7,731 matches
-
suverani. Umiliți fiind suveranii, nobilimea a ridicat din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le excluseseră, în afara cuvenitelor excepții. Prin acest mijloc suveranitatea a preluat din nou puterea asupra nobilimii care slăbea și pe care a reușit să o cuprindă și în cele din urmă să o stăpînească întru totul. Atunci principii au obținut numirea Episcopilor, deci, fără vreo îndoială, influența maximă în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
adevărul, afluența bogățiilor nu era de ajuns să mîne Clerul spre acel fond pe care l-am văzut; și nici nu ar fi avut un efect, distrugînd domniile temporare, dacă ar fi fost independente. Dumnezeu s-a folosit și de suveranitate pentru a menține neîncălcată libertatea Scaunului Apostolic, ca măcar Capul să rămînă liber de universala servitute, iar capul, liber fiind, să elibereze la rîndul său și membrele, adică marea operă care trebuie îndeplinită încă de Roma. 130. Astfel, feudalismul a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
erau declarate principale, mergînd pe acest raționament, chiar și alodiile din posesia Bisericii erau incluse în bunurile feudale. În acest chip, feudalismul a absorbit toate lucrurile: nu a mai lăsat libere nici persoanele, nici lucrurile Bisericilor. 131. Las deoparte chestiunea suveranității, care privește Scaunul de la Roma numai și nu se regăsește în alte dioceze, cel puțin pentru multă vreme; suveranitatea, ca expresie a stăpînirii independente, nu atrage după sine vasalitatea și, în consecință, restricțiile acesteia în privința utilizării libere a averii, lucru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acest chip, feudalismul a absorbit toate lucrurile: nu a mai lăsat libere nici persoanele, nici lucrurile Bisericilor. 131. Las deoparte chestiunea suveranității, care privește Scaunul de la Roma numai și nu se regăsește în alte dioceze, cel puțin pentru multă vreme; suveranitatea, ca expresie a stăpînirii independente, nu atrage după sine vasalitatea și, în consecință, restricțiile acesteia în privința utilizării libere a averii, lucru care a corupt și declasat Clerul; Restricțiile asupra bunurilor temporare sînt mizerabila cauză a incapacității Bisericii de a-și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
prin prevederile art. 1 din Codul penal. Potrivit acestor prevederi (art. 1 din Codul penal a fost modificat prin Legea 140/1996 privind modificarea Codului penal și a Codului de Procedură penală din România), legea penală apără, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Prin voința legiuitorului s-a stabilit că, în practică, sunt și situații în care atingerea adusă valorilor sociale protejate de legea penală poate fi
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
și să fi fost săvârșită cu vinovăție, ci ea trebuie să fie incriminată ca atare într-o lege penală. 2. Conținutul infracțiunii 2.a. Obiectul infracțiunii este cel prezentat în art. 1 din Codul penal, adică valorile sociale ca: „România, suveranitatea, independența și unitatea statului, proprietatea, persoana și drepturile acesteia, precum și întreaga ordine de drept“ și relațiile sociale care se creează în jurul acestor valori și care sunt ocrotite împotriva infracțiunilor prin legea penală. Obiectul infracțiunii poate fi: - obiect juridic general - adică
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
morală ori în stare de inconștiență. B. Contravenția prezintă un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea. Pericolul social conform art. 18 C.p., orice acțiune sau inacțiune prin care se aduce atingere valorilor sociale prevăzute în art. 1 C.p. (suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept) și pentru care legea prevede necesitatea aplicării unei forme de constrângere, respectiv cea a sancțiunii contravenționale. Spre deosebire de infracțiune, contravenția prezintă un grad de pericol
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
au diversificat legăturile pe linie culturală, învățământ, sănătate, sport și tineret. În anul de învățământ 1994/1995, se aflau în România circa 10.000 elevi, studenți, doctoranzi din Republica Moldova, bursieri ai statului român. România s-a pronunțat pentru consolidarea independenței, suveranității și menținerea integrității teritoriale a Republicii Moldova ca stat unitar, a sprijinit constant eforturile acesteia pentru rezolvarea conflictului din Transnistria, cheia soluționării reprezentând-o retragerea imediată, necondiționată și totală a prezenței militare ruse din Transnistria. România și-a respectat cu consecvență
