7,322 matches
-
este ziua națională a UE? Care sunt drepturile copiilor? OBIECTIVE OPERAȚIONALE: să înțeleagă conceptul Uniunii Europene să acumuleze cunoștințe elementare despre țările europene să enumere țările din Uniunea Europeană să poate deosebi steagurile țărilor membre ale UE să caute asemănări între steagurile țărilor Europene încurajarea copiilor să-și exprime liber opiniile pe marginea temelor europene derulată propuse de educatoare folosirea mijloacelor și metodelor moderne în exprimare de către copii aducerea Europei mai aproape de tânăra generație încurajarea copiilor de a găsi soluții la dezbaterea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Belgiei, mă numesc...( nume alese de copii). Jocuri de concurs: Cine ce știe despre UE? ( repetarea celor învățate) Pictură de impresie: “Drepturile copiilor din Europa” “ Europa văzută cu ochiul unui copil” • Evaluarea și aprecierea copiilor (fiecare copil primește câte un steag și o hartă UE) CINE SUNT/SUNTEM? PROIECT TEMATIC “EU SUNT UNIC ȘI AM DREPTURI” Honciuc Maria-Raluca GRĂDINIȚĂ CU PROGRAM PRELUNGIT, NR.3 „SCUFIȚA ROȘIE”, VATRA DORNEI ARGUMENT: Într-o zi un copil a venit la grădiniță foarte supărat. L-
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
educație “ ( rezolvare de probleme ilustrate în limitele 1-10, cursa cu obstacole ). 54 JOI *Știință : ,,Despre protecția copilului “-vizionare film *Joc de rol : În vizită la cabinetul medical “ *Joc de masă : ,, Alege și potrivește ! “ -obiecte specific diferitelor țări ale Uniunii Europene ,steaguri ale acestor țări. Întâlnirea de dimineață - ,,Când ești vesel,când ești trist ?” *,,Astăzi primim musafiri “-medicul grădiniței ; Nu vorbesc neîntrebat-deprinderea de a-i respectă pe ceilalți. Activitate integrată ( DLC,DEC ) ,, Pantofiorii roșii“(lectură educatoarei), cântec “Țările Europei”. VINERI *Bibliotecă ,,Drepturile
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
TEMA:Cum este/a fost și va fi aici pe pământ. SUBTEMA :,, Europa mare și mică în povești, jocuri și desene” INVENTAR DE PROBLEME: Ce știm? • România face parte din U.E. • Mai sunt și alte țari înscrise în U.E. • Cunoaștem steagurile a 3 -4 țări din U.E. Ce nu știm și vrem să cunoaștem? • Ce este Uniunea Europeană? • Care sunt țările membre? • Care sunt steagurile acestor țări? • Ce este Euro? CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR Bibliotecă Vederi
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
PROBLEME: Ce știm? • România face parte din U.E. • Mai sunt și alte țari înscrise în U.E. • Cunoaștem steagurile a 3 -4 țări din U.E. Ce nu știm și vrem să cunoaștem? • Ce este Uniunea Europeană? • Care sunt țările membre? • Care sunt steagurile acestor țări? • Ce este Euro? CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR Bibliotecă Vederi, imagini, fotografii, cărți, reviste, jetoane,fișe , soft educațional, puzzle Artă Foi de desen, Tempera, Carioca, culori carton, foarfece, resturi textile, aracet, coli colorate
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Partidului Social-Democrat din Ardeal”, cu sediul la Sibiu, pentru ca, de la numărul 7/1919, în subtitlu să se adauge și Banatul, redactor responsabil fiind acum Tiron Albani. Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
o opțiune care confirmă, involuntar, concepțiile uzuale Încă, național-etatiste, asupra istoriei moderne. În plus, autorul preia acuzele aduse inițial comunismului doar din perspectivă națională. În bătăliile simbolice care au populat revoltele și represiunile epocii, emblemele naționale cum ar fi imnul, steagul, „clasicii” polonezi, monumentele istorice, manualele, funeraliile sau pelerinajele au avut mereu un rol central, captînd aproape necondiționat solidarități și antipatii, parteneriate de tot felul. Povestitorul nu prea reușește să depășească obsesiile identitare ale polonezilor, În mare parte bazate pe antisovietism
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cei care se roagă și cei care luptă). Comuniștii români pot fi considerați un fel de oratores, preoții unei noi religii, iar liderii lor, zeii acesteia. Icoanele din instituții au fost Înlocuite după 1948 cu portretele conducătorilor preaiubiți, purtate alături de steaguri, ca niște prapuri, pe la mitinguri. Dacă am văzut cine erau oratores, este mai greu de aflat cine erau, după 1945, bellatores. Armata, odinioară o instituție de elită, nesolicitată după 1945 să mai poarte vreun război adevărat, se ocupa de strînsul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și semnătura, își face debutul editorial cu Zări senine (1908), iar în 1911 devine membru al Societății Scriitorilor Români. A colaborat cu versuri și proză și la alte periodice, mai susținut la „Sinaia”, „Sămănătorul”, „Literatură și artă română”, „Convorbiri literare”, „Steagul”, „Sburătorul”, „România nouă” (Cluj). Titlul Zări senine circumscrie un spațiu liric dominat de dorința de înălțare „din lumea veșnicelor patimi”, de aspirația spre edenul florilor și al luminii. Starea poetică este aproape echivalentă cu o baie de imagini campestre și
