2,779 matches
-
habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): iarbă neagră ("Calluna vulgaris") Arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai multe specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
unei inițiale faze expresioniste, precum și a unei raționalități excesive induse de Bauhaus, Albers aderă, în 1936, la American Abstract Artists Association. În perioada 1953-1960 conduce catedre de învățământ artistic universitar în Chile, Peru și R.F. Germania („Hochschule für Gestaltung“ din Ulm). De la sfârșitul celui de‑al cincilea deceniu realizează așa‑zise Constelații structurale (de pildă, Indicating Solids, 1949), un ciclu de desene oferind reprezentări întrepătrunse arhitectonic (amintind de proiecțiile axonometrice), care se lasă „citite“ prin inversare/răsturnare optică, după principiul cubului
Josef Albers () [Corola-website/Science/334155_a_335484]
-
Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
de sublocotenent. La 23 mai 1881 a fost transferat la "Regimentul 119 Grenadieri „Regele Carol”" ( Württemberg) odată cu înaintarea la gradul de locotenent. Până la 29 septembrie 1885 a servit ca adjutant al regimentului iar ulterior adjutant al "Brigăzii 54 Infanterie" din Ulm iar pe 18 august 1888 este avansat căpitan și numit comandant de companie în "Regimentul 124 Infanterie „Regele Wilhelm I”" Între 28 decembrie 1893 și 23 februarie 1897, a fost adjutant al "Corpului XIII Regal Württemberg". Este avansat maior la
Friedrich von Gerok () [Corola-website/Science/334241_a_335570]
-
curții de justiție și simultan cu avansarea la gradul de colonel, preia comanda "Regimentului 126 Infanterie „Marele Duce Friedrich de Baden”". La 18 august 1908 a fost înaintat la gradul de general-maior și numit la comanda Brigăzii 54 Infanterie din Ulm. Odată cu promovarea la gradul de general-locotenent la 21 aprilie 1911, a fost numit comandant al "Diviziei 26 Infanterie". Un an și jumătate mai târziu, la 21 septembrie 1912, a fost numit guvernator la orașului Ulm. La mobilizarea declanșată de izbucnirea
Friedrich von Gerok () [Corola-website/Science/334241_a_335570]
-
comanda Brigăzii 54 Infanterie din Ulm. Odată cu promovarea la gradul de general-locotenent la 21 aprilie 1911, a fost numit comandant al "Diviziei 26 Infanterie". Un an și jumătate mai târziu, la 21 septembrie 1912, a fost numit guvernator la orașului Ulm. La mobilizarea declanșată de izbucnirea Primului Război Mondial, von Gerock a fost numit comandant al "Diviziei 54 Rezervă" la 25 august 1914, iar pe 30 august a fost înaintat la gradul de general de infanterie și numit, începând cu 11 septembrie 1914
Friedrich von Gerok () [Corola-website/Science/334241_a_335570]
-
a participat la Bătălia de la Mărășești. Începând cu 24 noiembrie 1917 corpul este redislocat pe frontul de vest participând la luptele din provinciile Champagne și Rheims. La 18 februarie 1918 von Gerock a fost eliberat din funcție și guvernator de Ulm, funcție pe care o va îndeplini până la trecerea definitivă în rezervă, la 10 iunie 1918. Începând cu această dată a fost numit în poziția onorifică de cap al "Regimentului 123 Grenadieri „Regele Carol”" de către regele Wilhelm al II-lea de
Friedrich von Gerok () [Corola-website/Science/334241_a_335570]
-
partea Marii Alianțe înainte de sosirea întăririlor. Pe 22 iunie armata lui Marlborough s-a unit cu forțele imperiale ale Margrafului de Baden la Launsheim: la sfârșitul lunii iunie forța lor totaliza aproape 80000 de oameni. Armata franco-bavareză a campat la Ulm și era inferioară numeric armatei aliaților. O mare parte a trupelor sale era împrăștiată în garnizoanele de pe teritoriul Bavariei, dar poziția lui era departe de a fi disperată: dacă ar reuși să reziste o lună, Tallard ar sosi cu întăriri
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
ele clădirea igienizată și au predat-o spre folosință Institutului de Silvicultură. În prezent, liceul Honterus funcționează în vechea sa clădire renovată, din piața de lângă Biserica Neagră. Din anul 2003 există un parteneriat cu "Gimnaziul Hans und Sophie Scholl" din Ulm, în cadrul căruia au loc anual schimburi de elevi.
