4,909 matches
-
două mozaicuri bizantine din secolul al VI-lea aflate în biserica San Vitale din Ravenna, dintre care unul este prezentat în figura 8. Pe cei doi pereți ai absidei sunt înfățișați împăratul Iustinian și soția sa, fiecare cu câte o suită. În ambele mozaicuri un grup de figuri verticale susține bolta capelei ca un șir de coloane. Verticalitatea indică dominarea sistemului excentric care leagă figurile de bază și le face să răspundă printr-o mândră elevare în direcția opusă. Acest aliniament
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
intelectuală a omului. Ea este valabilă pentru multe sculpturi sacre din Evul Mediu. În mozaicul bizantin prezentat în figura 8, vectorii verticali ai figurilor așezate se deplasează dincolo de centrii mediani fără încetare, ajungând la punctul culminant incontestabil, situat la nivelul suitei de capete. Saltimbancii și Guernica Voi completa discuția privitoare la centrii vizuali ca pivoți cu o comparație a două bine cunoscute picturi ale lui Picasso - una de la începutul și alta de la mijlocul creației sale - care prezintă scheme compoziționale neașteptat de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
În acest cadru nu putem eluda, evident, contribuția României la cercetarea contemporană a Cosmosului. Celor ce nu au călcat încă pragul acestei veritabile „Cetăți a stelelor”, ce le puteți, așadar, oferi? Pe lângă vizitarea expoziției permanente, programul pentru public include o suită de expoziții temporare, spectacole de planetariu, în special pentru grupurile organizate, expuneri pe bază de proiecții de diapozitive (multe dintre ele cu totul inedite), observații directe cu ajutorul instrumentelor, ceva mai diferite acum, în ambianța acestei ierni nu prea blânde. Ne
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Botoșani cred că toate lucrările lui George Enescu, în afară de cele care sunt cumplite ca orchestrație. Întrucât cere o formulă foarte mare, n-am realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a III a, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... 49 Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor, ca om care îi iubiți creația? Sigur
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
să facă... 50 Există? Sigur, nici ei nu pot să facă prea mult. Mai cântă o Sonată de Enescu, mai invită un pianist, un violonist, dar s-au cântat și lucrările mari de Enescu, la târgurile internaționale, s-au cântat Suitele, Simfonia a III-a. După mine, Mahler și Enescu sunt cei doi mari compozitori ai secolului XX, la care încă nu le-a venit vremea. Ei sunt precis compozitorii mileniului III. Enescu a scris o muzică formidabilă. Sigur, lumea știe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
orchestră ficși, iar în anumite momente să invite chiar o altă orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
iar în anumite momente să invite chiar o altă orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
să invite chiar o altă orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit un lucru genial în interiorul acestei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mult, despre care auzise, dar nu cântase încă și e păcat că Filarmonica din Londra n-a făcut o lucrare de Enescu. Motivul, după cum vă dați seama, e pentru că, de fapt, lucrările lui Enescu, de la simfonii în sus, chiar și suitele, se adresează în primul rând unor ansambluri orchestrale perfecte, cu muzicieni deosebiți, cu 24 sau 18 viori... La 24 de viori, orchestra are o sonoritate anumită, care de obicei e lux, cum se spune, și de ceea zic eu că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
aspectul volumelor publicate și al pieselor jucate. V ați și reordonat toate lucrările dramatice scrise de a lungul timpului într-un șir de nu mai puțin de șase trilogii, așa că întrebarea următoare e firească: aveți de gând să continuați această suită sau ediția de autor publicată e suficientă? Această așezare în trilogii a fost o surpriză pentru mine, pentru că inițial nu mi am propus să scriu trilogii. Am scris piese care au intrat în matricea creatorului și s-a dovedit că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
În acest cadru nu putem eluda, evident, contribuția României la cercetarea contemporană a Cosmosului. Celor ce nu au călcat încă pragul acestei veritabile „Cetăți a stelelor”, ce le puteți, așadar, oferi? Pe lângă vizitarea expoziției permanente, programul pentru public include o suită de expoziții temporare, spectacole de planetariu, în special pentru grupurile organizate, expuneri pe bază de proiecții de diapozitive (multe dintre ele cu totul inedite), observații directe cu ajutorul instrumentelor, ceva mai diferite acum, în ambianța acestei ierni nu prea blânde. Ne
