7,943 matches
-
lepădare a lui de culoarea și densitatea materială. Sensibil la latura morală, Alexandrescu este opac (o opacitate programatică) la viața ascunsă a universului. N-are simțul cosmosului, cum n-are nici simțul elementelor. Imaginația lui nu coboară decît rar și superficial În lumina concretului, fapt curios la un spirit care vrea să Îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni Întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt („Astfel de nalte sujeturi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
primește, astfel, prin Bolintineanu două forme noi de relief, două peisaje lirice intrate În poezia noastră pînă la el numai În chip sporadic. Poetul lui Conrad și al Basmelor leagă de aceste peisaje anumite forme, stări (chiar dacă timide și, adesea, superficiale) ale sensibilității lirice. Conrad și Florile Bosforului dau oarecare consistență unui peisaj imaginar În care transparența, fluiditatea, cețurile azurate ale mării se conjugă cu culoarea, corespondențele secrete, extazul vieții din serai. Marea și Seraiul sînt cele două spații (cronotopi) ai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
chip. Puținele poeme În care este vorba de sburător, de duhul străin, de strigoi, de iubirea dintre două ființe din lumi diferite, nu sînt deloc demonice. Dragostea este manifestarea unei vîrste și Alecsandri n-a Înfățișat-o decît rareori și superficial „bolnavă”, agresivă, cotropitoare. Copilita (pentru care are predilecție) este blîndă și neștiutoare de misterul pe care Îl ascunde. Pasiunile se consumă În afara poemului. În poem e vorba doar de o fugă, o „hîrjoană”, de o plecare În codru. Sentimentul este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
puși În situația de a căuta noi căi de rezolvare a acestor tipuri de probleme. De un real folos sunt problemele distractive care stimulează și dezvoltă atenția și raționamentul logic. Rezolvând astfel de probleme, elevul observă că nu trebuie tratată superficial nici o informație din problemă, iar folosirea propriilor cunoștințe Îl ajută să poată rezolva anumite situații problematice, să descopere noi procedee de acțiune și de verificare a soluțiilor găsite. III. Invățarea prin colaborare Elevii lucrează Împreună În perechi sau grupuri pentru
PERFORMANȚA ŞCOLARĂ – MOTIVAȚIE ŞI PERSPECTIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]
-
semne cu G. Călinescu stiloul de aur. Cu toate aceste atenții, Pomponescu nu părea încîntat. Infatuarea se amesteca la el cu un sentiment ascuns de suferință morală, și amabilitatea se doza cu ura. Știa că respectul celor de față este superficial și interesat, niciodată nu primise o laudă spontană, necoruptă. Succesul său social fusese prematur și împiedica aflarea adevărului în materie artistică. Din chipul cum toți ocoleau chestiunile ce-l interesau, refugiindu-se în complimente de conveniență, bănuia rezervele. Ioanide era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
culpabil de lipsa lui de austeritate. Cauza era, cugeta el, trista împrejurare de a nu găsi în țară o misiune care să-i absoarbă toate puterile în câmpul cerebral. Nu i-a comandat nimeni nici un Palazzo Pitti, nici un Versailles. Era superficial senzual când nu era ocupat, mai mult curios de forme și experiențe, și cu cât înainta în vârstă i se părea a descoperi la foarte multe femei, mai cu seamă tinere, un prestigiu al bărbatului matur, rece și îndrăzneț cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de speciale, încît toată biblioteca părea bizară unui profan. Lui Ioanide i se păru foarte straniu ca Hagienuș să citească Thomas Hide, De religione veterum Persarum. "Nu cunoaștem niciodată bine pe oameni, medită el; ei au încăperi închise pentru ochiul superficial. Te pomenești că și Botticelli al meu când mă privește așa nemișcat se gândește la misterul revoluțiunilor plantelor!" Hagienuș părea interesat și de filologia clasică, într-o secțiune a rafturilor se zăreau Magnum totius latinitatis Lexicon Facciolati, Thesaurus Linguae Graecae
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
slab prin educație. Readucerea în discuție a numelui lui Ioanide afectă în chipul cel mai profund pe Pomponescu și-l dispuse la una din acele antipatii secrete, obstinate, de care era capabil când se simțea umilit. Indispoziția nu venea decât superficial din cauza articolului și reproducerii lui în Universul. Cu o zi înainte, Pomponescu fusese în vizită la madam Valsamaky-Farfara, care avea pretenția de a oferi un ceai, în realitate spre a vedea pe Ioana. Acolo, în salonul demodat și extravagant, cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de afaceri, posedă vocație.Nu oricine poate. La noi, meserie delicată, trebuie să ghicești, să lucrezi iute. Bărbați cu experiență mare nu izbutesc. Foarte iscusită, foarte... Asemenea păreri din partea unui om serios ca Saferian erau un adevărat certificat, oricât ideea superficială