2,817 matches
-
noastre, se poate exprima printr-o identifi-care religioasă, protestantă sau catolică. Un astfel de dispozitiv cu geometrie variabilă favorizează, s-ar spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm în fața naționalismului redutabil, concili-indu-se cu spiritul de universalitate ce caracterizează fracțiunile luminate ale populației. Din acest punct de vedere, elvețienii sînt cei mai apropiați de ceea ce a însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un stat fără teritoriu? Spania oferă un exemplu recent de reformulare a logicii naționale sau, mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spre o a doua fază a imaginarului politic modern, marcat prin afirmarea universală a diferenței, fază opusă celei precedente, atașată într-un mod nu mai puțin universal proclamării egalității primordiale a indivizilor dincolo de caracterele lor particulare. Înțeleasă astfel, ideea de universalitate se înrudește, orice-am zice, cu cea a lui Herder și nu cu aceea a pactului civic național al lui John Stuart Mill sau a lui Renan. Proclamînd egalitatea valorii potențiale a tuturor ființelor umane, ea postulează astfel "valoarea egală
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spiritul timpului. Comentariul, cuminte, succint, clar, se însuflețește pierzând oarecum măsura atunci când, iar și iar, vorbește de momentele de „efervescență”, de continuă „înnoire” („vocația de înnoire a fenomenului teatral românesc”), care ar îndreptăți teatrul de pe meleagurile noastre să aspire spre „universalitate”. Rezervele sunt rare și discret formulate, „istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică și sub raportul întinderii informației sunt studiile Evoluția dramaturgiei române contemporane - dimensiuni și semnificații și Specificul receptării în teatru, incluse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
ființa românească. Pledând pentru o perspectivă exegetică înnoitoare, C. crede că un nou Eminescu nu poate fi conceput în afara conștientizării unui „«homo eminescianus», complex, adânc arhetipal și totodată o personalitate interculturală modelată sincretic”; acesta ar fi reperul fundamental pentru recunoașterea universalității operei eminesciene. Dialogurile pe care le susține C. cu specialiștii în materie pun în lumină o bună cunoaștere a subiectelor luate în discuție, o bogată cultură estetică și filosofică. Studiul monografic Întoarcerea la izvoare (1985) propune o imagine critică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
să pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia științifică, ce consideră că scopul antropologiei ar trebui să fie descrierea și explicarea varietății culturale). În al doilea rând, antropologia interpretativă consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Din această perspectivă, antropologia ar trebui să fie un demers de tip hermeneutic, axat pe interpretarea și reconstruirea subiectivă a unui univers de sensuri, un demers care nu poate conduce la generalizări, la legi și la teorii cu pretenții de universalitate. Prin conținutul și scopul său, această carte se plasează „dincolo” de dezbaterile cu caracter epistemologic. Lucrarea de față se dorește a fi un instrument pentru cei care vor să se inițieze În studiul mitului și ritului: Înainte de a-și exercita
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrificiul În relații complexe cu alte tipuri de acțiuni sociale și, implicit, de categorii culturale: vânătoarea, războiul, practicile agrare. Formula lui Detienne și Vernant (1979, p. 17), deși Întemeiată pe analizarea sistemului de sacrificii din Grecia antică, are valoare de universalitate: Ca o regulă generală, nu se oferă niciodată zeilor animale sălbatice. ș...ț Împotriva animalelor sălbatice Cetatea declanșează războiul. Ea nu sacrifică și nu consumă decât animale domestice. Grecii Împart lumea animală În două: animalele vânate pentru pagubele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și de a explica, printr-un singur gest, o mare diversitate de manifestări istorice, culturale și psihologice. Acest lucru justifică succesul său În diferite medii intelectuale, pe de-o parte, și eșecul său În mediile antropologilor, pe de altă parte: universalitatea modelului, ceea ce pentru unii interpreți reprezintă cea mai importantă calitate a teoriei freudiene, constituie punctul său vulnerabil - În special din perspectiva antropologiei culturale. Cercetările de teren (arheologice și etnografice) nu au putut confirma: a) existența unor hoarde umane primordiale, dominate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poate să joace nici un rol în mintea și în inima noastră. Oamenii au nevoie de o formulă unificatoare, care să le ghideze existența, ca indivizi și ca comunitate. Această formulă nu poate fi limitată, ci trebuie să aibă pretenții de universalitate. Toate marile idei, fie ele științifice, sau de natură spirituală, dar mai ales cele din urmă sunt încercări de unificare. Creștinismul este prin excelență o credință cu valențe universale globale. De fapt toate credințele monoteiste au această trăsătură. Evoluția Creștinismului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
