7,183 matches
-
locativ, cu cota de 16%, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitarea veniturilor obținute de către persoanele fizice rezidente sub forma dobânzilor pentru depozite la termen, și/sau instrumente de economisire, cu cota de 16%, indiferent de data constituirii raportului juridic. Unificarea cotei de impunere a veniturilor obținute din transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise la 16%, indiferent de perioada de deținere a titlurilor și reportarea pierderii nete anuale în următorii 7 ani
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
asimilare perioadei respective cu anul fiscal. Modificarea cotei de impunere anticipată a câștigurilor din operațiuni de vânzare/cumpărare valută la termen pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni de acest gen de la 1% la 16% pentru persoane fizice rezidente. Unificarea cotei de impunere pentru câștigurile din jocuri de noroc la 25%. Alte măsuri tehnice generate de situații apărute în aplicarea prevederilor Codului fiscal. 7.3.2.3. În domeniul impozitului pe veniturile nerezidenților Impozitarea veniturilor obținute din dobânzi la depozitele
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
din dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente deținute de persoane nerezidente, a dobânzilor la depozitele la termen și/sau instrumente de economisire a persoanelor fizice nerezidente, precum și a veniturilor obținute de nerezidenți din România din transferul instrumentelor financiare derivate. Unificarea cotei de impunere a veniturilor obținute din transferul titlurilor de valoare altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cadrul societăților închise la 16%. Se va acorda credit fiscal numai persoanelor fizice și juridice rezidente care obțin venituri din state cu
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
la un nivel extern și reductibil în comparație cu universul mental al actorilor, în ciuda faptului că desemnează o realitate obiectivă. Fractura se integrează în articularea unor câmpuri amestecate în logicile și practicile de viață aflate în joc: imaginarul rudeniei ca pivot al unificării politice împotriva unui dușman exterior ale cărui conotații sunt acumulate în diferite perioade (colonialism, imperialism, capitalism etc.) se destramă sub efectul ficțiunii unei piețe a muncii monopolizate în endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația ivoriană și cea vietnameză oricât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
colectivă în termeni de categorie, repercutată ulterior asupra indivizilor care ocupă de acum un loc pe piața identitară și capătă prin aceasta o valoare proprie 47. Aceste noi diversificări ale pieței în centrul căreia se află ideea de "țintă" ca unificare a spațiilor sociale disputate la fel de mult ca și ONG-urile, categoriile de consumatori sau de alegători etc. fac din aceasta atât un mit, cât și un creator de mituri, o realitate și o sursă de practici nenumărate, potențial deviante de la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de idei. Să ne îndreptăm atenția asupra câtorva noțiuni dintre cele mai semnificative care împodobesc aceste "proiecte de întreprindere" și care par a se interpela într-un singur ecou. Leitmotiv, identitatea întreprinderii trimite la o voință de unitate și de unificare a salariaților, împinși spre același efort de reușită individuală și colectivă; edificarea unei structuri consensuale domină un astfel de peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
management al personalelor cu prime de merit par astăzi cele mai bune formule pentru asumarea trecerii spre întreprindere la care sunt invitate toate structurile de sănătate aflate în dificultate 65. Întreprinderea este în această optică un cod, un limbaj de unificare a unei modernități pe cât de căutate, pe atât de imposibil de atins, și tocmai acest caracter de nou sistem simbolic cu rezonanță universalizantă poate trezi interesul etnologilor obișnuiți să lucreze cu miturile și modurile de legitimare ale transformărilor sociale. Ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
zise "slab dezvoltate", ci ating direct națiunile occidentale. Termenii de exploatare, de alienare și analizele raporturilor de dominare, ocultate în trecere de ideologia liberalismului triumfător, și-ar putea regăsi fără îndoială în acest context posibilitatea unei noi cariere în fața forței unificării mecanismelor care sunt în joc în rentabilitatea întreprinderii 67. În schimb, pluralitatea logicilor care-i răspund și care remodelează capitalul cultural al actorilor în funcție de istoria socială, politică și religioasă deschide un câmp nelimitat de investigații pentru antropologi. Voi lua ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sindicali vor decide împreună cu directorul lor, care va cumpăra întreprinderea alături de câțiva membri ai familiei sale, să înființeze o ONG a cărei țintă de acțiune prioritară va fi una dintre provinciile din care sunt originari majoritatea lucrătorilor. Unitatea întreprinderii și unificarea simbolică a actorilor săi ierarhici vor fi astfel menținute, iar schimbul va fi materializat într-o organizare tipică a logicilor statutare în vigoare în societate. Dar întreprinderea nu face aici obiectul unei astfel de investiții colective decât prin aceea că
