15,959 matches
-
Acasa > Strofe > Creatie > MĂR ÎMBOBOCIT Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 837 din 16 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului alb pe masa principiilor negru pe spatele tăbliei în care verbele adorm formele o iau razna sub greutatea rostirilor false minciuni droguri iluzii și ele răvășite de sensurile primite dar fals într-un punct în care primăvara îmbobocește mărul mama mi-a spus să merg să fotografiez mărul ieșit din semințele
MĂR ÎMBOBOCIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345902_a_347231]
-
voci de aur ale unor oameni de seamă care ne-au părăsit demult și care sunt azi documente inestimabile, pentru care se cuvine să-ți mulțumim acum, la Marea dumitale Trecere. Te-ai expus, cu suflet mare de român, cu verbul și cu mintea împotriva atâtor răutăți care nu conteneau și nu contenesc să ne lovească cu lănci otrăvite, conștient că o Cetate, o țară se apără, nu cu tăcere, nu cu lașitate, nu cu ascundere în turnuri de fildeș, sau
ADIO, DOMNULE CONSTANTIN MUSTAŢĂ, DE VASILE LECHINŢAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345961_a_347290]
-
gol a sintagmelor. Poezia ei trăiește prin propriul sânge, prin circumscrierea ființei la tumultul existenței. Experiența de viață e un dar care-i deschide autoarei drumul confruntărilor cu sinele. În multe dintre poeme transpare vocația mistică. Registrul e grav și verbele coabitează cu aspirația către minunea nepământeană a zborului. Un zbor ce trimite către salvatoarea temporalitate. ...în miezul credinței,/mă înfrupt cu taina zborului,/doborând rând pe rând,/ blestemele timpului rătăcitor,/printre aripi de cenușă. (Stare 16) Dăruiește-mi, Doamne, grația
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
Emausului există toate elementele specifice instituirii Tainei Euharistiei din ajunul Patimilor, menționată de evangheliștii sinoptici (Cf. Mat. 26, 26-28; Marc. 14, 22-26; Luc. 22, 15-20). Trei dintre cuvintele menționate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, în acest episod, sub ecoul verbelor din scena instituirii Euharistiei, consemnată și în Evanghelia sa (Luca 22, 19). Astfel, Sfântul Apostol și Evanghelist Luca îI descrie pe Iisus Hristos înviat îndeplinind aceleași gesturi care au fost săvârșite la înmulțirea pâinilor, minune cu profunde conotații sacramentale și
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345936_a_347265]
-
frunze de pelin” (îi trimit dincolo pe toți). În poezia fără punct, este subtil formulat crezul literar al poetei Ana Maria Gîbu, poezie ce poate fi considerată o veritabilă Ars poetica: „stau între taine/ gânduri din pietre mă adună/ în verbe/ învelită cu metafore/ fac din semnele mirării felinare// mă ridic/ beau răcoarea din palme/ îmbrăcată de timp/ în rotunjimi de doruri// port sub o sprânceană/ ca inima mută/ cuvinte nerostite// cu mister/ pictez răsăritul”. Universul liric în care pendulează întreaga
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
sunt roșul (trădându-i patima din arderea poetică), verdele (insinuând înflorirea, desprimăvărarea, tinerețea) și albul (puritatea). Indiferent dacă zborul său printre nori o poartă spre aceste stări cromatice, doar gândurile sale - culegându-și sevele din pământul de sub picioare - așteaptă inflorescența verbului a fi, pentru a-l conjuga la toate diatezele, modurile și timpurile existenței: „mă voi topi în glasurile voastre/ cu ecouri rourate/ rugând tăcerea să respire/ odată cu mine// nu închideți cartea încă/ jocul de-a exilul în versul de-o
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
privește mai îndelung în tine. Dacă viața te pune într-o situație fără ieșire, mai există ,totuși, două, hai să le zicem, mijloace de accedere la ziua următoare. (Viața merge, de obicei, înainte, nu?) DRAGOSTEA ȘI RENUNȚAREA. DRAGOSTEA ,când apare (verb perfect pentru ea ) te obligă la o nouă orientare în destin. Prin intermediul ei, nu-ți părăsești destinul, doar îi dai noi coordonate. Care le includ pe cele vechi. Îmbogățind destinul cu noi conotații axiologice. DRAGOSTEA VALORIZEAZĂ DIVINUL PULVERIZAT ÎN LUME
SCRISUL ? EVADARE PRIN ÎNFLORIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346056_a_347385]
-
simt, Te slăvesc Conștienți că EȘTI Izvorul Iubirilor Scânteia divină din fiecare Pentru care aducem cantare! Sunt undă vibratorie care dansează În extazul ritualic născut Din veșnicia lui hic et nunc! Sunt strigatul amplu, sonor Care naște ecoul în țară verbelor În pădurea de gînduri, loc sacru De țîșnire a verbului SUNT! Sunt, Dar nu ca într-un deșert în care Bat des, tot mai des vinturi pustietoare Ori pe coama muntelui ce coboară Că o adulmecare a Înaltului Spre locul
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
