3,608 matches
-
pentru așa ceva. Și nici un bărbat normal la cap nu s-ar fi așteptat să-l primesc înapoi cu brațele deschise. Dar oare ce trebuia să zic? — Îmi pare rău că ți-ai format impresia asta, James, am reușit să spun umilă. Dacă eu sau familia mea ne-am comportat într-o manieră lipsită de ospitalitate, atunci nu pot decât să-ți ofer scuzele mele. Sigur că nu credeam nici un cuvânt din ceea ce spusesem. Dacă familia mea îl jignise în vreun fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
niște așteptări atât de ridicate. Ba eram tristă chiar și pentru James. Chiar mă simțeam mai bătrână - și-ncă tare bătrână! - și mai înțeleaptă. Presupun că învățasem - prin metoda cea mai lungă și mai dificilă - ce însemna să fii nițel umil. Nu aveam control asupra prea multor lucruri. Nici din viața mea, nici din viețile celorlalți oameni. Și dacă auzeam pe cineva spunând că „Totul se întâmplă dintr-un anumit motiv“ sau „Când Dumnezeu închide o ușă, undeva deschide o alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Era special, înțelegeți? Oricine era prietena aia a lui, știam că era o femeie norocoasă. —Claire, a zis el, îți mulțumesc că-mi oferi șansa asta ca să mă explic. —Of, Doamne, am spus, revino-ți! Nu mai fi așa de umil! — E doar... nu știu, a îngăimat el. Probabil că a fost destul de... surprinzător când Helen ți-a spus că am un copil. Da, a fost o... surpriză, am spus eu schițând un zâmbet. —OK, OK, a zis el. Și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ținea morțiș să aducă fericire, putea alege altă formă de filantropie, nu o carte (a scris 723). A trăit 98 de ani. Cu frecvența de un cotor pe săptămînă. Cadrul celor 723: exotic, istoric, frisonant. Eroinele: fecioare blînde. De origine umilă dar mîndre, ele se Îndrăgostesc În șir indian de bărbați palizi. În ultimul capitol izbucnește nunta. (Căci mireasa e aproape virgină.) Cititorii se bucură și deschid televizorul: „Filmul este o invenție mai mare decît tiparul, pentru că el se adresează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prin gînd să fi fost așa ceva, ofițerul, colonel, era un om bun, și vine cu argumente supreme, susținînd cu probe irefutabile, din amintire, că dădea de mîncare deținuților, cu ghiotura, se-nțelege că se transformase din ditamai comandantul Într-un umil bucătar gingaș, le schimba cearșafurile și, uneori, le cînta arii din opere mai cunoscute. Restul sînt minciuni, „prin care s-a denaturat adevărul istoric care s-a pierdut prin niște coclauri”. Nu știu În mod istoric ce-nseamnă coclauri, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe care nu l-am auzit În viața mea, Tocmai asta e, tată, interveni Marta, vorbim cu toții, și mai ales dumneata, Într-un limbaj cuvenit oamenilor foarte Înțelepți, mereu foarte profund, părem suspecți, or noi nu sîntem decît niște oameni umili, de la țară, ce putem avea este puțin umor, Chiar că puțin, șopti Marçal Încheindu-și nasturii uniformei, Iar eu, Isaura Estudiosa, deși văduvă, m-am Îndrăgostit de Cipriano, Și eu de tine, suspină olarul, Așa e, li se adresă Blimunda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Nu ți-a spus tatăl tău? — Nu. Nici nu aveam habar că Îl cunoaște pe Dieterling. S-au cunoscut În timpul cazului Atherton? Nu era Wee Willie Wennerholm unul din copii-vedetă ai lui Dieterling? De Spain zîmbi. — Pe vremea aceea eram umilul aghiotant al tatălui tău și nu cred că drumurile celor doi mari bărbați s-au Încrucișat vreodată. Pur și simplu Preston cunoaște oamenii. Apropo, i-ai văzut pe omul-șoarece și pe amicul lui? Ed dădu din cap. — Cine este? Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
căderii, se vedea căzînd printr-un puț Îngust. Dar panica, la fel ca dezamăgirea, se amplifică și apoi se stinse. Domnul Mundy se Întoarse la timp cu o ceașcă de cacao: Duncan i-o luă din mînă și o bău umil. Duse apoi ceașca În bucătărie și o spălă, Întocînd-o de mai multe ori În jetul de apă rece. Luă laptele rămas În oală și-l puse Într-o farfurioară pe podea pentru pisică. Ieși, la toaletă, și o clipă stătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fi decât intelectuali, ai bogaților nu vor fi săraci, ai regilor... prinți până la moartea regilor; copilele pușcăriașilor vor ajunge în stabilimente fetele popilor vor fi preotese iar fiii... ghiciți! Copiii palavragiilor ne vor împuia capul iar copiii celor mulți și umili vor fi la fel ca și părinții lor adică truditori. Aceasta e ordinea firească și rareori va fi alta dar se mai întâmplă. Creatorul se joacă, probabil în alte vieți am fost un bard nemulțumit de starea lucrurilor.
