătos și întreg gândul către Dumnezeu, prin meditație la acest verset”. Al doilea ciclu sau a doua serie de ,,Convorbiri duhovnicești“a lui Cassian, incluzând Convorbirile XI-XVII începe cu o Prefață dedicată starețului Honoratus, întemeietorul și întâiul stareț al mănăstirii din Lerin, devenit mai târziu episcop de Arles, mort în 428, și călugărului Eucherius, care a devenit în 435 episcopul Lyonului. Seria a fost terminată și publicată în 427. Scopul scrierii acestor Convorbiri
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-și păstrează întotdeauna sănătos și întreg gândul către Dumnezeu, prin meditație la acest verset”. Al doilea ciclu sau a doua serie de ,,Convorbiri duhovnicești“a lui Cassian, incluzând Convorbirile XI-XVII începe cu o Prefață dedicată starețului Honoratus, întemeietorul și întâiul stareț al mănăstirii din Lerin, devenit mai târziu episcop de Arles, mort în 428, și călugărului Eucherius, care a devenit în 435 episcopul Lyonului. Seria a fost terminată și publicată în 427. Scopul scrierii acestor Convorbiri a fost, după spusele lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
curent de operele Sfântului Cassian, pentru care a manifestat un adevărat cult. De-a lungul veacurilor Mănăstirea Sfântul Victor, ctitoria Sfântului Cassian, a devenit una dintre cele mai importante și bogate în Franța catolică, la rezidirea cetății Marsilia. În 1362, starețul ei devine papa Urban al V-lea. El n-a uitat mănăstirea lui și pe marele ei întemeietor, la mormântul căruia, zidit pe patru pilaștri, ardea continuu o lumină. El a poruncit să-i fie împodobit capul cu o chivără
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
învățăturii sale, fără ca aceasta să poată umbri autoritatea sa duhovnicească în Biserică. Astfel, din cauza acuzațiilor lui Prosper, imediat după moartea Sfântului Cassian, un admirator al lui i-a revizuit opera și a publicat-o într-o formă prescurtată. Faustus, făcut starețul mănăstirii de la Lerini după moartea lui, a devenit marele apologet al operei Sfântului Cassian și dușmanul până la moarte al predestinaționismului augustinian, mai ales după ce a devenit episcop de Riez. În schimb, episcopul african Victor va publica o ediție epurată, iar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
latinește a Tomosului către armeni a Episcopului Proclu al Constantinopolului; Prefață la traducerea Istorisirii aflării capului fericitului Ioan Botezătorul scrisă de arhimandritul Marcel; Prefață la traducerea în latinește a Pocăinței Sfintei Thaisia; Prefață la traducerea în latinește a Vieții Sfântului Stareț Pahomie. Epistola către Eugipiu însoțește traducerea operei Despre crearea omului a Sfântului Grigorie al Nyssei. În ea, învățatul monah se roagă de iertare, în ceea ce privește eleganța și claritatea lucrării sale. Cauza neîndeplinirii maxime a sarcinii pe care și-a asumat-o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
criză și de mare durere sufletească din preajma anului 524, anul morții filosofului Boețiu. De altfel, transpunerea în latinește a scrierii anonime era cerută și garantată de un șir întreg de rude și de prieteni din aristocrație, de la Cassiodorus până la starețul Eugipiu. În anul 404, prin traducerea pravilei monahale pahomiene, Fericitul Ieronim sensibilizase societatea nobiliară din Roma față de Orientul creștin, oferindu-i satisfacțiile inedite ale ascetismului de acolo. Destinată unei respectate doamne, cum reiese din folosirea unor termeni reverențioși de adresare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
această scrisoare de consolare a fost adresată Gallei, fiica senatorului-patrician Symmachus și cumnata marelui Boețiu. În realitate, ea este dedicată surorii acesteia, Proba. Trăind în feciorie consacrată Domnului, această aristocrată și-a alcătuit o bogată bibliotecă teologică. Cu ajutorul lui Eugipiu, starețul mănăstirii Sfântul Severin, fondul ei se mărise cu operele Fericitului Augustin. Poseda și unele scrieri ale episcopului Fulgențiu de Ruspe, anume dedicate ei, fiind în legătură epistolară pe teme de viață spirituală. O interesa îndeosebi experiența monahală din Egipt. Setea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înger. Astăzi s-a dovedit că această imagine provine din Istoria lausiacă a lui Paladie. De la părintele vieții monahale de obște, gândul lui Dionisie Exiguul s-a îndreptat către patriarhul monahilor. La cererea unei comunități de călugări, în frunte cu starețul Gaudențiu, el transpune din grecește lucrarea arhimandritului Marcel, Istoria aflării capului Sfântului Ioan Botezătorul. În precuvântarea lucrării se arată cinstea de care se bucură Înaintemergătorul, ca cel mai mare dintre prooroci și, totodată, ca o pildă unică de trăire monahală
