3,478 matches
-
început să râdă. Zic: «- Dacă v-aduceți aminte de Ilie Pintilie, de greviști, de cutare, cu Grivița Roșie», cu la, la, la... Ei, parcă nu știa ! [...] Și, «- Băi, aveți un material care... ?! Că eu nu pot să vă dau că..., veniți și am stat noi de vorbă, aici la masă și trebuie să semnez ! Trebuie să pun ceva la document, argument că n-aveți de unde să plătiți oamenii.» Zic: «- Da, avem un dosar, bine calculat, cât putem noi, cât ne mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de cutare, cu Grivița Roșie”, cu la, la, la... Ei, parcă nu știa ! Taică-su n-o fost... mare evreu, că și el e evreu, acuma. Și... „- Băi, aveți un material care... ?! Că eu nu pot să vă dau că..., veniți..., și am stat noi de vorbă, aici la masă și trebuie să semnez ! Trebuie să pun ceva la document, argument că n-aveți de unde să plătiți oamenii.” Zic: „- Da, avem un dosar, bine calculat, cât putem noi, cât ne mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
facem. Toți voiau, da’ n-aveau bani. Și, le-am spus: „- Fraților, plecați..., dacă v-ați dus și nu vă-ntoarceți imediat după a șasea lună, să mai stați voi pe undeva, pe unde vă mai flutură prin cap, mai veniți - știți, da’ nu mă primiți ? -, nu mai veniți înapoi. Ca să fie clar ! Fie că ești bun, că nu ești bun, îmi va părea rău, da’ nu am ce să fac !” Unii s-o dus, o luat plasă acolo unde s-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de ei, Mihail P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru Huși, ca aceasta din Moldova. Afirmația lui Gh. Ghibănescu, că orașul a fost numit de localnici cu numele noilor veniți, a fost dezaprobată de Anton I. Popescu, care considera că aceștia trebuiau să dea denumirea așezării, nu să aștepte să le fie dată de alții. În legătură cu originea numelui Huși, a mai circulat o părere, prezentată de episcopul Melchisedec, care însă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
București și Buzău, iar alții au ajuns în diferite locuri ale ținutului Fălciu. Ceea ce se numește astăzi Cartierul bulgarilor este mai nou și greu de stabilit data fondării lui. El datează, foarte probabil, de la începutul secolului al XVIII-lea. Noii veniți s-au așezat în prima etapă în zona dintre pâraiele Drăslavăț și Turbata, apoi locuirea s-a extins spre nord și est, ca o centură în jurul târgului, formând un nou cartier bulgăresc, vecin cu cartierul Răești. Oameni străini, printre care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numeru de familii bulgăresci ce emigrase din Turcia, cu ocasia resbelului ce fusese între Rosia și Turcia” , opinie reluată mai târziu de Gh. Ghibănescu. Ion Gugiuman susținea ipoteza originii bulgărești a unei mari părți din populația adusă și, mai ales, venită, la Huși și în locurile învecinate. Un exemplu este elocvent în acest sens: în urma conflictului dintre Episcopie și târgoveți (în 1847 și 1868), „dritul de a avea mori de apă și grădini în întindere de optu fălci” a fost acordat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acordată de domnie, iar Episcopia, pe pământurile cărora se așezaseră, le va impune plata dărilor. De pildă, episcopul Ierotei va fixa o dare de doi lei pe fiecare casă a celor de curând așezați. Numele dat zonei locuite de noii veniți arată că, cel puțin într-o primă etapă de locuire, ei nu s-au asimilat localnicilor, trăind separat. Treptat, se constituie cartierul bulgarilor, aproape de centrul orașului, menționat în planul Episcopiei din 1771, realizat de dichiul Iorest Dan. Mențiunea din legenda
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de spolierea bisericilor, de luarea moaștelor Sf. Ion cel Nou, de luarea în captivitate a mitropolitului Dosoftei, ca și de distrugerea unor sate și curți domnești. Faptele au fost cu atât mai condamnabile cu cât veneau din partea unei armate creștine, venită să elibereze Moldova de sub stăpânirea otomană. Tătarii au intrat în palat, iar turcii au prădat, în continuare, orașul. Ocolind orașul Iașul, ars și prădat, prin Tomești, Podul Jijiei, Stânca, Găureni, Prigoreni, oștile polone s-au îndreptat spre Tg. Frumos, de unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a trimis, în 1447, pe franciscanul Fabian de Bachia, pentru a cere sprijinul voievozilor și boierilor moldoveni. Misiunea nu a avut succes. Noii veniți s-au instalat în patria adoptivă, cel mai devreme se pare în jurul anului 1420, data Cronicii bisericii din Levoča, și cel mai târziu în 1460, data enunțată de episcopul Bandini. Însăși Biserica Catolică recunoștea, în anul 1854, în Calendarul franciscano-iulian