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unor astfel de inegalități. Eliminarea subdezvoltării nu este o problemă de filantropie internațională, ci o problemă de bază a vieții contemporane, în care sunt interesate toate statele lumii. Metodele de asistență practicate până acum de statele industrializate sunt insuficiente. Întărirea suveranității naționale a tuturor statelor și promovarea consecventă a democrației constituie premisa esențială pentru lichidarea subdezvoltării și atingerea progresului economicosocial al tuturor statelor, pentru asigurarea egalității șanselor între toate națiunile și a cooperării între state. Crearea unei noi ordini sociale și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Eliberarea politică nu atrage după sine, în mod necesar, eliberarea economică: ele sunt inseparabile - fără independență politică este imposibil să se realizeze independența economică a unei națiuni. Fiecare națiune trebuie să fie responsabilă pentru bunăstarea și dezvoltarea ei, bazate pe suveranitate asupra propriilor resurse umane și naturale și pe utilizarea corespunzătoare a acestora. Exercitarea suveranității naționale asupra resurselor naturale trebuie folosită în lupta pentru o nouă ordine internațională. Există o contradicție profundă între politica companiilor supranaționale, care urmăresc mondializarea vieții economice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fără independență politică este imposibil să se realizeze independența economică a unei națiuni. Fiecare națiune trebuie să fie responsabilă pentru bunăstarea și dezvoltarea ei, bazate pe suveranitate asupra propriilor resurse umane și naturale și pe utilizarea corespunzătoare a acestora. Exercitarea suveranității naționale asupra resurselor naturale trebuie folosită în lupta pentru o nouă ordine internațională. Există o contradicție profundă între politica companiilor supranaționale, care urmăresc mondializarea vieții economice prin subminarea statelor naționale, și ideea de făurire a unei noi ordini economice internaționale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nivel substatal cât și suprastatal. Abia momentul 1648 (Pacea de la Westfalia) marchează confirmarea juridică a statuluinațiune. Abia din 1648 se poate vorbi de apariția sistemului internațional modern. Din punct de vedere juridic - toate statele sunt egale, au aceeași îndreptățire la suveranitate. Ceea ce le deosebește este întinderea teritoriului, mărimea populației, gradul diferit de dezvoltare economică, capacitatea militară etc. Toate acestea se caracterizează în atribute diferite, în putere inegală, în apartenențe diferite. Astfel - 50% din suprafața Globului este deținută de 6 state (Rusia
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
recunoaștere binemeritată pe plan european, s-a bucurat, după ruperea relațiilor cu Moscova (1948), de un regim preferențial, inclusiv pe plan militar, din partea S.U.A., N.A.T.O. și, în general, a lumii occidentale. Era considerată o garanție a unității, integrității și suveranității R.S.F. Iugoslavia. II.1.2.4. Sistemul național de apărare al Iugoslaviei Acțiunile militare ale Armatei Federale s-au declanșat după 25 iunie 1991, în urma declarării unilaterale a independenței de către republicile secesioniste. În Slovenia, efectiv 3000 de militari (regiment de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Sârbă și se punea întrebarea dacă se poate crea o națiune monolit într-un astfel de stat. La această întrebare, autorul studiului nu răspunde afirmativ, întrucât, în opinia sa, Acordul de la Dayton nu era menit să soluționeze probleme fundamentale privind suveranitatea și autodeterminarea etnică în Bosnia- Herțegovina. Acordul propunea o împărțire a puterii în cadrul guvernului bosniac central, punându-se problema viabilității acestui guvern, având în vedere raporturile existente între croații bosniaci și Croația și sârbii bosniaci și Serbia pe de altă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în 1973, iar Portugalia în 1986. Alte țări au devenit membre ale A.C.L., care în prezent numără șase state membre: Austria, Finlanda, Islanda, Lichtenstein, Suedia și Elveția. Scopul acestei asociații era de a promova comerțul și de a contopi suveranitatea statelor componente punând bazele instituțiilor formale cu putere legislativă. Încă din 1973, Comunitatea Europeană a încheiat acorduri de comerț industrial liber cu fiecare dintre țările membre. După doi ani de negocieri pe tema creării unei Zone Economice Europene, A.C.L.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Europă nu doar din statele existente, dar în care fiecare stat este în seama lui, fără alianțe semnificative. 5. O Europă a patriilor, o Europă în care statele naționale sunt subiecții exclusivi ai reglementărilor și care exclude reguli ce afectează suveranitatea națională. 6. Federația europeană independentă, o Europă federală, după exemplul Statelor Unite dar independentă de supraputeri. Se poate concluziona că nici una din aceste nu a oferit o soluție satisfăcătoare pentru întreaga Europă. Europa revoluționară ar solicita așteptarea trecerii unui timp lung
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
membrii Comunității și instituțiile acesteia. Atingerea scopurilor prevăzute în tratate (îndeplinirea celor patru libertăți: libertatea de mișcare a oamenilor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, îndeplinirea politicilor comune în cât mai multe zone) a determinat și încă mai determină un transfer progresiv de suveranitate de la statele membre către instituțiile europene (mai ales Comisia), astfel încât ele să poată îndeplini hotărârile adoptate de Consiliul de Miniștri (în special sub formă de regulamente, directive și recomandări, care formează laolaltă organismul legislației europene). Comunitatea își atinge scopurile prin intermediul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