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a făcut ca în apropiere să se afle doi monahi. Cu voia lui Dumnezeu, ei au salvat rămășițele acestor sfinte moaște. În timp ele au ajuns prin bisericile de pe Muntele Măslinilor, Fenicia și, chiar Italia. Capul a fost încredințat starețului Filip de la Ierusalim pentru ca, mai târziu, să fie trimis și depus într-o biserică din Alexandria. În anul 391, împăratul Valens aduce capul la Constantinopol. Historia tripartita a lui Cassiodorus cuprinde o poveste despre un fapt minunat care s-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Episcopiei Buzăului. MINISTERUL DE INTERNE DIRECȚIA I STRICT SECRET Nr. 00127618 din 12 septembrie 1975 Ex. nr. 1 [08.01.1976 Retur de la tov. Emil Bobu] NOTĂ RAPORT În executarea ordinului tovarășului ministru TEODOR COMAN, prezentăm alăturat nota referitoare la starețul NICOLAE VASILE-VENIAMIN, propus să fie ales ca episcop vicar al Episcopiei Buzăului. Departamentul Cultelor, împreună cu conducerea Bisericii Ortodoxe Române, a discutat în anul 1974 problema alegerii ca episcop vicar a starețului VENIAMIN, propunere cu care a fost de acord și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tovarășului ministru TEODOR COMAN, prezentăm alăturat nota referitoare la starețul NICOLAE VASILE-VENIAMIN, propus să fie ales ca episcop vicar al Episcopiei Buzăului. Departamentul Cultelor, împreună cu conducerea Bisericii Ortodoxe Române, a discutat în anul 1974 problema alegerii ca episcop vicar a starețului VENIAMIN, propunere cu care a fost de acord și tovarășul Prim-secretar al Comitetului județean P.C.R. Buzău. Aflându-se despre eventuala numire a sus-numitului în funcția respectivă, episcopul Buzăului ANTIM ANGELESCU a intervenit pe lângă Patriarhul JUSTINIAN MARINA ca acesta să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pe lângă Patriarhul JUSTINIAN MARINA ca acesta să nu fie de acord cu numirea lui VENIAMIN ca episcop vicar, prezentând alte trei propuneri în persoane numiților MOTOC GHEORGHE, vicar administrativ la episcopia Galațiului, MAREȘ IOAN, preot din Bacău, și PIMEN ZAINEA, stareț la mânăstirea „Sf. Ioan” din Suceava. Unul dintre acești trei candidați urma să fie ales ca episcop vicar la 26 august a.c., cu ocazia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Departamentul Cultelor, considerând că propunerile sunt insuficient pregătite, a determinat amânarea alegerii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
situație urmează ca VENIAMIN să candideze pentru postul menționat, întrucât este mai corespunzător decât ceilalți trei și este acceptat de organele de partid și de stat locale. Față de propunerile făcute, raportăm că și noi apreciem ca indicat pentru alegere pe starețul VENIAMIN. ȘEFUL DIRECȚIEI General maior /ss/Dumitru Borșan A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.302, vol. 18, f. 167. 140. 1976 februarie 12 - Raport al Securității orașului Corabia către Inspectoratul Județean al M.I. Olt cu privire la comentariile populației față de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ajungându-se, astfel, la "Ospiciul de nebuni dela Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea faima de a vindeca alienații. Același proces a condus și acolo la înființarea unui Ospiciu de nebuni. După cum ne informează P. Zosin 50, la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp, separat de aceasta, chilii pentru "mireni de parte bărbătească cu feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind, și neavând unde-și pleca capul... dela trapeza
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
documentele nepublicate până în prezent, amintind doar pentru a realiza o imagine omogenă datele aparținând altor autori. * Istoricul Ospiciului de alienați de la Mănăstirea Neamțului, în linii generale, este cunoscut. Continuând o tradiție de asistență a infirmilor și alienaților, caracteristică acestei mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții soartei "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați căci
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a fost doctorul Flaișer, menționat uneori Flaisler, medicul spitalului din Târgu Neamț, începând de la 1851. La capitolul referitor la mănăstirile Agapia și Văratec, am arătat că atribuțiile acestui medic erau prea extinse pentru a le putea face față. La propunerea starețului din 1851, Neonil, medicii din Târgu Neamț au devenit subordonați direct Comitetului Sănătății, nemaidepinzând de fizicul și de autoritățile medicale de la Piatra Neamț. Deși Mihail Kogălniceanu, care era vechil al mănăstirilor Neamț și Secu, a revenit asupra acestei decizii, până la urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Moldovei, Veniamin Costachi, prin hrisovul domnesc dat de Alexandru Moruzzi, la 5 septembrie, călugărițele de aici au fost mutate la Mănăstirea Agapia, județul Neamț, în care viețuiseră până atunci părinți călugări, iar aceștia au fost aduși la Mănăstirea Socola, împreună cu starețul lor, Sofronie Arhimandritul. Aici au reorganizat spațiul existent, întemeind astfel vestitul Seminar Teologic "Seminaria Veniamina", recunoscut prin erudiția excepțională a vestiților săi dascăli teologi, care apoi i-au conferit și cunoscutul renume de "Sorbona Moldovei". Între aceștia, au strălucit personalități
