64,222 matches
-
ce l-a precedat și dispus la mezalianțe cu tot ce-i va urma. Formula acestei varietăți rezidă nu în stilistică și nu în program, ci în atitudine. Departe de a fi senin și liniștitor, cosmopolit și postmodern, doldora de teorie de ultimă oră și isteț-ludic, optzecismul poetic care supraviețuiește cu adevărat - dacă urmărim raționamentul lui Bogdan Crețu - își poartă disperarea cu sine, exploatează până la macerare criza și ia doar act de prezența limbajului, pe care - însă - nu-l investește cu
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
de măsură a criticului par a fi universaliile poeticului, iar algoritmul derulării istoriei are, la el, o matrice organică sau chiar mai mult, ereditară. Meritoria scuturare de clișeele beligeranței duce, uneori, la utopii neverosimile. Ca aici: Cine încearcă să confrunte teoria cu practica poeziei observă că optzecismul de azi nu mai are multe în comun cu cel de atunci, cel puțin așa cum fusese el planificat. Nichita Danilov, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu, Mariana Codruț, Aurel Dumitrașcu nu respectă poetica dogmatică a
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
azi nu mai are multe în comun cu cel de atunci, cel puțin așa cum fusese el planificat. Nichita Danilov, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu, Mariana Codruț, Aurel Dumitrașcu nu respectă poetica dogmatică a grupării. Dimpotrivă, ei nu s-au supus teoriilor vehiculate în epocă, nu și-au irosit energiile contestând tendințele anterioare. Dacă avem în atenție asemenea autori, teamă îmi e că s-ar putea să fim nevoiți să constatăm că optzecismul marchează un moment de continuitate față de ceea ce s-a
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
printr-o suită de contribuții fundamerntale, cum sunt cele patru volume de reconstituire documentară, Nae Ionescu. Biografie, apărute între anii 2001-2005. De asemenea, a îngrijit ediții esențiale din opera lui Nae Ionescu, precum Problema mântuirii în "Faust" al lui Goethe, Teoria cunoștinței, Curs de istorie a logicei, Teologia-Integrala publicisticii religioase și altele. Bazată pe o impresionantă documentare, Dora Mezdrea reconstituie viața lui Nae Ionescu în amănunțime, începând cu genealogia maternă și paternă, încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Extrem de interesant
Biobibliografia Nae Ionescu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8996_a_10321]
-
de hotar în politologia mondială." Și astfel Ion Barbu: "Lirica lui anticipează abordări semiotice dezvoltate ulterior de Umberto Eco, Roland Barthes, Julia Kristeva și grupul Tel Quel, astfel încât, comparând astăzi cutare propoziție a sa cu achizițiile de ultimă oră ale teoriei semiotice, se poate constata și demonstra că anticipările barbiene în acest sens nu erau întâmplătoare (Mincu) Mai mult, poetul intuiește experiența metaliterară din Prăbușirea casei Usher, de E.A. Poe cu mult înaintea exegezelor moderne (idem)." Exemple de acest fel abundă
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
iar latinistul rafinat ascuns în Gabriel H. Decuble nu se dezminte. În fond, și aceasta e tot o retroversiune în siajul lui Bogza (pe care vă las s-o descoperiți singuri), și aici întâlnim temele tari ale identității, și aici teoria și ideologia fac - să zicem în treacăt - cu un pas mai mult decât istoria literară. Nici complet livresc, nici de-a dreptul multilingv, nici strident anacronic, nici voit antipoetic, nici integral subsumat unei doctrine ușor popularizabile, scrisul lui Gabriel H.
