158,017 matches
-
nu-i va înapoiă corespondență, atunci îi va cere satisfacție, semn sigur că poetul știa de episodul sentimental cu viitorul dramaturg și acum îi ținea ei partea. Dar drojdia amărăciunii i-a rămas în suflet. Cîteva scrisori succesive i-a trimis totuși, la începutul anului 1882. În una, din ianuarie 1882, îi și mărturisea "Asculta, dragă, toți mi-au interzis ca să-ți scriu, căci ziceau că purtările tale șunt nedemne pentru un răspuns din partea mea". (Se pare că, după incidentul Caragiale
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Petriceicu Hașdeu, Coana Chiriță de Vasile Alecsandri, Pâlnia și Stamate de Urmuz, Enigmă Otiliei de G. Călinescu, Adam și Eva de Liviu Rebreanu sau Rusoaica de Gib Mihăescu - sunt rotite, asemenea unor prisme de cristal, în lumina, pentru a-și trimite spre privitor irizații neașteptate. În plus, literatura însăși, în ansamblul ei, își dezvăluie o unitate de perspectivă, surprinzătoare, în ceea ce privește reprezentarea personajelor feminine. O unitate evidențiata inclusiv de șocul pe care il provoacă orice abatere de la regulă. O libertate dusă până
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
ei teritoriale avusese loc experiență marină care-l făcuse pe Hemingway să scrie nuvelă Bătrînul și marea. Juan mă atacă dur pe chestia că veneam dintr-o țară comunistă și că trăiam în ea, si, culmea, țara aia mă și trimisese să văd America! Peter, milionarul și ceilalți ai săi, nu ma atacau, dar mă priveau cu îngăduința, cu milă, ca pe un soi de ființă, cu doi ochi, două urechi, ca și ține, insă complet altă, diferită. Dar cum de
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
la comic, cît și de cea axiologica, înrudită cu prima (Wilhelm Stern, Charles Lalo). Deoarece, cu tot fundalul escatologic realizat, asistăm, în condițiile de criză a oricărei încredințări, la desfășurarea unui scenariu relativizant, bizuit pe incongruentele, fie și terifice, care trimit la esență comicului de totdeauna. 1. Una din preotesele acestei sumbre antiliturghii lirice - mai nou venită, dar nu și mai puțin dotată decît măcar o parte din cei amintiți - este Gabriela Cretan. Tendința poetei este o exacerbare a materiei, o
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
celebru de electronist specializat în supravegheri, înnebunit de proliferarea microfoanelor. Acolada peste 25 de ani nu face decît să potențeze aberația tragicomica la care s-a ajuns. dar finalul remontează prin salutul cordial pe care personajul lui Will Smith îl trimite camerei ascunse din tavan prin care FBI-istul în retragere alias Hackman îi asigură protecție. O salutara virare spre parodie, întotdeauna binevenită. Fiindcă Thomas Mann are dreptate: "Doar dragostea pentru un anume spirit al artei poate genera parodia..."
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
n-a venit la înmormîntare (nici nu putea veni, pentru că avea încurcături cu autoritățile militare maghiare), multumindu-se cu o scrisoare îndurerata. Rămasă cam fără mijloace, pîna a-i veni pensia, Liviu n-a pregetat că, la cerere, să-i trimită mamei ceva bani ("După moartea lui nu am avut în casa nici un ban, și banii de la voi ne-au ajutat mult"). Într-o următoare epistola îi cerea lui Liviu un "pachet cu bucate... care ne-ar folosi mai mult decît
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
Liviu îi scria mamei, în acel an 1923, că s-ar angaja să-i acorde 200 lei lunar, cu restul contribuind ceilalți frați și surori. Cum reiese dintr-o epistola din aprilie 1924, i-a scris mamei și i-a trimis bani ("epistola și paralele le-am primit la timpul lor"). Dar îl ruga să-i aloce o sumă lunară ("să mă ții și pe mai departe în evidență între aranjările tale lunare ca să nu ne mai împingă necazu la scrisori
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
am primit la timpul lor"). Dar îl ruga să-i aloce o sumă lunară ("să mă ții și pe mai departe în evidență între aranjările tale lunare ca să nu ne mai împingă necazu la scrisori cu vorbe neplăcute"). Fiul a trimis, chiar dacă nu lunar, sume de bani mamei. Această, firește, era impacientata, stabilind chiar suma lunară pe care o așteaptă ("ci tu, în fiecare lună-m/i/ trimite 500 lei... de nu mă ascult după asta scrisoare care o dau recomandată
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
