3,525 matches
-
considera acest proces un tip aparte de cameleonism cultural, în realitate schimbarea organizației școlare și a culturii acesteia devin imperative existențiale ale acesteia. În viziunea noastră, cultura organizațională reprezintă un modus vivendi, un fel de a fi al școlii, reflectând temperamentul organizațional al acesteia. Ceea ce face diferența între temperamentul școlii și temperamentul uman este tocmai posibilitatea de modelare, de reconstrucție a celui dintâi. Cultura organizațională nu este un dat, ci o dimensiune aflată într-o permanentă dinamică. Ea reflectă și se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cultural, în realitate schimbarea organizației școlare și a culturii acesteia devin imperative existențiale ale acesteia. În viziunea noastră, cultura organizațională reprezintă un modus vivendi, un fel de a fi al școlii, reflectând temperamentul organizațional al acesteia. Ceea ce face diferența între temperamentul școlii și temperamentul uman este tocmai posibilitatea de modelare, de reconstrucție a celui dintâi. Cultura organizațională nu este un dat, ci o dimensiune aflată într-o permanentă dinamică. Ea reflectă și se reflectă în performanțele organizației, în capacitatea acesteia de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbarea organizației școlare și a culturii acesteia devin imperative existențiale ale acesteia. În viziunea noastră, cultura organizațională reprezintă un modus vivendi, un fel de a fi al școlii, reflectând temperamentul organizațional al acesteia. Ceea ce face diferența între temperamentul școlii și temperamentul uman este tocmai posibilitatea de modelare, de reconstrucție a celui dintâi. Cultura organizațională nu este un dat, ci o dimensiune aflată într-o permanentă dinamică. Ea reflectă și se reflectă în performanțele organizației, în capacitatea acesteia de raportare la cultura
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dintre ele se referă la capacitatea individului de a-și controla și valorifica resursele psihice. Acest tip de eficiență este recunoscut prin cercetările efectuate începând cu anii 70 de doi specialiști francezi, Claude Duval și Yves Michaud care accentuau importanța temperamentului în obținerea eficienței personale, pentru ca în 1989, Jean-François Decker să sublinieze că, în obținerea acestui tip de eficiență, importante sunt: dorința fiecărui individ de a-și îndeplini obiectivele, corelată cu credința reușitei și a propriilor capacități, precum și mobilizarea resurselor personale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Popescu-Neveanu s-a distins prin personalitatea sa dinamică, printr-o inteligență sclipitoare. A fost selectat să-și facă studiile în Uniunea Sovietică, unde și-a dat doctoratul, la Universitatea din Petersburg, sub conducerea lui V. Miașicev, în problema tipurilor de temperament specific umane. În cariera sa didactică a cunoscut cea mai rapidă accesiune, la doar 35 de ani era numit deja prorector al Universității din București. Pe lângă activitatea didactică a desfășurat o intensă activitate de cercetare, în domeniul psihologiei gândirii, al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și nu de fond, după cum subliniază istoricul Ioan Scurtu: "Amândouă voiau să asimileze pentru români ideile timpului "în care ne-am născut" și dacă un partid s-a numit liberal, iar altul conservator, diferența dintre ele nu era decât de "temperament" și nu de "principii""326. Răspunzând ziarului Românul, care acuză Partidul Conservator de toate relele din țară, căci acesta o guvernase secole de-a rândul, M. Eminescu precizează și el că de un partid conservator și de unul roșu nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ce conferă pecetea originalității liricii lui Labiș. Poezia sa încearcă să sesizeze, din perspectiva înțelegerii și empatiei, contradicțiile și paradoxurile realității, într-un demers prin care treptele înțelegerii umane sunt convertite în trăire liminară, de cea mai pură esență afectivă. Temperament romantic și aflat mereu în căutarea unor idealuri etice, Nicolae Labiș vibrează sensibil în fața fenomenelor, atribuindu-le înțelesuri profunde.