din fiecare Pentru care aducem cantare! Sunt undă vibratorie care dansează În extazul ritualic născut Din veșnicia lui hic et nunc! Sunt strigatul amplu, sonor Care naște ecoul în țară verbelor În pădurea de gînduri, loc sacru De țîșnire a verbului SUNT! Sunt, Dar nu ca într-un deșert în care Bat des, tot mai des vinturi pustietoare Ori pe coama muntelui ce coboară Că o adulmecare a Înaltului Spre locul neverosimil al îndoielii Îngerilor căzuți Ci că oglindă a zării
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
Mircea Chelaru similară coșbucienelor versuri, de a fi “suflet în sufletul neamului”său. De aici grija ca discursul său să fiu unul al atenției sporite, al analizelor obiective, dincolo de aprenta subiectivă, al grijii de a nu violenta prin atitudine și verb ceea ce a slujit “o viață întreagă”, prin haina de militară, adică România profundă, dincolo de cosmetizări și contorsionări, mai mult sau mai puțin voite. Titlurile propriu-zise ale discursurilor (dincolo de numerotarea lor, ca un antet, de la “Întâiul discurs” până la “Al doisprăzecelea discurs
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
de-a face cu cea mai păcătoasă clasă politică de la fanarioți încoace”. “Să trăiți bine”, slogan din 2005, fără acoperire peste ani, ar trebui, înlocuit, după autor, cu cel “A vedea bine”, unde “a vedea bine nu este un simplu verb la conjugarea a doua, ci o formă obligatorie de existență ... Și este singura cale de a ne regăsi, cu sinceritate, împreună”. „Al doisprezecelea discurs”, intitulat “Globalizare, continentalizare, idiotizare. Mutilarea identităților” este, de asemenea, unul al analizelor subtile, dincolo de pojghița aparențelor
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
Mircea Chelaru similară coșbucienelor versuri, de a fi “suflet în sufletul neamului”său. De aici grija ca discursul său să fiu unul al atenției sporite, al analizelor obiective, dincolo de aprenta subiectivă, al grijii de a nu violenta prin atitudine și verb ceea ce a slujit “o viață întreagă”, prin haina de militară, adică România profundă, dincolo de cosmetizări și contorsionări, mai mult sau mai puțin voite. Titlurile propriu-zise ale discursurilor (dincolo de numerotarea lor, ca un antet, de la “Întâiul discurs” până la “Al doisprăzecelea discurs
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
de-a face cu cea mai păcătoasă clasă politică de la fanarioți încoace”. “Să trăiți bine”, slogan din 2005, fără acoperire peste ani, ar trebui, înlocuit, după autor, cu cel “A vedea bine”, unde “a vedea bine nu este un simplu verb la conjugarea a doua, ci o formă obligatorie de existență ... Și este singura cale de a ne regăsi, cu sinceritate, împreună”. „Al doisprezecelea discurs”, intitulat “Globalizare, continentalizare, idiotizare. Mutilarea identităților” este, de asemenea, unul al analizelor subtile, dincolo de pojghița aparențelor
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
dumnezeiască. 16 Cu varga în Sfântă Mâna dreaptă a Sa Avea de acum doar semn să dea Și tot ce închipuia, tot ce gândea Sub ochii Săi magnifici se întrupa! 17 Pădure, vale, râu și orice vietate Se întrupau sub Verbul Său cu toate Cer poleit cu stele, pașnic strălucea Peste întreagă, această vie avuție a Sa. 18 Și peste această fremătare-VIAȚĂ Peste acest mister învăluit în ceață Născute din visare și profund iubit Dragul -din sfânt Izvor a izvodit. 19
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
alături de ea și la acest moment de ceremonial unic de la Onești. Nu a lipsit nici fratele ei, Adrian Comăneci. Prezența Nadiei, furând ochii tuturor a lăsat mici șanse de a se impune, numai unor cuvinte. „Îmbucurător”, rostea Cristian Țopescu, maestrul verbului care a înaripat ca nimeni spectacolul sportiv, printr-un comentariu magnific, „este faptul că îl avem aici pe Gheorghe Hagi cel care a purtat în prodigioasa sa carieră fotbalistică, tricoul cu nota Nadiei”. Însorită pe chip, de un zâmbet răpitor
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
combate alunecarea spre „autismul poetic”. Eugen Dorcescu, la rîndul său, desfășoară în ultima vreme o intensă activitate de traducător, iar cele trei volume transpuse în română din spaniolă, ca și grupajele publicate în reviste, confirmă capacitatea de a-și modula verbul, astfel încît să devină transmițătorul cît mai fidel al unor universuri poetice mult diferite de al său. Rămîne, firește, să ne întrebăm în ce măsură aceste eforturi pentru a face cunoscute vocile poetice hispanice în România și pe cele românești în lumea
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
și Caragiale. Nu întâmplător i-a editat și prefațațat opera lui Caragiale iar eroul lui din „Moromeții” are afinități caragialești. Citea mereu Biblia, avea o memorie fabuloasă a epicului, Eroii lui „pățeau ceva” Acunoaște, a trăiși a pățierau cele trei verbe care defineau demersul lui epic. Se inițiase și în filozofie, vorbea cunoscuților despre Cartea morților tibetani, deGnoza din Princeton, recitea Nietzsche, și alte cărți filozofice, fapt certificat și de C. Noica . În opera lui, moartea are un loc aparte. El