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al construcției raporturilor sociale. Îndeosebi, categoria metonimică a pieței desemnând, de exemplu, o instanță imanentă de reglare sau de distrugere, "forțe", periculoase sau benefice, de eliberare, de combatere sau de îmblânzire, un spațiu de schimb și totodată un operator de unificare al statului-națiune de ieri, al lumii de astăzi etc. ocupă o poziție centrală în producerea mitologiilor politice actuale și în mișcările de fuziune sau de fisurare pe care le derulează. Imaginarul central al pieței ca forță hegemonică globalizată, exteriorizată și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constituie obiectul anchetelor ei. Este așadar necesar un efort de regândire a metodei etnologice, în sens larg, încadrând-o în cât mai multe locuri de investigație. În această perspectivă, refacerea unei coerențe metodologice implică înglobarea operațiilor de sciziune și de unificare imaginare ale sensului, construite simultan pornind de la întreprindere și în afara ei, și care reorganizează în jurul imaginarului central al pieței ierarhia apartenențelor simbolice și modurile de existență socială și politică ale subiecților. O reconstrucție imaginară a dominației Să ne prefacem că
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ani, de organizațiile așa-zise "nonguvernamentale", care ar trebui să emane de la "societatea civilă" și să o reprezinte pe aceasta în concurență cu statele și instituțiile internaționale 120. Ele arată emergența în spațiul mondial a unui militantism asociativ, care presupune unificarea și standardizarea unei piețe ideologice cu pretenții de rezistență la unificarea spațiilor schimbului economic și la standardizarea pe care această emergență este susceptibilă a o vehicula. Piesele principale ale acestui dispozitiv sunt: exaltarea unei solidarități internaționale față de forțele pieței; dizolvarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la "societatea civilă" și să o reprezinte pe aceasta în concurență cu statele și instituțiile internaționale 120. Ele arată emergența în spațiul mondial a unui militantism asociativ, care presupune unificarea și standardizarea unei piețe ideologice cu pretenții de rezistență la unificarea spațiilor schimbului economic și la standardizarea pe care această emergență este susceptibilă a o vehicula. Piesele principale ale acestui dispozitiv sunt: exaltarea unei solidarități internaționale față de forțele pieței; dizolvarea vechilor categorii nord / sud care scindau lumea în două universuri, dezvoltat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și "săraci" care traversează întreaga societate; proclamarea ireductibilității localului în opoziție cu uniformizarea spațiului și a produselor comerciale. Diferența față de internaționalismul muncitor sau proletar, care s-a prezentat, de-a lungul secolului XX până în anii șaptezeci, ca un pol al unificării mondiale, este semnificativă. Epicentrul ideologic nu mai este reprezentat de un proces de exploatare organizat în jurul muncii, care trebuie răsturnat sau reformat. Acesta rezidă acum în celebrarea unității localului, care trebuie conservat cu orice preț în fața ordinii financiare și comerciale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este decât aparent absentă din acest schimb, pentru care nu reprezintă o finalitate imediată. Ea se prezintă însă ca referent major, dacă ne îndreptăm atenția asupra statutului conferit economicului și mutațiilor lui, asupra imaginarului produs sub forma unor operatori de unificare, de dominare și de marginalizare, de diferențiere și de diferenția lizare. Cercetătorul care ar izola o înlănțuire singulară de evenimente din procesele sociale mai globale pe care le alcătuiesc, care nu și-ar propune să examineze în același timp natura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dinamică psihologică. Întâlnim două aprecieri despre dialectica simbolului, În care domină „tendința unificatoare, Înglobantă a simbolului, care face să coincidă diversele niveluri ale realului, tinzând În final să realizeze o coincidență a sa cu totul” (). Este vorba de integrare, de unificare și nu de fuzionare, deoarece „simbolismul permite trecerea , circulația de la un nivel la altul, de la un mod la altul, integrând toate aceste niveluri și toate aceste planuri, fără Însă să le fuzioneze” (/412). Spre deosebire de hierofanie care instituie o discontinuitate În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Totuși, instituționaliștii recunosc că statutul predicțiilor lor variază în Europa și Asia de Est. Un context european occidental este cel mai potrivit pentru analiza instituționalistă, pentru că prezintă tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale (Keohane ș.a., 1993, p. 6). Unificarea Germaniei și problemele generate de lărgirea Uniunii Europene și a NATO ar putea avea consecințe distribuționale care, la rândul lor, ar putea crește complexitatea unor negocieri multilaterale. Cu toate acestea, probabil că schimbarea cadrelor instituționale în aceste condiții va