4,529 matches
-
menționat este faptul că tratamentele nu sunt recomandate pentru culturile de ceapă verde pentru consum. Musca usturoiului - Suillia lurida Meig., ordinul Diptera, familia Helomyzidae Sin: Helomyza lurida Meig. Răspândire. Este răspândită în multe țări din Europa. În țara noastră, musca usturoiului a fost semnalată de Lemeni, în anul 1963, fiind mai frecventă în Oltenia și Muntenia. Descriere. Adultul are 7,0 - 8,0 mm lungime; corpul este de culoare brună-gălbuie, acoperit cu perișori scurți. Aripile sunt mai lungi decât abdomenul (fig
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
solului la adâncimea de 5 cm are valori de 1 - 20 C. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle izolat pe țesuturile de la colet sau la baza frunzelor. Incubația durează 6 - 8 zile. Larvele care apar, pătrund în tulpinile de usturoi, fixându-se la baza frunzelor centrale. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni. La maturitate, larvele părăsesc plantele și se retrag în sol la 7 - 8 cm, unde se transformă în pupe. Durata stadiului de pupă este de 3 - 4 săptămâni
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sol la 7 - 8 cm, unde se transformă în pupe. Durata stadiului de pupă este de 3 - 4 săptămâni, după care apar adulții, care intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă usturoiul, ceapa și prazul. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile de usturoi plantat în toamnă. La început, larvele se localizează în regiunea coletului, rozând frunza din mijloc, după care pătrunde în bulbi unde formează galerii. Plantele atacate au frunza
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pupă este de 3 - 4 săptămâni, după care apar adulții, care intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă usturoiul, ceapa și prazul. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile de usturoi plantat în toamnă. La început, larvele se localizează în regiunea coletului, rozând frunza din mijloc, după care pătrunde în bulbi unde formează galerii. Plantele atacate au frunza centrală îngălbenită și răsucită în spirală, stagnează în dezvoltare, se usucă și pier
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
stagnează în dezvoltare, se usucă și pier (fig. 33 e). Bulbii atacați rămân mici și în cele din urmă putrezesc. Măsuri de prevenire și combatere Strângerea și distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare și efectuarea arăturii de toamnă. Plantarea usturoiului în toamnă în terenuri bine fertilizate pentru obținerea unor plante viguroase, mai rezistente la atac. Efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere a culturilor pentru distrugerea buruienilor. Aplicarea de tratamente chimice în primăvara, la apariția în masă a adulților. În
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Sin: Ditylenchus allii Filipj.; Ditylenchus trifolii Skarb.; Ditylenchus fragariae Kirj.; Anguillula dipsaci Khun.; Anguillula devastratis Kuhn. Răspândire. Este răspândit în multe țări din Europa. În România, Manolache (1954) a semnalat atacuri puternice ale nematodului bulbilor în culturile de ceapă și usturoi din zonele sudice ale țării. Acest dăunător este mai frecvent în Banat, Crișana și Transilvania. Descriere. Adultul are corpul viermiform, mai alungit și îngustat la capete, de culoare albă, acoperit de o cuticulă striată transversal, în afară de cap și regiunea posterioară
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fig. 34 a, b). Oul este oval, cu diametrul de 1 mm. Larva este asemănătoare cu adultul, fiind mai mică și imatură sexual. Biologie. Iernează mai ales ca larvă, dar și ca ou sau adult în bulbii de ceapă și usturoi, mai rar în tulpinile sau rădăcinile altor plante cultivate sau spontane (leguminoase, graminee, solanacee etc.) Prezintă 5-6 generații pe an. Depunerea ouălor poate să înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de 13 - 180 C. Numărul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este vector al multor boli virotice de la fasole, pătrunjel, sfeclă, castraveți, tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.), gramineele (ovăzul, secara etc.), orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase fiziologice, bine distincte între ele. Nematodul atacă țesuturile plantelor. În urma atacului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