de literatură: contestarea și, în cele din urmă, absorbirea și deci desființarea, anularea sa, de către ideea de poezie.” Necesitatea de a defini poezia, poeticul, emoția poetică este și cauza primei crize a terminologice cu adevărat serioase a ideii de literatură. Universalitatea literaturii este sesizabilă și în acest secol, dar literele încep să-și revendice și o vocație ideologică militantă. Pe lângă ideea de libertate a conștiinței și de exprimare literară liberă există și ideologia contrară a educației controlate. Apare concepția purificării textelor
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a conștiinței literare ca rezultat al extinderii cunoașterii literaturilor nordice, orientale, „exotice” și ideea de literatură începe să fie gândită ca o totalitate cu părți spațiale distincte, asociate totuși dialectic. Literatura universală reprezintă totalitatea literaturilor naționale în timp și spațiu. Universalitatea literaturii, descoperire a secolului al XVII-lea, începe acum să-și pună probleme specifice. Sporirea conștiinței naționale atrage în mod inevitabil și intensificarea conștiinței istorice a literaturi. Ultimul moment al literaturii este produsul unei evoluții istorice ajunsă la o anume
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
începe cea literară este greu de spus. Marele principiu este libertatea. Aspectele practice imediate ale acestei ideologii se văd imediat: comunicarea și difuzarea literelor și literaturii pe scară tot mai largă, cosmopolitismul. Pentru prima dată ideea de literatură își afirmă universalitatea globală: geografică, temporală, structurală. Literatura se adresează tuturor timpurilor este o ideea susținută de mulți dintre oamenii de vază ai acestui secol: Schiller consideră că a scrie pentru o singură națiune reprezintă un ideal sărac, iar Swift spune că cine
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
influxul mai mult sau mai puțin ascuns al curentelor de gândire care sfârșesc prin a dezrădăcina libertatea umană de raportul ei esențial și constitutiv cu adevărul” (V.S. 4). Particularitățile acestui context sunt următoarele: refuzul doctrinei tradiționale asupra legii naturale, asupra universalității și validității permanente a preceptelor sale; intervenția Magisteriului în materie morală este numai pentru a îndemna conștiințele și fiecare va urma apoi, în mod autonom, alegerile sale de viață; dubiul asupra legăturii dintre credință și morală. Se cuvine să aruncăm
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Isus nu poate fi considerată ca o simplă mișcare religioasă, din moment ce voia să se insereze în mod deplin în societate. Fără îndoială, începând cu Paul, mișcarea lui Isus experimentează ruptura culturală și socială de iudaism pentru a se deschide spre universalitate, trecând de la ghetou la ekklesia (într-un prim moment întâlnind lumea greco-romană). În lumea greacă, casa - familia era marcată în profunzime de raportul cu polis-ul și funcționa ca un microcosmos al polis-ului. Înțelepciunea politică, conform lui Aristotel, stabilește
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
relevee topografice exacte ale Parisului, ca numeroasele șantiere să nu se împotmolească în capcanele reliefului și ale naturii solurilor. Dar, după părerea lui Françoise Choay, aici este vorba de un urbanism de reglare "care, spre deosebire de urbanismul teoretic, nu aspiră la universalitate științifică, nu este bazat pe o critică socială și nu propune un model spațial"3. Acțiunea sa a intervenit în momentul în care structura medievală a orașului se dezintegra, astfel că transformările se impuneau. Lucrările haussmaniene nu relevă un plan
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cale între metafizică și teologie, pornind de la "sentimentul general de umanitate, așa cum l-a dezvoltat lumea greco-romană", Höffding a redactat o amplă Istorie a filosofiei moderne (1895), care a cunoscut o largă difuzare în Europa occidentală, fiind folosită și în universalitățile noastre, în perioada interbelică. A revenit apoi la problematica religioasă, tratînd-o de asemenea ca pe un "fenomen psihologic", ca pe o cale de a răspunde prin imagini și nu prin idei, necesității unei valori supreme, încorporată în simboluri. Gînditorul nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
managerială; abordarea în viziune multiculturală, ceea ce presupune că se realizează în două sau mai multe țări sau culturi; concentrarea comparativă asupra identificării asemănărilor și diferențelor / deosebirilor dintre practicile sau teoriile de management avute în vedere; trebuie să identifice cazurile de universalitate și cele de specific cultural; are ca obiectiv realizarea transferului cunoștințelor din domeniul managementului, cu scopul măririi eficienței organizaționale; E. Burduș (2004) subliniază un aspect interesant, fiind de părere că definirea managementului comparat lasă loc pentru „preocupările de analize comparative