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o parte din spanioli s-au omorât între ei și o parte au fost omorâți de băștinași, deoarece "începuseră să ia soțiile de la soții lor și fiecare pornise să caute aur singur și numai pe seama lui"! Cu trecerea timpului, noii veniți aveau să semene, în teritoriile descoperite, teroarea și spaima, obligându-i pe băștinași să se organizeze și să riposteze. Din descrierile călugărului Las Casas, fervent apărător al băștinașilor, privind cea de a doua călătorie, aflăm: "Veștile despre excesele comise de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cea de a doua călătorie, aflăm: "Veștile despre excesele comise de creștini, contrar legilor naturale și umane, se răspândiră în toate regatele, provinciile, satele și regiunile. Aceste vești groaznice, înspăimântătoare, despre asprimea, neînduplecarea, cruzimea, firea neliniștită și nedreptatea oamenilor nou veniți, care se cheamă creștini, înfiorau fără excepție pe toți oamenii simpli. Fără să-i fi văzut încă pe creștini, erau scârbiți de ei și nici nu doreau să-i vadă, nici să-i audă pe venetici. Cu deosebire doreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
coste cariera. Știți c-am fost Întotdeauna corect cu voi, băieți. Am vrut s-o-nchei de luni de zile. Pur și simplu n-am putut să vă las În necaz. Așa că acum scutiți-mă. Uite rețeta și nu mai veniți. În ziua următoare Roy s-a dus iar. Cumnatul doctorului era acolo ca să apere onoarea familiei. L-a apucat pe Roy din spate, de gulerul sacoului și de curea, și l-a azvîrlit afară, pe trotuar. - Data viitoare cînd te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cu von dem Bussche, care a avut de îndurat toate neplăcerile neutralității într-o țară a cărei inimă îi era vrăjmașă. Când am ajuns la București, bucuria noastră nu întrecea pe a lui Ionel și a celorlalți frați și surori veniți să ne primească. Altă bucurie și mai mare fu vestea că Anglia intrase în război. Take Ionescu nu-și schimbase ideea, dar acum trebuia să intrăm în război contra Puterilor Centrale, căci erau să fie învinse. El voia să intrăm
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
multe amănunte din viața lor, ne dete știri bune de victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră infirmi prin lucrările la care au fost puși în mine și șantiere, cu 30 de bani pe zi; ar fi murit de foame fără
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aș mai putea rezista la o a cincea fără a-i întoarce spatele definitiv, chiar în prezența străinilor, nu vreau să-i fac acest afront și să-i pun în curent cu cauza lui. Iată cuvintele ce am dat surorilor venite în numele ei pentru împăcare. În aceste condițiuni îi pot da bună ziua, dar nimic mai mult. De atunci, de câte ori trec prin fața Floricăi sau la aniversări, mă duc la biserică, duc flori, dar nu mai intru în casă, nu mai iau parte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a rupe partidele. Când însă își făcură socotelile și văzură în tot cursul nopții că nu au nici un sorț să reușească, întoarseră cojocul și jocul. Delegația, care era la Dinu, se pomeni cu grupul perfid, Tătărescu în cap, fără Franasovici, veniți să roage pe Dinu să primească șefia. Era un spectacol ridicol prin nedibăcia cusută cu ață albă, dar majoritatea se prefăcea convinsă și șeful fu ales în unanimitate. Titulescu însă, sosit în fine, nu primește ministerul decât cu condițiunea ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne reîntâlni în următoarea „colonie”, expresie folosită de sârbi. Încă din timpul șederii noastre în tabără, ceea ce se întâmpla acolo a fost făcut public în presă. La vernisajul expoziției, sala a fost din nou neîncăpătoare, aproape toți cei prezenți, unii veniți doar din curiozitate, după ce aflaseră din presă că tabăra aceasta devenise internațională, au avut plăcerea să participe la o expoziție deosebită. „Decorul mirific în care s-a desfășurat acest „atelier de creație în aer liber”, a contribuit din plin la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