ca să nu ne mai împingă necazu la scrisori cu vorbe neplăcute"). Fiul a trimis, chiar dacă nu lunar, sume de bani mamei. Această, firește, era impacientata, stabilind chiar suma lunară pe care o așteaptă ("ci tu, în fiecare lună-m/i/ trimite 500 lei... de nu mă ascult după asta scrisoare care o dau recomandată voi fi nevoită să mă folosesc de toate armele. Te voi face de minune la lume că nu mai am cu ce să te acopăr, că ce
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
amenințătoare e scrisă de o femeie disperată, de aceea prea mult agresivă, care îl descoperea pe fiul ei, acum mare scriitor, surd la solicitările ei atît de disperat stăruitoare. E probabil că, de astă-dată, sub tăria amenințărilor, să-i fi trimis ceva bani. Dar mama continuă să ceară și în martie 1925, cînd îi reamintea frumos: "tu care ai fost învrednicit să fii născutul de o fecioara curată, rară, din multele numite fecioare". În noiembrie 1925, stabilită la Aiud, îl ruga
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
Aiud, îl ruga din nou pentru ajutor lunar: "să dai ajutor corespunzător pentru două persoane care șunt nevoite de ajutor", ba chiar adaugă grijulie dar tot pe ton amenințător: "Te sfătuiesc atîta să faci ce ai zis mai nainte. Să trimit la bancă Goronul anumită sumă din care să scot eu lunar una mie de lei și Iuliu (al doilea născut al Ludovicăi, n.m.) încă face așa. Apoi eu cu acelea parale mă voi îngriji să fie copilu în ordine și
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
primit de la fiul ei dinții 2000 de lei "de care șunt foarte mulțumită". Și în aprilie 1929 preciza că "în urmă scrisoarei tale am fost cu toții fericiți; dar mai cu seamă eu, că mi-ai promis că-m/i/ vei trimite parale în curînd". Însă, tot în 1929, se plîngea că ea tot scrie "totuș nu primesc nici un răspuns", cerîndu-i, evident, ajutoare bănești pentru întreținerea fratelui Tiberiu, ce se pregătea pentru examenul de bacalaureat ("Dar i-ar trebui ceva ajutor, nu știu cine
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
a fratelui". Cînd, în același an 1929, mezinul Tiberiu a intrat la universitate, mama revenea: "A cerut ajutor de la tine însă n-a căpătat nici un respuns. Deci te rog să-l ajut tu pentru mine și să-m/i/i trimit zece mii de lei (va să zică) una sută de zlot din care să-i plătesc datoriile ce le-a făcut Strat pentru el... Nu potem pretinde că el, un strein, să facă totul și voi ori tu, fratele lui, să nu-l
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
să-i plătesc datoriile ce le-a făcut Strat pentru el... Nu potem pretinde că el, un strein, să facă totul și voi ori tu, fratele lui, să nu-l ajut... Mi-ai promis încă din primăvară că-m/i/ trimit 5000 de lei, și ai uitat, acum dacă mă vei mai amîna și uită, n-a fi bine. Tu nu-t pot închipui cîtă suferință am eu unde văd că ești atît de strein de mine și de ai tei
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
n-ar fi rău că străluciții intelectuali - nu pun nici un fel de ghilimele! - din consiliul de administrație al TVR să ceară programarea zilnică a cutremurătorului film "Babu"! Și asta pana cand criminalii care se plimbă nestingheriți printre noi vor fi trimiși acolo unde le e locul. Între altele, ne lipsește acel Cato care să ceară, cu orice prilej, dărâmarea Cartaginei de lașitate, indiferență, prostie, imbecilitate și vulgaritate din noi. În schimb, de bună voie, orbi și surzi, reconstruim în fiecare zi
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
pentru inimile sfărîmate. Căsătorit de trei ori. Prima însurătoare, nefericită. A doua, nepotrivită. A treia, perfectă, nevasta respectivă, Atia, fiind, după mama, mătușa lui Octavianus și legată de casa lui Fabius Maximus, unul din favoriții împăratului, căruia Ovidiu îi va trimite scrisori disperate de la Tomis ca să fie iertat. Că și la noi, pe vremuri, din cauza austerității împăratului, care a răbdat cît a răbdat, temele literare se schimbă brusc. Poetul monden, usuratec devine serios. Scrie Metamorfozele, poem în 15 cărți că "o
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
sunt scrise în 1871 (vor apare în numărul din 15 iulie 1871 al revistei Convorbiri literare. Iar ultimele (Noi și maghiarii) în numărul din 1 noiembrie 1873. Are 23 de ani, Eminescu îi citește toate textele, le corectează și le trimite revistei din Iași. Știe bine limba maghiară. citește cărți maghiare și vrea să afle. Din 1867 (de patru ani!) Transilvania și banatul au intrat sub jurisdicție maghiară. Cum sunt maghiarii? Cum ne vom înțelege cu ei? Relația nu este foarte
