4,883 matches
-
domn al Moldovei CHIAJNA, doamna domn al Țării Românești (1559-1568) LUDOVIC XIV, rege al Franței (Bibliotecile publice în cataloagele tradiționale) LUDOVIC, roi de France (B. univ. în cataloagele tradiționale) ELISABETH I, Queen of England and Ireland (B. Universitare) Observație Când suveranul poate fi identificat mai lesne prin numele dinastiei, al familiei sau al clasei, atunci vedeta uniformă devine acest nume, iar așezarea fișelor în catalog se ordonează după ordinea alfabetică a prenumelor. Șerban Cantacuzino (1678-1688) domn al Țării Românești Ștefan Cantacuzino
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
52% dintre români sunt românce. Peste 44% dintre salariații români sunt salariate. Categoria nevastă sau țiitoare întreținută este complet minimală. Probabilitatea este mare ca și o bună parte dintre cititori de ziare să fie cititoare. Jurnaliștii vor să-și slujească suveranul și o fac în două moduri: scriindu-i ceea ce crede el că vrea să citească și inoculându-i cam ce ar trebui să gândească. Presa românească nu abundă în raționamente, ci în enunțuri. Nu este o reflectare a realității filtrate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
au convenit de bună voie să renunțe la o parte din drepturile lor, pe care le-au încredințat celor care conduc statul, pentru a li se asigura viața și ordinea. Prin aceasta Rousseau voise să demonstreze că "voința generală", adică suveranul, este expresia voinței poporului, care însă se poate ridica împotriva conducătorilor atunci cînd aceștia abuzează de puterea lor. "Voința generală" este un termen pe care Rousseau îl folosește pentru a indica voința colectivă a societății, care se manifestă prin instituțiile
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
toată puterea lui sub conducerea supremă a voinței generale; și primim in corpore pe fiecare membru, ca parte indivizibilă a întregului"30. Prin înlăturarea piedicilor reprezentate de voințele individuale se creează corpul social și, odată cu el, începe dreptul și morala: suveranul este expresia voinței poporului. Legislatorul în statul "contractual" este un om luminat și excepțional, care interpretează voința generală în legile pe care le supune poporului. Contractul social conține marile principii enunțate în Declarația drepturilor omului și cetățeanului: libertate, egalitate, suveranitatea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Învierii - la care din deznădejdea ce cuprinsese întreaga țară s-a reîntrupat o nouă speranță -, regele Mihai își continuă exilul. Organele de presă aservite actualei puteri nu s-au sfiit să-și exprime satisfacția că după 45 de ani fostul suveran a părăsit din nou România. Noua pribegie a Regelui - ca și aceea a sutelor de mii de cetățeni români pe care republica prezidențială postceaușistă îi determină încă să stea departe de locul în care s-au născut - n-ar trebui
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
zile ca simplu cetățean, atunci în aceste trei zile ar fi putut să renunțe și dumnealui la orgoliul nemăsurat pe care i-l dă puterea și din bună-cuviință să se transforme într-un simplu cetățean. Să rămână pe post de suveran doar poporul al cărui nume e luat în deșert de politica neocomunistă ori de câte ori se află în încurcătură. Transformându-se de bunăvoie și nesilit de nimeni în simplu cetățean, președintele ar fi avut posibilitatea să-și ia în propriile mâini capul
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
făcut să părăsim lumina din lumină a Învierii și să cădem din nou în plin Caragiale. Ce s-ar fi întâmplat, se întreba dumnealui uimit de amploarea pe care a luat-o vizita făcută ca un simplu particular de fostul suveran, dacă Mihai de Hohenzollern venea într-o vizită oficială?! Discursul său la care hohotea toată lumea a sfârșit drastic; cerea să fie pedepsite Ministerul de Interne și cel de Externe. N-aș fi crezut niciodată că eu voi fi cea care
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
clipă că tovarășul Iliescu este încă șeful „legitim” al statului și că ordinea de drept pe care o reprezintă e necesar să fie apărată. Ca urmare, încerc să sper că noua noastră poliție (care, cu ocazia recentei vizite a fostului suveran al României, a dovedit că își poate împlini misiunea fără măsuri de prisos, cu zâmbetul pe buze și cu politețea necesară de care nu o credeam în stare) va reuși să-l apere de acum încolo cu aceeași seninătate și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
a dovedit că își poate împlini misiunea fără măsuri de prisos, cu zâmbetul pe buze și cu politețea necesară de care nu o credeam în stare) va reuși să-l apere de acum încolo cu aceeași seninătate și pe „actualul suveran”. Măcar atât timp cât acesta se bucură încă de mandatul unui președinte votat pentru liniștea noastră. Text apărut în 22, numărul 18 din 1992 La coloana de tancuri scăpată de sub control De aproximativ două săptămâni, de când l-am văzut la televizor, mă