fi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din Europa de Est și colapsul sistemului internațional bipolar, care dominase politica mondială după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar motivele de optimism cu privire la această evoluție au fost însoțite și de reapariția unor anxietăți tradiționale referitoare la viitorul ordinii europene. Unificarea a readus în discuție chestiunea efectelor Germaniei asupra stabilității sistemului internațional. Între 1870 și 1945, ordinea europeană fusese măcinată de așa-numita "chestiune germană", care decurgea din apariția Germaniei ca stat major și din consecințele acestui fapt pentru balanța de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în timp ce Layne și Waltz pun accent pe apariția unei multipolarități la nivel global, în care Germania, Japonia și China se afirmă și balansează puterea SUA. Totuși, există asemănări fundamentale între predicțiile lor privind politica externă germană. Fiecare autor consideră că unificarea va face ca Germania să caute o poziție mult mai importantă în cadrul sistemului internațional. Mai mult, fiecare recunoaște că, în lipsa unei amenințări sovietice puternice, dispare nevoia ca Germania să fie legată de garanția de securitate oferită de NATO. Așadar, probabil
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o importanță diferită predicțiilor mai dure ale neorealismului, autorii sprijină enunțul neorealist potrivit căruia schimbările din sistemul internațional vor încuraja un comportament mai independent decât în trecut al Germaniei în cadrul instituțiilor multilaterale. Neorealiștii au identificat diverse aspecte ale procesului de unificare ca reflectându-le predicțiile despre strategiile Germaniei după Războiul Rece. Mai întâi, administrația Kohl nu consultat opinia anglo-franceză în chestiunea unificării germane înainte de a face din această politică un obiectiv declarat. În al doilea rând, negocierile cu Uniunea Sovietică și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
comportament mai independent decât în trecut al Germaniei în cadrul instituțiilor multilaterale. Neorealiștii au identificat diverse aspecte ale procesului de unificare ca reflectându-le predicțiile despre strategiile Germaniei după Războiul Rece. Mai întâi, administrația Kohl nu consultat opinia anglo-franceză în chestiunea unificării germane înainte de a face din această politică un obiectiv declarat. În al doilea rând, negocierile cu Uniunea Sovietică și Polonia privind unificarea au avut loc bilateral. Germanii au negociat cu sovieticii în mod independent înainte de a ratifica condițiile acceptate pentru
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
-le predicțiile despre strategiile Germaniei după Războiul Rece. Mai întâi, administrația Kohl nu consultat opinia anglo-franceză în chestiunea unificării germane înainte de a face din această politică un obiectiv declarat. În al doilea rând, negocierile cu Uniunea Sovietică și Polonia privind unificarea au avut loc bilateral. Germanii au negociat cu sovieticii în mod independent înainte de a ratifica condițiile acceptate pentru unificare în cadrul "Doi-Plus-Patru". În cazul Poloniei, se pare că Kohl a ezitat să garanteze linia Oder-Neisse ca graniță estică permanentă (Horsley, 1992
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
germane înainte de a face din această politică un obiectiv declarat. În al doilea rând, negocierile cu Uniunea Sovietică și Polonia privind unificarea au avut loc bilateral. Germanii au negociat cu sovieticii în mod independent înainte de a ratifica condițiile acceptate pentru unificare în cadrul "Doi-Plus-Patru". În cazul Poloniei, se pare că Kohl a ezitat să garanteze linia Oder-Neisse ca graniță estică permanentă (Horsley, 1992, pp. 230-232; Muller, 1993, pp. 129 și 146-150). Aceste evenimente sugerează refuzul oficialilor germani de a lua în considerare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
alte dovezi în favoarea afirmației că Germania își slăbește legăturile cu NATO. În timp ce, în general, ea a favorizat reforma internă și extinderea alianței pe parcursul anilor 1990, urmărirea acestei strategii a avut anumite costuri. Odată cu dizolvarea imperiului sovietic din Europa de Est și cu unificarea Germaniei, RFG a dobândit o serie semnificativă de noi interese de securitate în zona europeană est-centrală (Drake, 1997). În plus, reducerea amenințării imediate reprezentată de invazia Rusiei dinspre est înseamnă că se reduc nevoile Germaniei de a rămâne ferm ancorată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Japonia nu erau calme, industria producătoare de automobile fiind o chestiune deosebit de delicată pentru ambele țări (Sato, 1993, p. 378). În plus, în vara anului 1992, Bundesbank a crescut ratele dobânzilor germane, ca reacție la presiunile inflaționiste generate de impactul unificării. Acest fapt a cauzat dificultăți economice grave în statele europene din sud, inclusiv Franța, și, mai ales, a forțat retragerea Marii Britanii din MRS. Astfel, relația franco-germană a devenit foarte tensionată, de asemenea făcând ca Germania să fie vulnerabilă în fața acuzației
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]