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Neamul Moldovenilor, op. cit (Predoslovie). 46 Idem. 47 Op. cit., p. 309. 48 Istoria ieroglifică, pp. 24 și 14. 49 N. A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 50 P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Neamț. 51 Din viața starețului Paisie, 1722-1794, Tip. M-rii Neamțu, 1836. 52 A.S.I., Secretariatul de Stat. 53 A.S.I., Inv. Mitropoliei Mold. 6.A/1847, fila 2. 54 Ibidem, fila 4. 55 Ibidem, fila 28. 56 A.S.I. În Mitr. Dos. 1853, p. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un umorist apreciat de G. Călinescu pentru stilul savuros pastișând patristicul, dar care era desconsiderat de Ov. S. Crohmălniceanu, care îl caracteriza drept superficial, speculant al prostului gust pentru comic trivial, ieftin. În volumele de nuvele Călugări și ispite, Pocăința starețului, Necazurile părintelui Ghedeon, Eros la mănăstire etc. mediul monahal apare extrem de propice pentru explorarea discrepanțelor de esență boccacciană dintre stilul de viață predicat și identificat în mod ideal cu cel al reprezentanților bisericii și artificialitatea, automatismul și banalitatea din traiul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ruga la Dumnezeu să-i îndepărteze gândul de la frumoasa curtezană. S-a consolat spunându-și: Dacă mi-am oprit gândul asupra acestei femei, e pentru că e opera Ta, Doamne... ea e suflarea gurii Tale. Pafnutie, devenit părinte al deșertului și stareț în Antinoia, urmărit de ideea că în tinerețe a fost îndrăgostit de curtezana Thaïs, i-a mărturisit fratelui Palemon că va pleca la Alexandria s-o salveze pe Thaïs, s-o smulgă din lumea înșelătoare a păcatului, având convingerea că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o salveze pe Thaïs, s-o smulgă din lumea înșelătoare a păcatului, având convingerea că frumusețea și farmecele ei servesc diavolului, s-o dăruiască mireasă lui Iisus, după ce se va lepăda de păcat în mânăstire. După zece ani de absență, starețul Pafnutie a recunoscut Alexandria, a trecut pe lângă statuile ce-i reprezentau pe Socrate, Platon, Aristotel, Epicur, Zenon, amintindu-și dezbaterile filosofice păgâne. În drumurile lui, l-a reîntâlnit pe prietenul Nicias, filosof sceptic, cu care avea dezbateri filosofice și pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
citit cărți de filosofie pe care însă nu le înțelegea. După ce și-a pierdut părinții, a regretat că nu i-a iubit. În schimb, de câte ori se apropia de o biserică, își amintea de Ahmes și săruta lespedea mormântului lui. Pafnutie, starețul din Antinoia, a plecat în căutarea lui Thaïs, justificându-se în sinea sa: Pentru tine sufletul meu s-a tulburat, inima mea s-a deschis și din ea au țâșnit gânduri aidoma izvoarelor din care beau porumbeii... Pentru tine am
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ți-o aduc nu se va sfârși niciodată, ea este neauzită; cuvintele n-au cum să o grăiască și, dacă fericiții acestei lumi ar putea măcar să-i întrezărească umbra, ar muri pe dată de uimire... Exaltat și torturat de iubire, starețul Pafnutie o îmbie să vină în pustiu: Vino să bei din izvoarele ascunse ale pustiului care țâșnesc până la ceruri... Vino să guști din adevărata fericire: sărăcia, renunțarea, uitarea de sine, părăsirea întregii ființe în sânul lui Dumnezeu. Azi, vrăjmașă a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
curtezană a avut o criză mistică, a simțit dezgustul față de viața ei, ceea ce a motivat-o să-și părăsească casa, să renunțe la bogății, să-și împartă averea săracilor, să-și ardă podoabele și să se retragă în pustiu. Împreună cu starețul Pafnutie, Thaïs a părăsit Alexandria, s-a oprit în Libia, la mânăstire, sub ocrotirea maicii Albina. A intrat într-o chilie ce rămânea pecetluită până ce Iisus, în semn de iertare, o va ierta. A primit pâine, apă și un flaut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pâine, apă și un flaut pentru a-l proslăvi pe Dumnezeu. După șaizeci de zile, chilia s-a desferecat, dovadă că Iisus a iertat-o, și Thaïs, plină de credință și de iubire, a spus povestea vieții ei surorilor-măicuțe. Pe starețul Pafnutie nu l-a părăsit amintirea lui Thaïs, îi apărea obsedant în gând, uneori, cum era la ospățul din Alexandria, voluptoasă, alteori, gânditoare ca o sfântă, strălucind de o bucurie cerească. Era convins că Dumnezeu i-o trimite în gânduri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]