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
alt factor al imaginației creatoare e originalitatea, caracterizată prin noutate, inventivitate. In procesul creației importante sunt reprezentările, cunoștințele, lărgimea câmpului de idei si aptitudinile specifice. Factorii de personalitate. Motivațiile superioare, nivelul de aspirație, interesele personale, sentimentele și atitudinile, corelate cu temperamentul și aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficiența. Factorii caracteriali și cei afectiv motivaționali suplinesc În creație un coeficient de inteligență mai scăzut de 120. Atitudinea interogativă, Încrederea În forțele proprii, răbdarea, perseverența, entuziasmul, autoexigența, angajarea socială, spiritul de grup
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
alt factor al imaginației creatoare e originalitatea, caracterizată prin noutate, inventivitate. In procesul creației importante sunt reprezentările, cunoștințele, lărgimea câmpului de idei si aptitudinile specifice. Factorii de personalitate. Motivațiile superioare, nivelul de aspirație, interesele personale, sentimentele și atitudinile, corelate cu temperamentul și aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficiența. Factorii caracteriali și cei afectiv motivaționali suplinesc În creație un coeficient de inteligență mai scăzut de 120. Atitudinea interogativă, Încrederea În forțele proprii, răbdarea, perseverența, entuziasmul, autoexigența, angajarea socială, spiritul de grup
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și a tehnicilor ei. Activitatea de echipă prezintă următoarele avantaje: echipa este un rezervor de idei; În afara numărului - evident - sporit, ideile unor colegi pot genera celorlalți alte idei similare sau diferite, dar „induse” de ideile grupului; complementaritatea de vârstă, specialități, temperamente; care conferă colectivului o eficiență deosebită În elaborarea ideilor; echipa, prin aptitudinea ei psihică, superioară individului izolat, Împiedică blocajele și dă Încredere membrilor ei prin climatul de entuziasm creator specific colectivelor, mai cu seamă celor tinere. Conținutul metodei se poate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și a tehnicilor ei. Activitatea de echipă prezintă următoarele avantaje: echipa este un rezervor de idei; În afara numărului - evident - sporit, ideile unor colegi pot genera celorlalți alte idei similare sau diferite, dar „induse” de ideile grupului; complementaritatea de vârstă, specialități, temperamente; care conferă colectivului o eficiență deosebită În elaborarea ideilor; echipa, prin aptitudinea ei psihică, superioară individului izolat, Împiedică blocajele și dă Încredere membrilor ei prin climatul de entuziasm creator specific colectivelor, mai cu seamă celor tinere. Conținutul metodei se poate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
model diferă de alte modele etiologice prin orientarea sa psihopatologică (referitoare la dezvoltare) și prin includerea în cadrul ei a antecedentelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi aceia care au un temperament cu următoarele caracteristici: * labilitate mărită și intensitate mai mare a afectului decât media copiilor de aceeași vârstă; * capacitate mai mica pentru a se obișnui la noi stimuli sau de adaptare la schimbare; * latență mai mare decât media copiilor de aceeași
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vârstă în a răspunde la situații neplăcute; * dificultate mai mare în a fi liniștiți; * regularitate mai mică a ciclurilor biologice. Vulnerabilitatea ar fi produsul interacțiunii caracteristicilor temperamentale ale copilului cu persoanele și experiențele din mediul său. Cu toate acestea, un temperament mai dificil al copilului nu reprezintă o condiție suficientă pentru consumul ulterior de substanțe. Pornind de aici autorul propune acest tip de caracterizare a copiilor aflați în situație de risc, de la naștere până la adolescență. Teoria socializării primare a fost propusă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de formă sportivă și poate fi realizat suplu, dar puternic și profund, în scopul de a asigura suplețea musculaturii contractate în vederea ameliorării procesului de recuperare și accelerarea eliminării produșilor de metabolism. * masaj de pregătire, care poate completa încălzirea, iar în funcție de temperamentul subiectului, acesta poate calma sau stimula reactivitatea nervoasă. * masaj după efort, practicat la sfârșitul refacerii active și care realizează diminuarea rapidă a tonusului muscular, concomitent cu eliminarea cataboliților, grație debitului sanguin crescut. În cazul oboselii musculare locale, la palpare, mușchii
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ci o face ajutând, completând, transformând, ridicând ceea ce constituie activitatea noastră psihică, naturală„. Același lucru îl spune mai explicit Joseph Marechal, după care ființa misticului își păstrează psiho fizionomia individuală chiar în cele mai înalte stări supranaturale ale contemplației. „Nici temperamentul, nici infirmitățile fizice, nici nervii, nici cultura intelectuală sau morală, nici receptivitatea față de mediul ambiant” nu dispar. Natura psihofiziologică a subiectului mistic, prinsă în focul unei viziuni divine, își păstrează întreaga configurație firească. Puterile omenești, pătrunse de această lumină, nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
putem spune că o parte aparține lui Dumnezeu, iar altă parte omului, ci Scriptura e în întregime opera lui Dumnezeu și opera omului(H.Lusseau. op. cit., p 69). Diferențele semnalate ne arată că inspirația supranaturală nu distruge nici libertatea, nici temperamentul, nici personalitatea hagiografului. Harul inspirator îi luminează spiritul ca să cuprindă adevărul ce i se revelează pentru a fi transmis oamenilor, îi dă impuls voinței pentru a scrie și o asistență specială și continuă până la terminarea operei”(H.Lusscau, op. cit., p.