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
și responsabilități, la corelarea și integrarea intereselor organizației cu cele ale indivizilor organizaționali, la promovarea lucrului în echipă în contextul evidențierii responsabilităților individuale, la orientarea activităților către un scop comun. 11.3. Cultura organizațională în managementul organizațiilor sportive Caracterul de universalitate al managementului nu determină pe cale de consecință și o universalitate a manierelor de aplicare a principiilor și metodelor de management. Realitatea a demonstrat că nu există metodă adecvată, universal valabilă, care să permită eficientizarea proceselor de management, întrucât instrumentarul specific
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
ale indivizilor organizaționali, la promovarea lucrului în echipă în contextul evidențierii responsabilităților individuale, la orientarea activităților către un scop comun. 11.3. Cultura organizațională în managementul organizațiilor sportive Caracterul de universalitate al managementului nu determină pe cale de consecință și o universalitate a manierelor de aplicare a principiilor și metodelor de management. Realitatea a demonstrat că nu există metodă adecvată, universal valabilă, care să permită eficientizarea proceselor de management, întrucât instrumentarul specific de management se aplică oamenilor aflați în contexte culturale diferite
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
impactul schimbărilor economice, al descoperirilor (sociale și stiințifice), precum și dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, au săpat o prăpastie adâncă între cosmologie și istorie, surpând fundamentele care stăteau la baza ființării Bisericii în forma sa medievală 2. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice: latina (care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice, indiferent de întinderea zonei geografice), precum și controlul și accesul asupra tiparului și a producției de carte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif, prin mijloace moderne. De aceea, presa a fost una dintre cele mai importante și utile pârghii. În ciuda faptului că uneori a cedat în planul realităților seculare, Sfântul Scaun a apărat în mod constant poziția universalității sale ca instituție în concurență cu statul, într-o societate tot mai dominată de prezența Statului ca monopolizator al oricărei activități sociale. Din această perspectivă, poziția Vaticanului a apărut tot mai retrogradă, de apărare a privilegiilor și imunităților sale, de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al presei. Biserica a încercat să-și "însușească" fenomenul mass-media și să-l folosească drept mijloc și instrument de apărare a religiei catolice, de propagandă a acesteia, de misionariat și evanghelizare, de control și verificare a informațiilor. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii Catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice (latina), care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice (indiferent de întinderea zonei geografice) precum și controlul și accesul asupra tiparului și a producției de carte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
suveranității sale (Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, p. 7). 50 Odată cu modernitatea, Sfântul Scaun a cedat din influență în planul realităților seculare, însă a apărat poziția universalității sale ca instituție aflată în concurență cu Statul, într-o societate dominată tot mai mult de prezența Statului care a instituit un monopol pe activitățile sociale. Poziția Sfântului Scaun s-a transformat în una de apărare a privilegiilor și imunităților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de caritate, lucruri ce se pot identifica și în activitatea Bisericii Catolice din România, explicându-se astfel numeroasele școli, orfelinate create, editurile înființate, presa existentă etc. (Papa Pius al XII-lea, Discurs la Consiliul Președenției Comitetului Internațional pentru unitatea și universalitatea culturii, din data de 15.11.1951, în AARC București, dosar 517/1940-1960, f. 36). 160 Inter mirifica, 1. 161 Papa Pius al XI-lea, Enc. Vigilanti Cura, 29 iunie, 1936 (http://www.vatican.va/ holy father/pius xi/encyclicals/documents/hf p-xi enc 29061936 vigilanti-cura en
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că Istoria Medicinei nu se predă studenților pentru a fi învățată reproductiv, ci se transferă prin spiritul și ilustrările ei, în măsură să rodească recreator în tinerele generații de medici, prin cultivarea interesului de a ieși din limitele cursului spre universalitate (căci pentru înțelegerea prezentului și întrezărirea viitorului medicinei trebuie cunoscut trecutul acestei științe). Acest filon paideic este benefic și el traversează paginile sugerând respectul și gratitudinea pentru misiunea medicului de-a lungul secolelor în sensul Jurământului lui Hippocrat și al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]