Cercuri exclusiviste by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83894_a_85219]
-
implicații mult mai serioase și mai directe în sfera umană. Așa mut, abdicând față-n față cu iarna, autorul pare să intoneze un cântec de lebădă. Pare a fi totodată mărturisirea sinceră a unui artist care a ajuns la înțelegerea umilă a nevolniciei artei sale față cu această ninsoare fabuloasă. Foaia albă este un pandant al zăpezilor de altădată. Creionul bont n-a putut birui, nici de data asta, candoarea inepuizabilă a poveștilor. Corneliu Traian Atanasiu Noapte geroasă - țârâitul greierului în
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
perechi de ochi se rotesc pentru a se uita la o femeie cu fața roșie de rușine ducând o pungă de plastic și o servietă. Pare să fie mama lui Amy Redman. Când se strecoară pe ultimul rând de scaune, umilă și cerându-și scuze, Alexandra Law Îi aruncă un „sssst“ zgomotos. Compasiunea mea instinctivă pentru acest semen al meu e aproape instantaneu copleșită de un sentiment de recunoștință că, datorită ei, nu mai sunt eu ultima venită. (Nu-mi doresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
copiii ar avea șanse să o recunoască În poză. Oooff. Evident, Cheryl băuse un pahar de vin roșu În plus, iar eu ar fi trebuit să nu mă cobor la mintea ei. Dar după trei zile de jucat rolul nevestei umile, nu m-am simțit În stare să nu mă cobor. Și atunci am pronunțat o frază care Începea cu: „În calitatea mea de persoană care aduce majoritatea banilor În casa noastră...“ O frază pe care nu am mai terminat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și se lipește de piciorul meu ca un marinar care se leagă de catarg În mijlocul unei furtuni de gradul 10. Trebuie să o șterg de-aici repede, dar sunt nevoită să-mi petrec câteva minute În care să mă arăt umilă În fața dădacei Jo. O văd deja fixând bebelușul isteric și Întrebându-se În ce naiba s-a băgat. Sfârșesc prin a fi nevoită să-l dau jos de pe mine și să fug din cameră, urmată de urlete. Pe bancheta din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
salveze de englezoaica aia nebună. De parcă aș fi fost eu nebună, și eu nu sunt nebună, nu-i așa? Oamenii de genul ăsta ne fac să Înnebunim din cauza ineficienței lor, Îmi irosesc mie timpul prețios. Directorul a fost incredibil de umil, și-a cerut scuze tot timpul, dar nu putea să facă absolut nimic. Astfel, până când am ajuns eu la celălalt hotel, se făcuse aproape miezul nopții. L-am sunat pe Richard, care avea pregătită o listă de Întrebări. Slavă Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
în cîteva zile într-un Episcop dovedit; lucru nu tocmai rar în antichitate, care a înregistrat nenumărate astfel de exemple, cum ar fi Sf. Ambrozie, Sf. Alexandru, Sf. Martin, Sf. Petru Hrisoslogos, ca și alții ridicați dintr-odată de la starea umilă a simplilor credincioși, de la o viață ascunsă și ocupată cu conducerea profană, la episcopat; cei care erau puși în candelabru să răspîndească o minunată lumină în toată Biserica. 25. Prin aceeași lege și clericii noștri sînt asemenea credincioșilor noștri. Pentru că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
i-a trimis-o Teotistei, care era sora Împăratului Mauritius, în care, pentru a-i demonstra nefericirea sa, începu să-i descrie pacea de care se bucura înainte să fie înălțat la demnitatea de Pontif, pe cînd ducea o viață umilă de monah: "Sub culoarea episcopatului m-am reîntors la cele lumești; căci în această nouă stare de slujbă pastorală 65 trebuie să servesc atîtor lucruri pămîntești, pe care nu-mi amintesc să le fi servit vreodată în viața laică. Am
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cu fastul, lipsa de rînduială și licențiozitatea, în mod obligatoriu, resping politețea, ordinea și austeritatea. Inevitabil, Episcopii aflați în posturi de importanță seculară sînt deranjați de prezența oamenilor care alcătuiesc turma lor și de clerul inferior, ocupat exclusiv cu funcțiile umile ale Bisericii și cu amănuntele muncii pastorale, dar ei mai sînt nemulțumiți și atunci cînd se întîlnesc cu ceilalți Episcopi; compania liberă și facilă a nobilimii bogate este în mod evident preferată și mai avantajoasă. 68. Ca rezultat, diocezele au