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
atunci când a sosit familia regală, a părăsit în mod ostentativ locul. Nici primarul comunist al orașului Die nu a fost încântat de participarea regelui Mihai la acel festival. Dar el era un om civilizat, iar atunci când a constatat că fostul suveran al României nu venise cu o suită - ci doar cu soția și cu secretarul său - și că era el însuși la volan, a fost ușor jenat de faptul că ne vorbise despre luxul costisitor al regilor și-a încercat să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
lui pe tron ar fi rezolvat ceva. Cred că singurul lucru care l-a avantajat în mod real a fost cel făcut de Mircea Ciobanu prin cartea sa Convorbiri cu regele Mihai. Pentru că în ea, Majestatea Sa vorbea ca un suveran, deși nu locuia încă într-un palat. Sau poate chiar pentru asta. Tot ce s-a întâmplat după aceea l-a făcut să nu mai pară același personaj istoric însemnat. Dar el va pieri, ca noi toți, dar cartea va
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și adversitatea lui N. Iorga. În perioada 1930-1933, regele Îi propune de mai multe ori participarea În guvernele ce s-au succedat, dar 1 Valeriu Râpeanu, Studiu introductiv, pag. XI acesta a refuzat de fiecare dată, ceea ce a stârnit nemulțumirea suveranului. În următorii cinci ani de guvernare liberală ce au urmat, Gheorghe I. Brătianu a desfășurat o activitate politică independentă, orientată Împotriva monarhului. În perioada 1935-1947, Gheorghe I. Brătianu a fost director al Institutului de Istorie Universală din Iași și apoi
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
exemplară față de magistru. Dar cu toate că În primii trei ani ai domniei sale Carol al II-lea i-a făcut propuneri repetate de a face parte din guvernele care s-au succedat, Gh.I.Brătianu a refuzat constant, ceea ce l-a deranjat pe suveran. Acesta avea să constate că politicianul nu se arăta deloc dispus să devină un instrument docil pentru manevrele și jocurile sale de culise. În cadrul Camerei Deputaților, În presă și În acțiunile publice, Gh.I.Brătianu și-a manifestat deschis În toată
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Imperiul Roman, va simți nevoia apropierii de simbolul valorii care este banul. Chiar dacă la început pe monedă întâlnim chipurile zeilor, așa cum s-a întâmplat în cazul celor bătute la începuturile Romei Antice, ulterior pe monede își va face apariția chipul suveranului. Aceasta va deveni o regulă. Chiar și pe bancnote, vom găsi, la apariția lor, chipul celui care conduce, care exercită puterea. Moneda va exercita în aceste condiții și o funcție secundară de propagandă politică. Ea va fi mijlocul prin care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Istoria monedei metalice este și o istorie a diversității. Există mii de forme de prezentare și de conținuturi ale acestei monede. Numai "în epoca greacă și romană au fost înregistrate 1400 de orașe care au bătut monede și 500-600 de suverani care și-au pus efigia pe aceste monede"478. În dimensiunea sa politică, moneda metalică va suferi, cu timpul, manifestarea unei legi economico-politice. Statul puternic va avea monedă puternică și statul slab va avea monedă slabă. Legată de puterea celui
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
conducători-monarhi, regi, împărați. Aristide M. Basilescu arată că: "Roma este departe de a fi fost leagănul artei monetare. Când au apărut primele monede romane, Daricul perșilor, una dintre cele mai frumoase și apreciate monede ale antichității exista de mult. Nenumărați suverani și în multe orașe băteau monedă în ținuturile grecești. Principalele monede erau: Obolul atic de aur, Drahma de argint (care se afla în centrul sistemului) și monedele divizionare de bronz. Monedele regilor macedoneni erau dintre cele mai răspândite, iar Starterii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
neutră sub aspect politic, deoarece politicul controla totul și era responsabil de tot. Controlul emisiunii monetare a determinat ca banul să devină, în opinia lui Le Goff, "... un simbol de putere politică și socială mai mult decât de putere economică. Suveranii bat monede din aur care nu au valoare economică, dar sunt manifestări de prestigiu"764. Apropierea de valoarea pe care o exprimă banii a fost dintotdeauna un element fundamental al prestigiului. Chiar dacă creștinismul va știrbi această egalitate dintre bani și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