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
se desfășoară o poveste de dragoste dirijată ideologic într-un mod neverosimil pentru cititorul din orice timp, iar Hora titanilor (1960) constituie o ilustrare a unui gen extrem de prolific și de „comandat” în acei ani - un reportaj fabricat la Uzina „Steagul Roșu” din Orașul Stalin. După destinderea politică, M. reia registrul minor, care i se potrivește cel mai bine, publicând reușite povești pentru copii și cărți în care repovestește, cu talent și delicatețe, mituri și legende ori aduce în atenția celor
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
Trei copii în jurul lumii, București, 1946; Fanny Hurst, Lummox, București, 1949; F. Van Wick Masson, Mâine va răsări soarele, București, 1949 (în colaborare cu Adrian Zahareanu); A. Liskov, Băiețandrul din Urali, București, 1950 (în colaborare cu Riza Godeanu); Vasili Ardamatski, Steagul prieteniei, București, 1953; Veselina Genovska, Lumini, București, 1953 (în colaborare cu Vanghele Hrisicu); Charlotte Brontë, Jane Eyre, București, 1956 (în colaborare cu Dumitru Mazilu); Dymphna Cusack, Paradis Pacific, București, 1957, Fulgerul negru, București, 1975; Armand Salacrou, Arhipelagul Lenoir sau Nu
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
vârful muntelui Suribachi, la Iwo Jima, În al doilea război mondial. Impresionantă prin ea Însăși, amintind de momentul final al unei victorii obținute cu prețul multor vieți omenești, statuia aceasta este, În mod clar, una eroică. Patriotismul său (simbolizat de steag), referința la izbândă, scara supradimensionată și tema implicită a victoriei datorată unității arată destul de clar ce reacție se așteaptă din partea privitorilor. Având În vederea faptul că, În Statele Unite, lumea a fost (și este), practic, unanim de acord cu privire la acel război, nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
anume notorietate prin versurile și proza publicate, mai intens din 1910, în „Universul literar”, „Fulgerul”, „Freamătul”, „Ramuri”, „Cosinzeana” „Flacăra”, „Drum drept”, „Viața literară” ș.a., dar și ca ziarist, colaborând cu comentarii despre actualitatea politică și artistică la „Rampa”, „Lumina” și „Steagul”. Un amplu reportaj în mai multe episoade a fost retipărit în broșura Moartea regelui Carol (1915). După războiul din 1916-1918 (la care a participat ca sublocotenent), I. ajunge la Chișinău, unde se dedică acțiunii de revigorare a conștiinței românești în
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
amplu excurs istoric de ministrul Cultelor Stanciu Stoian (la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru anul școlar 1950-1951), care afirma faptul că după cel de-al doilea război mondial „... în momentul când lagărul păcii, al progresului și al democrației a ridicat steag de luptă pentru apărarea păcii, Biserica ortodoxă a fost cea dintâi dintre Biserici care s-a alăturat cu hotărâre acestui steag. Încă de acum doi ani (iulie 1948), în consfătuirea panortodoxă, care a avut loc la Moscova, între cele mai multe din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după cel de-al doilea război mondial „... în momentul când lagărul păcii, al progresului și al democrației a ridicat steag de luptă pentru apărarea păcii, Biserica ortodoxă a fost cea dintâi dintre Biserici care s-a alăturat cu hotărâre acestui steag. Încă de acum doi ani (iulie 1948), în consfătuirea panortodoxă, care a avut loc la Moscova, între cele mai multe din Bisericile ortodoxe din lume, s-a semnat un apel comun, care chema pe credincioși la lupta pentru apărarea păcii...“ Vorbind de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atrocitățile din Belgia și nordestul Franței, colaborarea germano-austro-ungară ne îndepărtau de Puterile Centrale. Iritarea opiniei publice din Regat creștea și din pricina tratamentului la care era supus neamul românesc după izbucnirea războiului. „Sute de mii de români trebuiau să lupte sub steag străin, pentru o cauză care nu era a lor“. Pentru mulți români, Puterile Centrale promovau o „politică brutală, cinică și ipocrită“, pe când alianța franco-anglo-rusă („umbra Rusiei țariste se estompa și se ștergea la lumina celor două mari democrații europene“) apărea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
O să arăt ca dracu 3. Costum de jogging Juicy Couture Pro: O să arăt relaxată, dar totuși elegantă. Ca vedetele de la Hollywood, relaxîndu-se acasă Contra: Nu mai intru În costumul de jogging Juicy Couture 4. Rochie de gravidă „Ginger Spice“, cu steagul SUA și perucă asortată, cumpărată astă-vară cu 90% reducere Pro: Nu am apucat Încă să o port Contra: Poate că n-o să mai fie nimeni În ținută festivă KENNETH PRENDERGAST Prendergast de Witt Connell Consultanți financiari Forward House 394 High