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fii smerit, supus și să te sacrifici", pe de altă parte, le spunea monahilor: Știți că și voi tot oameni sînteți, iar oamenii sînt toți egali înaintea celui Veșnic; voi veți fi judecați de Cristos precum ultimul și cel mai umil dintre supușii voștri, dar mai sever, căci stă scris: "Judecată grea va fi făcută împotriva celor care domnesc". Știți că starea voastră este de temut și nu de dorit în ochii credincioșilor: căci dreptatea și caritatea sînt singurele căi prin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
său. Creștinul trebuie să mediteze și să urmeze mereu marea smerenie a Fecioarei Maria, pe care o vedem descrisă de Sfintele Scripturi ca fiind mereu liniștită, avînd pace, într-o nesfîrșită odihnă, din propria-i alegere și ducînd o viață umilă, retrasă și în liniște, din care nu poate fi desprinsă decît de glasul Domnului său, din simțăminte de milă pentru cumnata sa Elisabeta. Judecînd omenește, cine ar putea crede că în Sfintele Scripturi se povestește atît de puțin despre cea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
spiritul individualist al românului nu se pretează ideii de cooperație. În opoziție cu această părere marele nostru istoric Nicolae Iorga afirma, la o conferință ținută la Academia cooperatistă, următoarele " Am întâlnit, aproape la fiecare pas, dovezi de solidaritate românească, de umilă dar rodnică solidaritate românească la târguri și la orașe. Vreau să spun că, în această privință în sufletul poporului nostru sunt elemente amorțite numai, și care trebuiesc deșteptate."54 Din aceste afirmații reiese cu claritate importanța acțiunii de promovare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
al manierei în care lăutarii din presa oficială de partid (alta nici nu există, în vremurile noastre de democrație populară!) îi proslăveau indicațiile, remarcile și îndemnurile găunoase. ... am să-i înmânez un Memoriu detaliat, o Scrisoare din public, cu părerea umilă a unui cetățean, a unui muncitor din clasa conducătoare în societatea noastră socialistă, liberă și fericită, continuase el în șoaptă, privind, cu frică, în jurul lui. Ca să afle cum a fost rasă, de pe fața Pământului, sfânta, aleasa și reprezentativa noastră mănăstire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Miezul fiecărui lucru e sălășluit de spirit, ca de nimic văzut, dar simțit, spirit care nu se înmulțește și nici nu scade înlăuntrul său... Însă, vom ști că se află mai mult spirit într-o stâncă mare decât în pietricica umilă în talie. Se opri o secundă, pe urmă reluă cu glas nostalgic: Ție îți zic, Albert, neștiutul meu frate: strămoșii mei cei din stele, rătăciți fără de întoarcere, au izvodit cândva o rostire astfel de concis alcătuită, încât împărtășește, cu iscusință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ale basileilor. Atunci, bolțile uriașe ale Sfintei Sofia răsunau sub puterea divină a cuvintelor care uneau, ca și acum, femeia cu bărbatul în Sfânta Taină a Căsătoriei, în timp ce frunțile lor mândre, împodobite cu banda lată a coroanelor de aur, coborau umile în fața imensului chip al lui Iisus Pantocrator care îmbrățișa cu ochi calzi și blânzi mulțimea credincioșilor. "Doamne Dumnezeul nostru-continuă cântător părintele, Care, în purtarea Ta de grijă cea de mântuire, ai binevoit în Cana Galilei a arăta nunta cinstită prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din nou la viață, la infinitele ei promisiuni și delicii. Dacă ar striga: "Hei, Fritz, ducă-se dracului războiul! De ce să ne omorâm unul pe altul?" adversarul ce va face? Habar nu are și nici nu vrea să riște. Ca umile personaje ale acestei nebunii colective, sunt condamnați să se vâneze în continuare ca niște animale. Se furișează atent pe lângă ziduri până în apropierea casei unde localizase lunetistul. Oboseala este uitată, rămâne instinctul vânătorului. Nu se grăbește, orice greșeală poate să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
moment, ineditul întâmplării face uitată "morga" obligatorie la un nobil militar prusac. Herr Major, mă consider prizoniera dumneavoastră. Faceți ce credeți de cuviință cu mine, dar aveți milă de aceste suflete nevinovate. Femeia cere clemență pentru copii nu cu glas umil, dimpotrivă, aproape poruncitor, de parcă soarta ei și a micilor creaturi nu ar fi la discreția celor care o capturaseră. Von Streinitz sesizează totodată că necunoscuta vorbește fluent germana, fără accent, ca o nativă. Privește atent chipul cu trăsături fine, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]