private, iar reputația de exactitate și cinste era principalul lor atu în meserie"782. Primul pas al organizării statale, al puterii politice, a fost acela de a prelua funcționarea monetăriei "pretinzând că baterea de monede era domeniul de drept al suveranului"783. Cu timpul, odată cu apariția legilor și a perfecționării organizării statale, aceasta va naționaliza baterea de monedă. Începând cu al doilea pas, Walter Block consideră că începe reducerea valorii, prin scăderea conținutului de metal prețios al monedelor. "Moneda era "transpirată
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sau "amoralitatea" oamenilor politici, o lume în care participarea filosofilor la decizia politică și implicarea lor să fie active. Iată părerea sa: Atâta timp cât filosofii nu vor fi regi în state, ori cât timp cei care se numesc astăzi regi și suverani nu vor fi cu adevărat și temeinic filosofi; atâta timp cât puterea politică și filosofică nu se vor întâlni în același vis, atâta timp cât o lege superioară nu-i va da în lături pe cei care se îndreaptă azi doar într-o parte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1848-1866). Stabilitatea politică nevenind de la sine, doar prin îndepărtarea lui Al. I. Cuza, lunile ce au urmat aducerii lui Carol de Hohenzollern pe tronul Principatelor Române au evidențiat, cât se poate de clar, dificultățile interne ce trebuiau gestionate de noul suveran și de sfetnicii săi. Orientările politice diferite ale celor ce participaseră la răsturnarea fostului domnitor contribuiau acum la acumularea altor tensiuni, care marcau viața politică românească pe tot parcursul anului 1866. Autorul le tratează foarte bine, în ultima parte a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să ocupe un segment important din scena politică. Chiar dacă prima victorie aparținea conservatorilor prin apariția Regulamentului Organic, reacția liberalilor nu putea întârzia. Prima formă destul de articulată poate fi consemnată în dreptul lui Ion Câmpineanu care, în Osăbitul act de numire a suveranului românilor, vorbea explicit despre separarea puterilor în stat, libertatea individului, garantarea egalității în fața legii, libertatea tiparului, responsabilitatea ministerială 14, toate acestea devenind elemente ale arhitecturii liberale a statului român nu peste multă vreme. Demersul amintit apărea într-o epocă a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unui regim reprezentativ, contribuia la crearea unui cadru stimulativ pentru apariția unui număr mare de memorii ce susțin o asemenea idee. Unul din primii lideri politici angrenați în această direcție, Ion Câmpineanu, își manifesta, prin Osăbitul act de numire a suveranului românilor (1838)221, opțiunea pentru micșorarea atribuțiilor domnitorului, separarea puterilor și existența unei "reprezentanțe naționale". Treptat, sistemul politic amintit devenea agreat de către tot mai mulți lideri, iar necesitatea introducerii lui în Principatele Române, explicată în diferite moduri. Dacă pentru unii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
martie, disponibilitatea guvernului român de a susține un candidat agreat de guvernul francez, explicând în același timp faptul că opțiunea pentru Filip de Flandra nu trebuia interpretată ca un gest de ostilitate la adresa Franței 329. După ce promitea întregul său sprijin, suveranul francez evidenția dificultatea de a găsi un candidat convenabil atât Franței, cât și statului român 330. Printre propunerile lui Napoleon se aflau generalii Bourbaki și Ladmirault, de care Bălăceanu aflase de la d-na Hortensia Cornu, o apropiată a împăratului francez
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acest moment preocuparea de a-și face cunoscute intențiile sale mai multor șefi de state. Primii cărora li se adresa în acest sens erau monarhii Franței, Rusiei și Turciei. În scrisoarea din 1 mai către Napoleon, transmisă de la Zürich, noul suveran al Principatelor Române insista pe ideea că, acceptând această favoare, răspundea chemării poporului român, fără ca el să o fi solicitat. Carol sublinia, în egală măsură, legătura de rudenie dintre el și împăratul francez, dar și preocuparea sa de a asigura
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
români. Un accent important era pus pe eforturile pe care locuitorii de la nordul Dunării trebuiau să le facă ei înșiși înainte de a fi ajutați de alții, pentru evitarea repetării situațiilor critice din trecut 405. Încărcat cu un puternic optimism, noul suveran nu ezita să-și exprime public convingerea asupra capacității românilor de a reuși împreună cu el să depășească orice dificultăți posibile. Manifestația organizată în onoarea tânărului prinț la intrarea sa în capitală era dovada unor mari așteptări care existau din partea populației
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]