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Botoșani cred că toate lucrările lui George Enescu, în afară de cele care sunt cumplite ca orchestrație. Întrucât cere o formulă foarte mare, n-am realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a III a, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... 49 Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor, ca om care îi iubiți creația? Sigur
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
să facă... 50 Există? Sigur, nici ei nu pot să facă prea mult. Mai cântă o Sonată de Enescu, mai invită un pianist, un violonist, dar s-au cântat și lucrările mari de Enescu, la târgurile internaționale, s-au cântat Suitele, Simfonia a III-a. După mine, Mahler și Enescu sunt cei doi mari compozitori ai secolului XX, la care încă nu le-a venit vremea. Ei sunt precis compozitorii mileniului III. Enescu a scris o muzică formidabilă. Sigur, lumea știe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
orchestră ficși, iar în anumite momente să invite chiar o altă orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
iar în anumite momente să invite chiar o altă orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
să invite chiar o altă orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit un lucru genial în interiorul acestei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mult, despre care auzise, dar nu cântase încă și e păcat că Filarmonica din Londra n-a făcut o lucrare de Enescu. Motivul, după cum vă dați seama, e pentru că, de fapt, lucrările lui Enescu, de la simfonii în sus, chiar și suitele, se adresează în primul rând unor ansambluri orchestrale perfecte, cu muzicieni deosebiți, cu 24 sau 18 viori... La 24 de viori, orchestra are o sonoritate anumită, care de obicei e lux, cum se spune, și de ceea zic eu că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
aspectul volumelor publicate și al pieselor jucate. V ați și reordonat toate lucrările dramatice scrise de a lungul timpului într-un șir de nu mai puțin de șase trilogii, așa că întrebarea următoare e firească: aveți de gând să continuați această suită sau ediția de autor publicată e suficientă? Această așezare în trilogii a fost o surpriză pentru mine, pentru că inițial nu mi am propus să scriu trilogii. Am scris piese care au intrat în matricea creatorului și s-a dovedit că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
suprema reușită a colaborării cu ceea ce e străin în noi și este ceea ce se numește îndeobște fericire. Fericirea și reușita nu țin astfel de calitatea zestrei, ci de gradul ei de acceptare și de capacitatea asimilării și exploatării ei în suita de proiecte ale libertății noastre. Umilitatea, orgoliul și umilința Conștiința că orice reușită vine din colaborarea cu felul în care am fost hotărât, că acest fel nu este un merit al meu, ci este partea care a apărut în mine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în altul, pot să mă fixez în altă limbă sau să trec la altă religie, după cum atârnă până la urmă de mine să-mi modific statutul social. Înainte de a alege, înainte de a tăia în stofa posibilului și de a da contur suitei de acte care alcătuiesc conținutul unei vieți, libertatea mea se manifestă ca atitudine față de hotarele primite, ca libertate care se întoarce asupra zestrei mele și o consideră în implacabilul sau în reformulabilul ei. Înainte de a-mi da formă sau de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a da și a pune hotare. Pentru că este acel „lucru“ care, hotărât fiind prin libertate, poate la rândul lui să hotărască, omul este singura ființă care iese din jocul repetiției și care încetează să reproducă, prin fiecare individ, tiparul. Căci suita hotărârilor ce alcătuiește un destin este o construcție originală care asigură posibilitatea creației infinite, diversificând o în chiar clipa în care ea părea că se închide odată cu omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește serialitatea ca monotonie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
-le din materialul amorf al gesturilor posibile, din posibilul vieții mele, dându-i acesteia, de fiecare dată, contur. Mă hotărăsc, dau hotar actelor mele, fiecăruia în parte și tuturor laolaltă, le fac astfel să fie și în felul acesta, prin suita hotărârilor mele, îmi dau un destin: actele mele nu rămân izolate în conturul lor și nu se opun unele altora; puse cap la cap, ele țin împreună ca izvorâte din același eu, din aceeași voință, din aceeași certitudine; laolaltă, ele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sfârșit al lui sau câtă vreme este postulată judecata finală a istoriei lumii. Dar dacă timpul istoriei are un sfârșit și nu există o judecată finală a istoriei lumii, atunci istoria devine la rândul ei vanitate a timpului lumii, iar suita actelor și faptelor care o alcătuiesc - agitația vană a finitudinii reiterate la scara istoriei. * Ca loc al maximei exersări a libertății în condițiile finitudinii, destinul face cu putință o nouă evoluție, dincolo de progresul vieții înlăuntrul istoriei speciilor. Deoarece destinul este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]