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
gnostic al lui Jakob Boehme era mai puternic decât al sfântului Francisc d’Assisi și darul poetic al lui Pușkin mult mai mare decât acela al Sfântului Serafim de Sarov”(Nikolai Berdiaev: Op. cit., p. 185 ). Berdiaev e un gânditor de temperament. Fraza lui e afirmativă sau negativă. Între aceste două extreme, nu cunoaște nuanțe. Odată rostită o negație, după ea vine valul unei negații și mai puternice; odată rostită o afirmație, ea trage după sine o alta mai înflăcărată. El scrie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puternice; odată rostită o afirmație, ea trage după sine o alta mai înflăcărată. El scrie apodictic și n-are nevoie de demonstrații întemeiate. O asemănare devine adesea o identitate, precum o deosebire nu rareori se cască într-o prăpastie antinomică. Temperamentul rasei apare la el exagerat de elementul arbitrar al individualității proprii. Considerațiile sale despre genialitate și sfințenie trebuiau să culmineze neapărat într-o afirmație mai uluitoare decât cele pomenite până acum. Privind inaderența la lume a geniului, el o declară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau tema unei opere nu-i dă caracterul religios. Dimpotrivă, sunt opere a căror nelegiuire rezultă tocmai din contrastul ce te izbește, dintre obiectul religios ce și l-au ales și felul cum e tratat. Arta liberă e religioasă prin temperamentul și credința subiectului care o creează. Dar afară de arta sacră și de cea religioasă, există categoria artei ce nu are legătură directă cu sfera religioasă propriu-zisă. Și totuși, chiar această artă, când e realizată în puritatea inimii, are un aer
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
integrarea constructivă a funcțiilor mintale care au ca rezultat formarea de deprinderi interpersonale necesare în stabilirea de interacțiuni sociale reciproce, atât în ceea ce privește sensul, cât și scopul” (CIF, 2003, p.51). Includ funcții ca cele prezente în autism. b126 Funcții ale temperamentului și personalității; b130 Funcții ale energiei și impulsului; b134 Funcții ale somnului; b139 Alte funcții mentale globale, specificate și nespecificate”. Comparativ cu vechea versiune CIB - Clasificarea internațională a bolilor (International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems), care prezintă
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
strategiei terapeutice este, așa cum specifică Mariana Cordun, în 1999, p. 59, „o problemă dificilă, în condițiile în care omul trebuie considerat un sistem dinamic complex, iar obiectivele generale ale kinetoterapiei medicale trebuie adaptate particularităților cazului, fiind determinate de: vârstă, sex, temperament, stare psihică de moment, nivel de cultură și înțelegere, capacitate de efort și multe alte variabile”. Intervențiile terapeutice stabilite pentru fiecare subiect în parte se realizează cu metode folosite fie pentru măsurare și evaluare, fie alese în scopul recuperării, restabilirii
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu topos al unei monoculturi: în interiorul ei coexistă temperamente și sensibilități diferite. Abordarea generaționistă rămâne fecundă din perspectiva cercetării și analizei planurilor de clivaje care se produc în cadrul diverselor sale structuri 6. Astfel, studiul asupra istoriei intelectuale interbelice românești poate fi privit și din acest punct de vedere, în măsura în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia, 1995, p. 170. 2 Ibidem, p. 173. 3 Ibidem: Spre deosebire de misticismul slav și de înclinările metafizice ale grecilor, amatori de subtilități dogmatice, creștinismul românesc e mai mult intuitiv, ceea ce se potrivește de altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cea dintâi menire este să pună o ordine vie în câmpul gândirii și vieții noastre teologice. Evident, dacă vreau să nu par nedrept, ar trebui să recunosc că situația gândirii noastre religioase nu este izolată. Sforțările așa de pline de temperament ca și de talent literar ale neoscolasticii franceze de azi, sunt, doar un pendant categoric desigur, mai disciplinat, mai precis, mai cu știință de carte, dar totuși un pendant la inactualitatea gândirii noastre. Dacă însă incapacitatea aceasta a catolicismului s-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cursurile - cum am spune în limbajul media actual - de rating. Viziune ades contestată, mai ales de cei cu vocație, de novatori. Adeseori afluența crescută a cursanților nu ține de cuprinderea științifică a profesorului cît de aspecte cu totul exterioare, de la temperament la maniera de a se îmbrăca, de inflexiunile vocii sau gesticulație etc. " În urma bogatei mele experiențe și a unei reflecții lucide, am căpătat o neîncredere profundă față de cursurile la care participă un număr mare de studenți, oricît de inevitabile ar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]