frații Iuliu și Virgil Nițulescu, medici, foști bursieri ai fundației lui Rochfeller, G. Alexandrescu, profesor la Liceul “Lazăr” din Capitală, C. PopescuGruia, avocat și profesor la Școala normală din Ploiești, M. Rădulescu, profesor la liceul din Buzău, iar ca noi veniți, pe Donar Munteanu, Victor Ion Popa, Vasile Voiculescu, Mihai Lungeanu, I.M. Rașcu, I. Valerian, Petru Cancel, căpitanii Iulian Popovici și G. Alexandreanu, Mihai Lupescu, domnișoara Natalia Pașa, G. Pallady, G.M. Vlădescu Vlad, G. Ponetti, C.R. Crișan, Virgil Duiculescu, I. Palodă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
natură a puterii politice. După Gramsci, Machiavelli a dezbrăcat puterea politică de falsul aparat ideologic și etic cu care se apărau cei care exercitau puterea. Puterea politică era menită să fie acaparata. Lupta pentru putere era acum deschisă tuturor noilor veniți, iar clasa muncitoare, cu Partidul comunist acționând că un "principe modern", ar urma preceptele lui Machiavelli prin acapararea controlului politic, fără legătură cu tradiția, moralitatea sau etică. Există și un blestem oarecum implicit în ideea că politica operează în întregime
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
toscanilor, Roberto Ridolfi ne-a arătat că sezonul de vânătoare a sturzilor începe în octombrie și se încheie la sfârșitul lunii noiembrie. De aceea el a propus ca să fie schimbată luna "septembrie" cu "octombrie"36. Această mențiune este foarte bine venită deoarece ornitologii afirmă că sturzul (turdus philomelos), ce emigrează între Baltica și Africa, traversează Italia în lunile octombrie și noiembrie. Această specie călătorește conform unui ritm sezonier fix, de cel puțin cinci mii de ani37. Așa cum spune cineva care se
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mă bucur foarte mult, dar cel mai mult mă bucur pentru golul victoriei. Rep.: Începeți să arătați ca o adevărată echipă, spre deosebire de începutul sezonului. M.B.: Asta am vrut de la începutul campionatului dar, din păcate, mișcările care s-au făcut, noii veniți, plecările, au influențat foarte mult starea echipei. Acum suntem cuadevărat o echipă și promitem mult pentru acest sezon. E-adevărat că începutul a fost negativ, dar ne bucurăm că ne-am revenit și că suntem pe drumul cel bun. Rep
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
să mai țin de mulți ani vestitele ședinți săptămânale ale societăței. Mulți dintre membrii ei au murit, iar cei rămași în viață sunt răzleți, nu se mai întrunesc și nici mai colaborează la ziar. Asemenea s-au împrăștiat și membrii veniți mai în urmă în cercul Convorbirilor între care se numără multe talente viguroase, multe capete erudite care s-au ilustrat prin scrieri de o necontestată valoare, precum: Alexandru Xenopol, Dimitrie C. Olănescu, I. L. Caragiali, Ioan Slavici, Petru Missir, Nicolai Volenti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
exagerez calitățile lui sau că, doamne ferește, împărtășesc părerile englezului care prețuia mai mult dobitoacele decât oamenii. Ce ar zice prietinii mei cei sinceri? Voi adăugi numai că într-una din zile Milordachi, atins de o boală care nu iartă, venită așa din senin, și-a pierdut cheful, pofta de mâncare și somnul. Îi sunase oara. Era dureros de văzut cum, sărmanul, mereu gemea, se frământa în culcușul lui unde nu-și găsea odihnă, cum se lupta cu moartea, pănă când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și aici Își face de cap legea entropiei, care determină În mod obișnuit uzura, transformând obiecte, precum anvelopele, În pulbere. Tot ceea ce atunci când nu e zăpadă se adună sub măturile Salubrității, contribuie acum la această Înnegrire; și, mai mult, pulberi venite cine știe de unde. Ca de exemplu cenușa vulcanică care, În 1883, când a explodat Krakatoa din Indonezia, a Înconjurat, purtată de vânt, Întreaga planetă ani la rândul. Sau, cum am prins, demult În copilărie, o zăpadă gălbuie datorată capriciilor vântului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trece dintr-unul în altul, îmbogățindu-și astfel experiența socială. Anual, 1/3 din grupul de bază trece în grupul superior, primind un număr aproximativ egal de elevi, din grupul inferior. Dacă cei vechi sînt purtători ai tradițiilor grupului, noii veniți aduc cu ei o altă experiență care se adaugă celei anterioare. Planul Jena acorda o atenție specială recrutării șefilor de comunitate, a copiilor "conducători", ce "vor aparține celor l-2% care vor putea lua rolul de conducători ai cadrelor națiunii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]