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Din nefericire, multi așa-zis "rezistenți", de fapt colaboratori cu regimul de la București, vorbesc astăzi în numele exilului politic. Am asistat anul trecut la o astfel de performanță, la Academia Română din Romă, unde un asemenea "rezistent" care în anii stalinismului călătorise, trimis de partid, a făcut un soi de bilanț al diasporei, fără a fi participat în presa exilului la demascarea regimului din țară și fără a rupe cu guvernul comunist de la București. - Dar dintre personalitățile exilului politic, pe cine ați cunoscut
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Cu oficialitățile românești ați mai avut în vreun fel relații? - Reacția autorităților din țară, după fugă în Occident, era previzibilă. Cînd fiul nostru cel mare, Camil (botezat cu numele tatălui meu), născut în Italia, avea trei ani, securitatea mi-a trimis un mesaj precis: dacă nu încetam atacurile contra Bucureștiului în presa occidentală, îl răpeau pe băiat, obligîndu-mă să mă întorc în țară. Evident, am întețit atacurile, aceasta fiind singura tactică eficace. De atunci, "brațul lung al revoluției" a încercat în
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
început și aici o campanie împotriva lui Constantinescu, avînd motivarea..."ne-au promis, i-am votat, si nu s-au ținut de cuvînt. Sînt la fel ca ceilalți". Neputînd participa la Primul congres al exilului de la București, din septembrie, am trimis un salut, unde răspundeam: "Ne-au promis", da, dar și votul nostru era o promisiune; noi ne-am ținut de cuvînt? Sau am așteptat să se împlinească promisiunile, uitînd că și noi avem partea noastră la realizarea lor? N-are
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Ce anume? - După revoluție, scriitorul Iordan Chimet m-a invitat să scriu o mărturie despre realitatea țării văzută din exil, despre reconstrucția morală a țării, mărturie ce avea să fie inclusă în ultimul volum din Dreptul la memorie. I-am trimis un text intitulat Marea absența, în care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de cultură, si mai ales a scriitorilor, în rîndurile ateismului și scepticismului intelectual. Făceam apel la trezirea conștiințelor, la regasirea filonului spiritual
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
care nu există atunci cînd noi am fost azvîrliți la periferia Asiei - fenomen necunoscut la noi, pe care intelectualii noștri l-ar putea promova, ajutînd cu siguranta la redresarea morală a țarii. Am expus tema pe treizeci de pagini, am trimis textul, dar mi s-a răspuns că nu este ce trebuie. Mai tîrziu, l-am publicat în revista românească "Litterae" din Canada, și l-am inclus în cartea mea, Exil apărută la Editură Albatros. - Ce perspective are România? Sînteți optimist
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
literară ce s-a prelungit în anii grei de dupa al doilea război mondial, cănd criticul vechilor "Pagini literare" mai nădăjduia în apariția unei publicații literare a cadrelor didactice în care să publice și Teodor Murăsanu. Cam prețioase și narcisiste epistolele trimise de Pavel Bellu, protocolare cele de la A. Banciu, Radu Brates și Nae Antonescu, revelatoare pentru omenia îndrumătorului literar, conducătorul cenaclului literar "Pavel Dan" până aproape de sfârșitul vieții, scrisorile către Aurel Podaru. Florilegiul liric este în ton cu ceea ce știau lectorii
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
nimic în schimb, inclusiv un necesar tratat de alianță. Și tot o gafă a fost angajarea țării în război dincolo de Nistru, pîna departe la Stalingrad și în Caucaz, angajînd, în această aventură, două treimi din armată, în timp ce Ungaria n-a trimis pe front decît o treime, prezervîndu-si forțele, iar Finlanda n-a acceptat să participe la războiul antisovietic decît cu contingențe simbolice (în general, trebuie spus, că e foarte bun paragraful analitic comparativ România-Finlanda lui Mannerheim). Poate acestea, si inca altele
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
prozatorul Hogaș a fost un om cu ghinion, operă să căzînd victima nenorocului autorului ei. Născut în 1848 sau în 1849, prozatorul a fost, de fapt, coleg de generație cu Maiorescu, Eminescu, Conta, Panu, Lambrior, Xenopol. Dacă și-ar fi trimis, la vreme, producția Junimii putea să fie publicat, cum se și cuvenea, în Convorbiri literare. Dar nu, Hogaș o publică într-o revistă obscură, Asachi, de el întemeiata la Piatră Neamț, trimitîndu-si astfel scrierile în neant. Mai tîrziu, în ultimul
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]