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
Caietelor, al căror unic scop era demontarea mecanismului creator al poeziei, Marius Ghica pune în discuție câteva concepte, cărora le dedică o succesiune de capitole. Este de menționat aici că poietica schițată de poetul francez a fertilizat gândirea estetică și teoria literară a secolului XX, îndeosebi structuralismul, care i-a preluat mare parte din terminologie și din concepție. Astfel, geneza poeziei stă sub semnul unui început, auroral și enigmatic, numit inspirație, întrucât nimeni nu-i poate detecta originea. Paul Valéry contestă
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
fi nimic, fără delicata obligație a verdictului, în care destui văd puterea, și destui alții dezamăgirea: "tristețea de a urmări tipăriturile zilei e întrecută de și mai trista durere de a spune adevărul". Dar, pare-se, mai celebrul demon al teoriei este urmat de un demon al criticii, îmbăiat într-o licoare amară, care-i dă puteri, dincolo de dorința de a-l ucide a celor pe care, o vreme, îi locuiește: "autorii nemulțumiți - și cine ar avea imprudența de a capitula
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
își punea problema artei sale" ("Ce? Nu-i mișto?"), Byron, la fel, e un gagiu ce s-a distrat pe cinste în Don Juan ("Ay, ce haioasă, cool, beton și marfă/ Inteligență"). Bacovia, sărmanul, este "rapărul cel mai tare", iar teoria literară nu e doar teoretică: "e senzuală și e mișto"... Simona Popescu simte nevoia să-și sublinieze continuu tinerețea spirituală, nonconformismul, atitudinea antielitistă, inclusiv prin asemenea alinieri jenante la limbajul străzii și al gangului - altfel, incriminat în cazul unor tineri
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
respectivă în periodice, de către Gabriela Omăt (București, Ed. Minerva, 1998). * Deși a scris o carte despre posteritatea critică a lui Titu Maiorescu, recunoscându-i o întâietate nu numai cronologică, E. Lovinescu se desparte de mentorul Junimii în câteva, decisive, privințe. Teoria formelor fără fond o combate prin cea a parcursului de la simulare la stimulare și, deci, de la un fond chestionabil la unul palpabil. Stabilitatea axiologică o înlocuiește prin revizuiri și autorevizuiri pe axa temporală, în conformitate cu viziunea sa relativistă. În fine, în
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
Pop a inițiat (înainte de 1989, deci cu două decenii în urmă) un dicționar de opere literare românești cu o mare parte din colectivul de profesori de la Facultatea de Litere din Cluj, angajând, mai precis, Catedra de literatură română, comparată și teoria literaturii. Coordonatorul mărturisește în prefață că a fost nevoie de mai multe etape pentru finalizarea proiectului. Prin 1985, se pregătea realizarea unui dicționar de opere clasicizate, în cadrul căruia literatura contemporană ocupa un loc restrâns. În 1995 s-a întâmplat o
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
o definiție banală, dacă nu punem accentul pe profesionalism. Ce înseamnă profesionalismul lecturii? Ritmicitatea săptămânală sau lunară a cronicii literare. Gust estetic verificat. Judecată exigentă. Perspectivă critică judicioasă asupra prezentului și asupra trecutului literar. Verificare a valorii prin comparatism și teorie literară. Interpretare personală, bazată pe o argumentație ingenioasă și convingătoare, capabilă să se impună în raport cu altele. Iar dacă toate acestea fi-vor învățate și recunoscute, criticul are șansa să se profileze ca o instanță sau, mai mult decât atât, ca
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
aborda actualitatea. Critica doctrinară, predispusă la un dogmatism ideologic sau estetic, are cei mai tipici susținători în Nicolae Iorga și Mihail Dragomirescu. Primul cere literaturii să fie cu necesitate sămănătoristă, cel de-al doilea judecă o scriere recentă prin prisma teoriei capodoperei. Rezultatele, la nivelul cronicii literare, sunt dezastruoase. Avem astăzi continuarea acestui model de intransigență în dogmatismul textualist și cel postmodern. Al doilea model interbelic, cel mai fructuos, îl reprezintă critica purtătoare a unei anumite orientări sau opțiuni de principiu
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
ardentă devine: cum a fost posibil? Angajarea înseamn-ă: ce vom putea face, ce este posibil de făcut?... Întrebarea mărturiei: cum a fost posibil așa ceva? Sunt, prin urmare, două dispozitive diferite. LP: Dar în ceea ce privește operele ca atare, nu credeți că excesele teoriei și ale teoretizării pot aduce un prejudiciu filosofării, gestului filosofic propriu-zis? Todorov, de pildă, deplânge, în La littérature en péril, excesele teoriei literare în predarea literaturii. MD: Steiner a spus-o cândva: există, pe de o parte, operele și, pe
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
posibil așa ceva? Sunt, prin urmare, două dispozitive diferite. LP: Dar în ceea ce privește operele ca atare, nu credeți că excesele teoriei și ale teoretizării pot aduce un prejudiciu filosofării, gestului filosofic propriu-zis? Todorov, de pildă, deplânge, în La littérature en péril, excesele teoriei literare în predarea literaturii. MD: Steiner a spus-o cândva: există, pe de o parte, operele și, pe de alta, discursurile asupra acestora. El separă, prin urmare, opera de critică. Lucrul acesta a fost, poate, adevărat în alte vremuri. Astăzi
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
Chats 3 este o analiză la Chats... Ea nu se substituie poemului, operei, ci i se alătură. Firește, în învățământ lucrurile stau oarecum altfel. Căci raportul față de copii este dublu. Întâi de toate, ei sunt "aruncați" într-un fel de teorie care a luat, din nefericire, locul gramaticii. În al doilea rând, apar injoncțiuni noi, precum creație, expresivitate: "scrieți, scrieți, exprimați-vă, dați-vă drumul, este la fel de important ca și dispozitivul narativ pe care îl învățați". Or, trebuie ca cele două
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
personale" e reductibilă la o pereche de elemente "extrem de simple" și anume precizarea locului și orei în care se petrece contemplarea peisajului precum și notificarea stării afective corespunzătoare. Intervine "inversarea unei paradigme", fenomenul fiind examinat de Jauss, în Schiță pentru o teorie și o istorie a experienței estetice. După aisthesisul medieval, stăpînit de o așa-numită "paradigmă a invizibilului", ruptă de lumea fizică, de factură alegorizantă, urmează o deschidere către peisaj, ca simptom al renunțării individului de-a se refugia în sine
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
sau umilința descalificantă sunt situații în care Seneca recomandă soluția suicidului. De altminteri, fidel convingerii că gîndurile trebuie să-și găsească expresia în fapte, Seneca se va sinucide. Iată cazul rar al unui filozof care își încheie viața în spiritul teoriei pe care o susținuse.