Liceul Johannes Honterus din Brașov () [Corola-website/Science/335759_a_337088]
-
în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
sunt divizați în două regiuni naturale: în Codru cresc aproape 1000 soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar și leordă. Pe
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Cu toate acestea, "Geographia" a devenit o culegere scrisă pe parcursul a secole, care conținea sub forme diferite știința geografică a perioadei respective. De aceea, proiecțiile penru hărți se numeau, după secole, de exemplu "Ptolemeu din Bologna 1477" sau "Ptolemeu din Ulm 1482" sau "Ptolemeu din Basel 1540". În domeniul măsurătorilor romanii au preluat foarte puține de la greci. Romanii ca stat administrativ foarte sever au dezvoltat un sistem cuprinzător pentru măsurarea terenurilor. Dar ei au pus accentul mai mult pe latura practică
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
la nivel european prin aceeași "Directivă 92/43/CE" a Uniunii Europene din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: zada ("Larix"), pin negru (Pinus nigra), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și flori: drobița ("Genista tinctoria"), stânjenel mic de munte ("Iris
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992: Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), corn ("Cornus mas"), șoc ("Sambucus nigra"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: "Dactylorhiza maculata" - o orhide cunoscută sub denumirea populară de „Mâna Maicii Domnului”, papucul doamnei
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
unde vegetează. Arbori și arbusti: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), zadă ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus spinosa), soc ("Sambucus L."), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
și vizitele și întrevederile cu omologi europeni axate pe obiective naționale concrete: cu premierul britanic (vizita la București, decembrie 2015); relansarea Parteneriatului strategic cu Franța și semnarea Foii de parcurs actualizate (Paris, ianuarie și iunie); vizitele în Germania (Berlin, ianuarie, Ulm și Dinkelsbuhl, mai, în landul Bavaria, septembrie); vizita în Olanda (martie, în premieră în ultimii 10 ani); întrevederea cu omologul bulgar (Sofia, iunie), polonez (Suceava, august), sârb (la Timișoara), Moldova, Canada, SUA. Bilanțul prezintă și măsurile de sprijin pentru românii
România, rol pro-activ în UE și Nato. Vize eliminate () [Corola-website/Journalistic/102713_a_104005]
-
lemn respectiv urechi de lemn sau burete de soc este o ciupercă comestibilă care se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în primul rând pe arbuști de soc, dar de asemenea pe lemn de frasin, plop, arin, salcie, ulm nuc sau mesteacăn, foarte rar chiar și de molid. Deseori se regăsește chiar și în parcuri precum pe alei în zone urbane. Buretele se hrănește ori saprofitic, consumând lemn deja mort, ori parazitar, atacând copaci vii bătrâni sau slăbiți, provocând
Urechea lui Iuda () [Corola-website/Science/337646_a_338975]
-
arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm." De asemenea, teii amit fitocide, substanțe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și a insectelor, care distrug inclusiv bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare. Plantațiile masive de tei ale orașului, precum cele din Parcul Copou sau Parcul
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
finală din play-off, în ciuda înfrângerii din primul meci de acasă. Această a fost prima lor înfrângere acasă în 49 de jocuri. În semifinale, Broșe Baskets a trecut Artland Dragons, câștigând trei din cele cinci jocuri, câștigând și finală împotriva ratiopharm Ulm 3-0. Aceste victorii au dus la a doua dublă consecutivă (câștigarea cupei și a campionatului). Parțial datorită acestui succes, mai mulți jucători au semnat contracte mai mari cu alte echipe la finalul sezonului, ceea ce a însemnat că nu a fost
Brose Baskets () [Corola-website/Science/336447_a_337776]
-
cu specii de: molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), rachița ("Salix retușa"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus aria"), păducel ("Crataegus monogyna"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), liliac carpatin
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Rolland, 1910), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pleurotaceae" și de genul "Pleurotus" este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete cornet. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând plopi și ulmi, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun, mai ales în păduri naturale aluviale sau de foioase, prin plantații de plop și parcuri, deseori
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]