a unei fete exaltate părea a nu se potrivi cu noua imagine. Alte caractere morale rezultând din scrisoare și în acord cu observările de până atunci ale lui Ioanide erau completa lipsă de prejudecăți, o percepție scutită de romantism, pusă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intime, însă nu rezulta din întîlnirile decente ale celor împricinați nimic suspect. Într-un cuvânt, madam Farfara prefera pentru ea și pentru Ioana oameni "bine", cu usage du G. Călinescu monde. Cea mai nimerită metodă de a destrăma o legătură superficială era pentru Ioanide a ieși cât mai mult în lume, și într-adevăr necesitatea profesională îl obliga să facă acest lucru. Întâi de toate, Ioanide fu nevoit a vizita pe Ermil Conțescu, a cărui casă rustică era gata și pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tăcut, obstinat. Imaginație redusă, capabil de efort intelectual. Posac, fire onestă, difidentă. Vindicativ, deși fără izbucniri violente. Lipsa marilor pasiuni, în schimb afecționat familiei, spirit casnic. Moralizator și chiar cicălitor. Foarte formalist. Nu cunoaște oamenii, se impresionează repede de calități superficiale. Econom până la avariție și totuși personal dezinteresat. Caracter dificil și oscilant, combătut de contradicții. Ieșiri aspre câteodată, iritând și producând dușmănii. Să se păzească de inamici înverșunați." Al doilea document este o scrisoare-raport, scrisă de mână și semnată cu o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
câteva piese, care n-au fost accesibile decât mai târziu, după devoluția totală a spiritului epocii. Un proces-verbal cuprinde un interogator luat lui Gaittany, care însă niciodată n-a lăsat să transpire că ar fi avut vreun amestec oricât de superficial în chestiune. - De când aveți în serviciu pe șoferul Ion Munteanu? - De la numirea mea ca director al AșezămîntuluiBoldescu-Kapri, actualmente Casa de Artă, la (urmează data). - L-ați cunoscut înainte? - Nu. - Cum l-ați angajat? - Mi-a fost recomandat de domnul Hangerliu-junior
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
meu. - Ai făcut bine c-ai mărturisit adevărul, se putea deduceacelași lucru printr-o simplă confruntare de grafii. Se vede că-l cunoșteai bine pe Dan Bogdan, el nu te-a semnalat la domnul Gaittany? - Nu știa de mine decât superficial, m-am schimbat multla față de când m-a văzut în treacăt cu mulți ani în urmă. - Din scrisul dumitale, din amănuntele pe care le dai înscrisoare, apare că dumneata ai o cultură cu mult superioară meseriei de șofer. Ce studii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asta nu pot să nu blamez romantismul tatii, gustul lui solitar pentru vietățile dezarmate, evident în slăbiciunea lui pentru câinele Ștolț, cu care doarme în pat. Tata e mizantrop, iar filozofia noastră e filantropică, cu o anume restricție. (Ioanide: "Fleacuri superficiale, și totuși sinistre!") De asemeni, tata, orice s-ar zice, este excesiv de afemeiat, boală romantică, tipică popoarelor bătrâne. Nu vreau să spun că tata e lipsit de moralitate, departe de asta, ci numai că are un cult extraordinar pentru femeie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
meschini. O fată cultă prețuiește ființele excepționale, însă nu e obligată a sta singură până întîlnește una în care crede. - Nu zic că n-ai dreptate! - Cât despre ceilalți intelectuali, vreau să zic titrați, suntde o platitudine înspăimîntătoare. Mai toți superficiali, vârâți până-n gât în specialitatea lor. Puțini am găsit să aibă un suflet, cum să zic, bărbătesc, ceva eroic cât de cât, în sfera lor de activitate, care să inspire admirație unei femei. - Deci cauți un erou! - Într-un anume
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
oară întrebarea G. Călinescu ce este moartea ca fenomen în sine. Nu-l interesa ce e pe urmă, aspectul metafizic al chestiunii, problema prezenta pentru el o latură strict fizică, asemeni durerii. Încă sănătos și viguros trupește, în ciuda unei slăbiciuni superficiale, nu putea intui trecerea de la o stare la alta. De aceea, ziua, pe lumină, căuta să se desprindă treptat din mediul luminos, să-și anuleze pe cât posibil procesul de viață. Stând astfel într-o somnolență meditativă, învăța a se dispensa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care polemiza de fapt cu Conțescu, în sensul că trata din nou o chestiune studiată de acela, citîndu-l o singură dată, apoi ignorîndu-I total în cursul lucrării și umflând aparatul critic cu informație inedită. Conțescu trebuia să înțeleagă cât de superficial tratase chestiunea. Natural, procedeul lui Gonzalv trecu neobservat organizatorilor, numai Conțescu remarcă intenția. După opinia lui, Gonzalv nu spunea nimic nou, ci doar înșira titluri de articole și cărți fără raport la problemă. Conțescu își rezerva să-l înțepe pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lână cu andrelele: fular, mănuși, ciorapi, pulover, totul după jurnal. - E