îngălbenesc și se usucă. Bulbii atacați se deformează, capătă un aspect mucilaginos, la început de culoare albă, apoi cenușiu sau brun. Rădăcinile se desprind cu ușurință, producându-se o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de “chelirea cepei și usturoiului” (fig. 34 c, d). Bulbii atacați sunt invadați de unii agenți patogeni, printre care și ciuperca Botrytis allii Munn., determinând putrezirea lor. Pagubele produse de nematodul bulbilor în câmp pot ajunge la 30 - 70 %. Pragul economic de dăunare este de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Măsurile preventive constau în următoarele: o asolament și rotația culturilor de 4 - 5 ani; o utilizarea la plantat a unui material sănătos neinfestat (bulbi, bulbili); o evitarea terenurilor umede, grele și reci, care favorizează atacului; o folosirea de soiuri de usturoi rezistente sau tolerante, cum ar fi Timpuriu de Ciolpani sau Ișalnița; o prașile pentru distrugerea buruienilor ce constituie gazde intermediare pentru dăunător; o smulgerea plantelor atacate și distrugerea acestora. Măsurile curative constau în tratarea bulbilor de ceapă și usturoi înainte de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de usturoi rezistente sau tolerante, cum ar fi Timpuriu de Ciolpani sau Ișalnița; o prașile pentru distrugerea buruienilor ce constituie gazde intermediare pentru dăunător; o smulgerea plantelor atacate și distrugerea acestora. Măsurile curative constau în tratarea bulbilor de ceapă și usturoi înainte de plantare, prin vacuum infiltrație, într-o soluție de Nemafos 46 EC0,15 %, Vydate 24 L - 0,2 %, Hostathion 40 EC0,05 %. Eficacitatea acestor tratamente poate ajunge până la 98 %. Pe terenuri infestate se aplică nematocide și anume: Dazomet 90 G
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
20 - 250 C și umiditate de 80 - 90 %, când durata unei generații este de 13 - 15 zile. De obicei, stadiul de hipopus apare când vremea devine nefavorabilă. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag. Dintre legume atacă, usturoiul, ceapa, morcovul, ciupercile etc., atât în câmp, cât și în depozite. În câmp, plantele atacate prezintă simptome asemănătoare cu cele produse de nematodul bulbilor - Ditylenchus dipsaci Kuhn. Din cauza plantele se opresc din creștere, tulpinile se îngroașă și plesnesc la bază
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
laudă ,,cu altceva decît cu crucea Domnului nostru Iisus Hristos prin care lumea este răstignită față de mine și eu față de lume’’, cînd este încolțit și pus în lanțuri de către teocrația mozaică o cotește plin de viclenie și spune că nici usturoi nu a mîncat, nici gura nu-i miroase. În Faptele apostolilor vrea să îi convingă ce iudeu sadea și cu credință în Tora este el: ,,23,4 Am prigonit pînă la moarte această Cale, am legat și am pus în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ghearele unei caracatițe înspăimântătoare. Fosta securitate ceaușistă nu numai că na fost dizolvată, dar sa metamorfozat în exponenți ai capitalismului. Aceste confesiuni sunt ale unui domn care acționa din interiorul mafiei cafelei, dar cu o atitudine de fecioară care nici usturoi nu mâncase, nici complexe că i-ar mirosi în vreun fel gura nu are. - Lectura descoperă arheologia lumii văzute. Dacă ar fi să le dăm crezare structuraliștilor, un loc structurează o lume. Ceea ce este exotic, natural, rămas în afara focului ultracivilizator
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
grăsimilor, mai ales la persoane alcoolice. Dintre legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat dimineața pe stomacul gol și la fiecare masă. De asemenea sunt eficiente tomatele servite În salate sau sucuri, ridichi negre, varză crudă, cartofi fierți, usturoi, cimbru de grădină și semințele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, orez brun, cereale integrale, budinci, papanași și se bea apă cu suc de lămâie.. Sunt interzise carnea grasă (de porc
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
icre, sardele, drob de miel, supe de oase, lapte dulce, brânzeturi grase și sărate de oaie, unt, smântână, frișcă, margarină grasă, ouă În exces, zahăr și dulciuri concentrate, vinete, fasole uscată, ciuperci, condimente iuți (ketchup, piper, boia, muștar, ardei roșu, usturoi), exces de sare, cafea, cacao, ciocolată, Înghețate, tutun, băuturi alcoolice tari și unele băuturi răcoritoare (coca-cola, pepsi-cola, bere). Trebuie subliniat că grăsimile prăjite imbibă alimentele care rămân prea mult În stomac, mărind riscul unei degenerescențe grase a ficatului sau provocând
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fizice sau după mese copioase, tulburări dispeptice În epigastru, meteorism abdominal, grețuri dimineața, subicter. În faze mai avansate apare culoarea brun-teroasă a pielii, steluțe vasculare pe piele, pierdere de sânge prin nas sau gingii, intoleranță față de unele alimente (grăsimi, ceapă, usturoi, fasole boabe). Tratamentele hepatitelor Plantele medicinale, regimul alimentar și anumite medicamente de sinteză pot ajută În procesul de vindecare a bolii, prin stimularea refacerii celulei hepatice și prin consolidarea rezistenței organismului. Medicina naturiste utilizează un larg arsenal de plante medicinale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