statală, politica sa externă și de securitate trebuie să fie dezvoltată treptat, înfruntând obstacolele ce stau în calea sa. Este deosebit de necesar ca statele membre să conștientizeze că politica externă și de securitate nu mai poate ține exclusiv de domeniul suveranității lor. De asemenea, este dificilă definirea intereselor comune în aceste domenii, pentru că numai două state membre, Franța și Marea Britanie, dispun de arme atomice. O altă dificultate decurge din faptul că nu toate statele membre fac parte din alianțele defensive: N.A.T.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mondial țările E.C.E. intră brutal sub această influență. Unitatea lagărului socialist este asigurată prin diverse instrumente: - proeminența P.C.U.S., prin Kominform (19471955) și relațiile bilaterale între organizațiile lagărului socialist (C.A.E.R.-ul și Pactul de la Varșovia); - doctrina așa-zisă de „suveranitate limitată” care a justificat intervenția la Praga în 1968: ea permite „modelului” să acționeze asupra orientărilor celorlalte state socialiste. Această doctrină, enunțată de către Brejnev, își avea originile în concepția unui drept regional, propriu statelor socialiste. Ea nu era, de altfel
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de adoptare a neutralității permanente, cazuri mai puțin tehnice, dar în special istorice. VI.3.3. Neutralitatea statului în perioada postbelică Să încercăm să analizăm o posibilă adoptare de către un stat a statutului de neutralitate în perioada actuală. „în conformitate cu principiul suveranității naționale, statele sunt libere a adopta în propriul teritoriu orice măsură de natură a le asigura capacitatea de autoapărare împotriva agresiunii și, totodată, de a contribui la realizarea pe plan extern a acțiunilor de colaborare în scopul garantării reciproce a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Ce adversari și ce susținători are statul respectiv? Ce resurse militare și nemilitare posedă? Deoarece un stat care întrebuințează ideea de neutralitate trebuie săși dea bine seama dacă este sau nu în stare să-și apere practic singur integritatea și suveranitatea. În al doilea război mondial, Elveția a reușit să-și păstreze statutul de neutralitate permanentă. Pentru a conserva acest statut, ea a fost nevoită să-și mobilizeze toată armata. Necăutând la statutul proclamat de această țară, orașele elvețiene au fost
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Germania i se interzice Austriei că creeze o uniune economică cu Germania, indiferent de ce formă ar avea aceasta. Art. 3 - Marile puteri au anunțat că ele includ în tratatul de pace cu Germania «hotărârea ce garantează recunoașterea de către Germania a suveranității și independenței Austriei și renunțarea de către Germania la toate pretențiile teritoriale și politice în adresa Austriei și a teritoriului austriac»”. În Tratatul de Stat nu se vorbește despre neutralitatea permanentă a Austriei, însă înainte de semnarea la Viena, la 15 mai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
hegemoniei Germaniei și că există toate condițiile ca să ne preocupe faptul că dependența economică va influența în viitor și caracterul politic al relațiilor dintre Austria și Germania. O serie de ziariști și politicieni vest-europeni sunt de părerea că relația neutralitate - suveranitate trebuie să devină unul din bastioanele apărării. Acest exemplu a fost adus aici pentru a înțelege mai bine multitudinea factorilor interni, dar și externi care stau la baza unei decizii politice. Domnul Gherhard Hafner afirmă că “un stat neutru este
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
vecini puternici sau lângă țări făcând parte din blocuri opuse”. Alt criteriu ar fi cel al forței militare a țării respective. Neutralitatea Austriei este de tip armat. Adică această țară are dreptul să întrețină forțe militare pentru apărarea integrității și suveranității teritoriale. Astfel putem lesne observa că însăși actul de declarare a neutralității nu va putea face față în cazul unei agresiuni directe. Desigur, au existat și alte păreri în această privință. Astfel, a fost o propunere de a dota trupele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
se va surpa încet, dar sigur. Statutul de neutralitate sau neutralism, conform părerilor unor politologi, este în general specific unor state tinere. Argumentul este destul de simplu: statele care au scăpat de sub o formă anumită de colonialism, spre a-și conserva suveranitatea și independența, pentru a evita o eventuală nimerire sub tutela unui stat mare și pentru a se bucura din plin de independența sa adoptă acest concept. Unii politologi afirmă că această tendință este caracteristică în special statelor tinere din Asia
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]