superb, zise madam Ioanide, eu n-aș fi fost în staresă-l fac! Ioanide și Elvira sufereau mereu de pierderea Pichii și a lui Tudorel, însă acest lucru, pentru observația superficială și mai ales în ultima vreme, nu se vedea. În primul rând era o explicație simplă. Nu există o gesticulație prin care să exprimi sentimentul tragicului. Urletul, plânsul, smulgerea părului, toate astea sunt mai mult semne convenționale admise un minut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu: - Ce tot îl căinezi pe Ioanide? Are un adevărat palat și dărecepții senzaționale. Pomponescu privea incredul, deoarece expresia "bietul Ioanide!" aruncată de Gaittany se popularizase. Era o apelație căreia îi corespundea un adevăr subtil și totodată o glumă a superficialilor, în primul rând șocați de luxul arhitectului. . - Unde te duci, domnule, așa îmbrăcat din ac? E vreunbal undeva? Întreba unul. - Nu, domnule, nu știi? Azi e reuniune la "bietul Ioanide". Pomponescu nu mai puțin îl vedea pe "bietul Ioanide" alungat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intelectual superior care se presupune că ar fi arhitectul Ioanide. De nicăieri însă nu transpare superioritatea spirituală a eroului central, incapabil de o trăire profundă, de interiorizare, nici măcar după pierderea tragică a copiilor săi. El rămâne mai departe un ins superficial, un ușuratic amator de experiențe erotico-estetice, de predilecție cu tinere de aceeași vârstă cu propria sa fiică. Această înclinație unii încercau s-o justifice sub pretextul că ar fi o travestire a simțământului patern, dar nimic nu învederează acest sentiment
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acționează constant atât asupra primei componente, cât și asupra celei motivaționale. VII.3.2. Tipuri de durere Prin locul său de origine sau caracter durerea se poate împărți în: somatică; -viscerală. VII.3.2.1. Durerea somatică Durerea de suprafață (superficială) însumează două tipuri de percepție: senzație de durere vie, acută, bine localizată și care dispare rapid după încetarea excitației nociceptive; poate fi produsă prin înțepare și se mai numește durere inițială sau prima durere; durere difuză, surdă, greu de localizat
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
cutanat; durerea de profunzime este durerea din mușchi, oase, articulații și are un caracter greu de localizat, mai ales datorită tendinței de a iradia în vecinătate. Toate tipurile de durere somatică au o componentă afectivă reactivă și una vegetativă. Durerea superficială tardivă, dar mai ales durerea profundă se însoțesc de alterarea stării afective (de la cenestopatie la indispoziție, agitație) și de reflexele vegetative importante: greață, transpirații profuze, modificări ale TA, ce s-ar datora stimulării unor fibre eferente aparținând SNV. Durerea inițială
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
cuprinde date despre prezența, intensitatea și durata durerii acute a cărei etiologie este determinată de cele mai multe ori prin accidente mecanice. Durerea cronică poate fi continuă sau repetitivă și intermitentă având dimensiuni fiziologice și psihosociale complexe. Durerea acută poate determina respirația superficială sacadată, retenția secrețiilor în afecțiunile bronho-pulmonare și o întârziere a reluării peristaltismului gastric și intestinal în perioada postoperatorie sau posttraumatică. VII.3.3. TEORIA CUNOAȘTERII SENZORIALE ȘI EXRASENZORIALE ÎN EVALUAREA DURERIIBOALĂ În ceea ce privește modalitatea, prin care bolnavul percepe și relatează durerea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
dar se cercetează trei niveluri și două profunzimi: pulsul central, la nivelul apofizei stiloide radiale; pulsul superior, proximal de apofiza stiloidă radială; pulsul inferior, distal de apofiza stiloidă radială. Pentru fiecare din cele trei niveluri se cercetează două profunzimi: pulsul superficial sesizat printr-un contact ferm, dar numai ușor apăsat al degetului explorator; pulsul profund sesizat printr-o apăsare mai insistentă, dar fără a comprima complet artera. Pentru cercetarea pulsurilor chinezești se procedează astfel: medicul așezat în fața bolnavului (aflat de 15
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
chinezești poate de asemenea permite precizarea excesului sau a insuficienței raportului Yang/Yin al energiei de la un anumit nivel. Excesul general de Yang se caracterizează prin: pulsuri drepte (artera radială dreaptă) mai puternice, decât pulsurile stângi (artera radială stângă), pulsurile superficiale mai puternice, decât pulsurile profunde, pulsurile superioare mai puternice decât pulsurile inferioare. Excesul general (info)energetic se caracterizează prin: pulsurile stângi mai puternice, decât cele drepte, pulsurile profunde, decât cele superficiale, pulsurile superioare mai puternice decât cele inferioare. Într-un
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]