seară, Înainte de culcare, se Înghite o lingură de ulei din semințe de dovleac și se stă 30 minute pe partea dreaptă. În casă se poate pregăti borșul de sfeclă roșie (1 kg rădăcini tăiate cu adaus de pătrunjel, mărar, leuștean, usturoi, drojdie și o mână de mălai); după macerare la temperatura camerei se beau câte 2 pahare pe zi, având efecte contra hepatitei, În boli de plămâni și ca depurativ general. La desert sunt indicate fructe proaspete sau compoturi (mere, pere
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
masa de amiază. Dimineața și seara este recomandat sucul de ceapă (un păhărel Într-o cană cu lapte dulce, cald și Îndulcit cu miere) din care se ia câte o lingură cu acțiune diuretică În ascită. La persoanele care suportă usturoiul este indicat să se consume zilnic minim 2-3 căței sau suc obținut prin stoarcerea a 3 căpățâni care se bea În fiecare dimineață pe stomacul gol, fără a mânca nimic până la ora prânzului. Timp de 2 luni se va face
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și grăsimi (slănină, untură etc). Mesele vor fi luate la ore fixe iar bolnavii vor mesteca bine alimentele. În timpul mesei este interzis consumul de lichide. Regimul dietetic prevede un consum de crudități (salată verde, pătrunjel, mărar, leuștean, tomate, ceapă, usturoi, conopidă, hrean) și sucuri de legume, pe cât posibil neprelucrate prin fierbere (morcov, țelină, sfeclă roșie, păstârnac). La dizolvarea pietrelor are un bun efect decoctul din 1 kg rădăcini de pătrunjel, tăiate În bucăți de 2-3 cm și puse În 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
brânză de vaci, caș, urdă, lapte cu cafea de cicoare). Sunt indicate legumele verzi consumate sub formă de salată sau gătite cu untdelemn (fasole verde, mazăre verde, cartofi noi, morcov, dovlecei, conopidă, spanac, salată verde, cimbru, frunze de cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
diaree fără orar fix și cu evoluție capricoasă. Aceste simptome apar imediat după masă sau În cazul când stomacul este ținut gol pentru mult timp sau când se sare peste mese. Se manifestă la un consum de acrituri, mâncăruri prăjite, usturoi, ceapă, ridichi, varză, alcool, tutun și alimente puternic condimentate. Nu se bea apă rece În timpul mesei și nici lapte rece Înainte de culcare Întrucât stomacul este stimulat să secrete o cantitate mai mare de acid gastric și să apară simtomul de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
miere de albine), precum și sucul de orz verde (câte 50 ml de 3 ori pe zi). Se vor evita alimentele iritante (prăjeli, grăsimi animale, carnea grasă, vânat, mezeluri, sosuri cu rântași, cartofi prăjiți, pâine neagră, condimente, muștar, hrean, castraveți, ceapă, usturoi, țelină, murături, cafea, alcooluri). Se vor asigura bolnavului 4-5 mese pe zi, cu alimente și băuturi calde (nu fierbinți sau reci) și se intercalează cura de fructe proaspete (1-2 zile pe săptămână). Un meniu recomandat pentru primele 10 zile poate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
100- 300 g pe zi), aromatizarea alimentelor (cu pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon), ceai verde, cafea, cacao. Se evită carnea (de porc, oaie, rață), pește gras, slănină, conserve cu carne, mezeluri, prăjeli, murături, crudități bogate În celuloză, pâine neagră proaspătă, ceapă, usturoi, praz, muștar, hrean, fructe acre, alcool În exces, tutun, precum și produse zaharoase concentrate (marmelade, bomboane, Înghețate). Bolnavul va mânca Încet și va servi 4-5 mese pe zi, de preferat la aceleași ore, cu alimente ținute la temperaturi potrivite, pentru a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
boabe, mazăre uscată, linte), carne de porc și vânat, grăsimi animale, untură, slănină, tocături, afumături, mezeluri, cârnați (excepție șunca presată), pește gras și oceanic, icre, sardele, rântași, prăjeli, sosuri, maioneze, condimente iritante (hrean, ardei iuți, boia, piper negru), murături, oțet, usturoi, ceapă, praz, usturoi, cafea servită pe stomacul gol, alcooluri tari, concentrate zaharoase (dulcețuri, gemuri, bomboane, ciocolată, Înghețate), băuturi fierbinți sau prea reci. Hrana bolnavului de ulcer se va servi În stare lichidă sau semilichidă, fin mestecată, pentru a evita producerea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]