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
a crea puncte de vedere din care să iasă structuri acceptabile". Prin urmare a propus o istorie de valori, bizuită pe un stil critic adecvat, de regulă numit "impresionist". îl putem socoti un precursor, în măsura în care propozițiile unui René Wellek, din Teoria literaturii (1949), se suprapun celor călinesciene. Conform acestuia, istoricul literar "își poate examina direct obiectul de studiu, opera însăși; el trebuie s-o înțeleagă, s-o interpreteze, s-o evalueze, pe scurt, el trebuie să fie critic pentru a fi
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
de a le verifica, amenda, completa. Prin urmare, o operă critică, în ansamblul ei, este mai întâi decupată și decriptată, desfășurată pe liniile directoare și restabilită în coerența edificării sale; după care e raportată la alte sisteme de referință ale teoriei și practicii critice. Raportarea devine ciocnire a contrariilor, chiar dacă Mircea Martin nu-și propune explicit o asemenea dramatizare a diferențelor. Și totuși, n-ar fi exclus ca el să fi avut o intenție secundă. Prea apăsat-diferiți sunt acești critici, pentru ca
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
serie infinită, într-o adevărată rostogolire și avalanșă de sensuri progresive și tot mai greu controlabile" (p. 147). Așadar, deși, dintre toate straturile operei, ideile se pretează cel mai bine sistematizării (motiv pentru care criticul le ridică la putere, în teoria sa), în finalul logic al dezvoltării premiselor, opera lui Adrian Marino e un grandios eșec. Aceasta și pentru că ideile literare, așa cum le concepe și le rulează el, se adecvează numai aproximativ la textele literare propriu-zise. Cum punctează decisiv Mircea Martin
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
lasă loc de îndoieli: paterninatea - iar nu altceva - funcționează drept criteriu generator al Întâmplărilor... Fără relația specială & fantastă dintre viitorul tată și așteptatul fiu, o asemenea poveste n-ar fi fost nici începută, darămite dusă la capăt. Sociologia literaturii și teoria genurilor însăși ar avea ceva de învățat din acești hibrizi mentalitari aflați la intersecția permisivă dintre romanesc și epistolar. Lungi scrisori narative devin toate cărțile îndreptate către un public concret, restrâns, apropiat și - în limitele firești - cunoscut. Iată de ce nu
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
Bucur, Georgeta Ene, Rodica Florea, Dorina Grăsoiu, Stancu Ilin și Dan C. Mihăilescu. în acest domeniu, o lucrare monumentală, demnă de toată prețuirea, o constituie Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice, elaborată în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române, de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nișcov, Mihaela Șchiopu și Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Lucrarea a continuat, dintr-
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
de la anul 1859 și a mers, inițial, până în 1918, acest an având o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după primul război mondial intrând într-o lungă etapă a evoluției ei, calitativ superioară. în 1997, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" a inaugurat o nouă serie a acestei importante lucrări, extinzând Bibliografia într-o nouă perioadă istorică, dintre anii 1919-1944, perioada dintre cele două războaie mondiale, de mare avânt creator în literatura română și de vastă deschidere spre
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
endocrine ale femeilor, cu o prevalență cuprinsă între 6% (pe baza criteriilor de diagnostic NIH - National Institute of Health) și 15% (atunci când sunt aplicate criteriile de la Rotterdam). Etiologia sindromului este complexă și încă insuficient elucidată, existând în prezent mai multe teorii care încearcă să găsească o etiopatogenie comună pentru diferitele forme clinice ale acestei entități care se caracterizează printr-un complex de semne și simptome cu prezență și intensitate variabilă, în mod diferit grupate, facând ca pacientele cu PCOS sa fie
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]