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
Harul Domnului- un Om -CONSTANTIN TONI DÂRȚU. Și un moment al unei noi lansări - volumul cu numărul 57 - ca un aprins semnal de dragoste și recunoștință. Și un loc ales -Biblioteca Metropolitană București. Da, ne-am înveșmântat, în emoție și verbul A FI, în nemurire, și cu o bucățică de Brașov și de poezie. Am adus acasei noastră, spre continuitate și dăinuire, bucuria existenței acestui valoros Monument ieșean, omagiat și laureat pe toate continentele Lumii. MULȚUMIM Domnule Constantin Toni Dârțu, pentru
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
Emausului există toate elementele specifice instituirii Tainei Euharistiei din ajunul Patimilor, menționată de evangheliștii sinoptici (Cf. Mat. 26, 26-28; Marc. 14, 22-26; Luc. 22, 15-20). Trei dintre cuvintele menționate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, în acest episod, sub ecoul verbelor din scena instituirii Euharistiei, consemnată și în Evanghelia sa (Luca 22, 19). Astfel, Sfântul Apostol și Evanghelist Luca îI descrie pe Iisus Hristos înviat îndeplinind aceleași gesturi care au fost săvârșite la înmulțirea pâinilor, minune cu profunde conotații sacramentale și
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
-i este de ajuns încărcătura naturală, îi mai trebuie ceva adăugat, îndeosebi când vine de la persoana iubită, și anume fericita rostire cu care să i se înmiresmeze sâmburele semantic: „m-ai invitat la masă/ farfuriile sunt pline de versuri/ de verbe răsfățate la foc molcom/ căldură multă flori de cais/ răpesc aromele metaforelor și ochii tăi/ lumină și blândețe într-o rafinată alcătuire/ orice gurmand așteaptă asemenea răsfăț /” („invitație la masă” ) Discursul poetic este brodat cu îndrăznețe asocieri de imagini, venind
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
Autorului Poezii de AL.FLORIN ȚENE Tu semeni ... tu semeni iarbă și cuie cresc tălpile îmi sângeră, pielea unei propoziții se usucă pe băț umbra ei indică ora exactă aici în Dumnezeu stau ca o săgeată în arcul întins precum verbul într-o propoziție de adio guguștucii încâlcindu-mi literele cu raze de aur în cioc își rotunjesc cuibul în nuc și apoi își rotunjesc oul în trupul lor ca o corabie sub rădăcinile nucului dintre două milenii visează o stea
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348804_a_350133]
-
și ușile spre mituri și legende, spre care se întoarce oricare poet adevărat, indiferent de perioada în care a trăit și a scris. Aceste patru deslușiri sunt constituite de fapt din patru cuvinte magice : două substantive (urzeală, sacralitate) și două verbe (a numi, a tăcea). Adam a fost invitat de Creator, de Marele Arhitect sau Marele Anonim cum îl numea Lucian Blaga- să numească, să dea nume viețuitoarelor ! Ei bine, poeții continuă să caute -și unii chiar reusesc așa cum Liviu Pendefunda
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
mult venerata soartă.” Sigur nu este uitat nici Antroposul noetic, nici aletheia cu trimiteri clare la celebrul și arhicunoscutul dicton ecleziastic Vanitas vanitandum omnia vanitas ( Deșertăciune a deșărtăciunilor totul este deșertăciune) De fapt ce înseamnă religia? După Tertulian se asociază verbul ligare = a lega, cu prefixul re-ligare , religio (adică a lega din nou pe Om de Dumnezeu ). Acum la începutul unei adevărate Revoluții spirituale, este suficient să parcurgem pentru început doar cuprinsul acestui volum și să ne dăm seama că poetul
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
dincolo de chestiunea măsurii circulare. Caută în continuare, desi vizibilitatea era precară și, în consecință, intuiția trebuia să fie maximă. O melodie începea să se înfiripe între corp și realitatea din cameră, oricare ar fi fost aceasta. Ritmul, odată stabilit, definea verbul, momentul se clarifica într-un anumit sens și trecând cu răsuflarea peste zâmbet, începu să murmure: Round, like a circle în a spiral Like a wheel within a wheel, Never ending or beginning, On an ever spinning wheel, Like a
VICE VERSA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348857_a_350186]
-
Al.Florin Țene Geneză Dumnezeu a făcut cuvintele din nimic le-a dat înțelesul, mare sau mic, după concentrația sării din respirație, apoi nuanțele, conotațiile și sensurile au luat culoarea zării ce o expiră dictind Sfinților Părinți Scripturile în gând. Verbele au fost făcute ceva mai greu nu vroiau să vibreze, pulsa ceva sânge de ateu, echilibru culorii din apus, atunci Dumnezeu a făcut legile Armoniei și i-a pus pe unii în cântec să le învețe pe când erau în pântec
GENEZĂ, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348897_a_350226]