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe niște „critici volintiri”. E de remarcat că prozatorii și poeții adunați în jurul revistei „Contemporanul” sunt menționați, uneori elogios, cu epitete încurajatoare, numai în articole de sinteză, dar, cu excepția lui O. Carp, rareori supraapreciați. Deși se grupau, ideologic, sub același steag, criticul n-a făcut în privința lor concesii sub raportul exigenței artistice. Pentru lărgirea orizontului și sporirea valorică a literaturii române, vedea necesare orientarea scriitorilor spre temele esențiale, vitale, de rezonanță socială și sincronizarea lor cu marile literaturi europene. În scopul
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
reabilitării rolului și rostului cultural al femeii într-o societate în transformare, revista va eșua, sub influența ideologiei sovietice impuse, în organ de propagandă comunistă, cu viață efemeră și importanță culturală precară; va trece pe nesimțite de la reportaje hollywoodiene la steaguri roșii și imagini ale lui Stalin vegheate de portrete ale „femeii sovietice”. Literatura propriu-zisă este săracă în economia revistei, centrul de greutate căzând mai degrabă pe urgențele emancipării feminine. Proza și recenziile la volumele de proză, memorialistica (poezia fiind ignorată
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
Centrală a Creației Populare. A debutat în 1946, în revista de satiră și umor „Papagalul”, cu o cronică în versuri, Sezon cu ploaie; în 1956 publică poezii în „Tânărul scriitor”. A colaborat cu versuri și proză, epigrame și articole la „Steagul roșu”, „Scânteia tineretului”, „Îndrumătorul cultural”, „Urzica”, „Arici-Pogonici” „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Familia”, „Tribuna” ș.a. A folosit și pseudonimele Tele Bălăciu, S. Dobrogeanu, S. Tuzleanu. Prima lui carte, Azi pitic, mâine voinic, apare în 1963. Înzestrat cu o fină capacitate de
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
ani, i-a spus unui agent sub acoperire al FBI următoarele: „Nu aveam probleme cu banii. Am hotărât doar că nu mai vreau ca niciodată să mă gândesc de unde voi face rost de următorul dolar. Nu sunt împotriva Americii. Prețuiesc steagul la fel de mult ca oricare altă persoană”. Defense Security Service, Recent Espionage Cases, p. 22. 31. Totuși, se pare că Hanssen nu fusese motivat nici de lăcomie. El susține, într-un mesaj, că a început să admire serviciile secrete sovietice la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
creații literare, Constanța, 2001; Balada morții lui Edgar Poe, Constanța, 2003. Traduceri: Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, București, 1942 (în colaborare cu Viorica Hanagic); Erskine Caldwell, Pogonul lui Dumnezeu, București, 1946, Răzmeriță în Sud, București, 1948; Aczél Tamás, Sub steagul libertății, București, 1952 (în colaborare cu A. Florea); Dyson Carter, Viitorul e cu noi, pref. Horia Liman, București, 1954 (în colaborare cu Tamara Gane); Theodore Dreiser, O tragedie americană, I-II, București, 1954 (în colaborare cu Leon Levițchi); Honoré de
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
relatare ștearsă, lipsită de consistență narativă, îndatorată clișeelor romanțioase, melodramatice. Istoria literaturii române îl păstrează însă pe M.-N. în calitate de epigramist. A rămas de notorietate duelul epigramistic cu Cincinat Pavelescu, purtat vreme de doi ani (1912-1914) prin revistele „Flacăra”, „Rampa”, „Steagul literar” și care a avut o audiență spectaculoasă. „Aci zace Mihăescu/ L-a pus naiba și-a mâncat/ Pe poetul Pavelescu/ Și-a murit intoxicat” și „Ți-am citit volumul/ Versuri cu duiumul/ Prețul, trei lei fix/ Poezie... nix” sunt
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
ce renaște. Urmând calea christică, poetul redescoperă „valențele de lumină lină ale cuvântului” (Vasile Posteucă): „Cu obraji de ceară, / tot privind în sus, / am intrat spre seară / calfă la Iisus. // Izbăvit de vină, / n-ai dori să fii, / suflete, lumină, steag de bucurii, / ciutură, să-ncapă / un crâmpei de cer?...” (Ucenicie). În 1994 revenit în România, scriitorul publică două cărți de versuri - una, Univers simfonic, cuprinzând exclusiv poezii din detenție „dictate de Cineva”, poeme orale, scrise din memorie după eliberare. „Aceste
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
În Continentele ascunse (1965), confesiunea patetică este dublată de un egotism liric insistent, uneori excesiv. În erotică, impregnată de același patetism, spiritul romantic se confundă cu cel romanțios. Lirismul civic revine în forță în De dragoste de țară (1967), unde steaguri fâlfâie deasupra șantierelor în „lumina lunii August” și se aude „Cântarea României Socialiste”. Titlul unui poem de aici va deveni titlul volumului următor, Sfera gânditoare (1967), care reprezintă un moment crucial în evoluția liricii lui H. Unei sensibilități expansive ce
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]