3,798 matches
-
povestește tuturora "De moș Istrate Voevod. "Le spune sfatul meu s-asculte, S-urmeze vechiul obicei, "Să verse dintre cupe multe "Și la pământ v-o două trei. "Căci are-n sân Moldova noastră "Viteze inimi de creștin; "Tineri, în veselia voastră, "Stropiți-le duios cu vin! {EminescuOpIV 352} "Și în Moldova mea cea dulce "Orînduit-am cu prisos: "Ca butea plină să o culce, "Cea goală iar cu gura-n jos, Și astfel stă, -n Moldova toată Cu susu-n jos ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că pocăința urmează plăcerii, Mă întreb: "Acesta poate ca să știe Cum este viața, cum cată să fie? " {EminescuOpIV 367} CALUL TROIAN Și ascultând așa fel de-al unora îndemn, Băgară în cetate pe calul cel de lemn Ș-apoi pe veselie, pe chef se așternură Pîn-ce în miezul nopții pe toții somnu-i fură... Din calul acel mare Elinii se coboară, Cu pază ei prin uliți în pândă se strecoară; Cum văd că mic și mare căzuse-n somn ca morți, Ei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Harun al Rașid prin Bagdad adese Tiptil pe uliți cu Vizirul iese, Pe când prin frunza verde de platane Seninul nopții luminos se țese. Prin umbra neagră-n strâmte ulicioare Ei pe ferești se uită, prin pridvoare, Colo aud râzând cu veselie, Dincolo suspinând vreun om ce moare. Și-astfel Sultanul singur cercetează Orașul lui, pe când în somn visează, Durerea toat-, adîncu-ntreg al vieții Va s-o pătrunz-a minții sale rază. Giafer Vizirul l-asfințitul serii I-arată ale vieții vii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fericire? Fost-am eu doar fericit? Nu, de când eu sunt în lume- Nimeni, nimeni pe pământ N-a zâmbit l-a mele glume, N-a-ascultat al meu cuvânt. Nu, de când eu sunt pe lume, Fericirea n-am băut; De râdeam cu veselie Eu în veci m-am prefăcut. {EminescuOpIV 487} Am întors apoi cojocul Când iubiri-mi s-oferiau; Le-am fugit - și râsul, jocul, Cu mândrie le-am respins. Plin de nevinovăție În aceia tineri ani Eu primeam cu bucurie Tot ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Le-ar putea însă preveni aproape pe toate. În umor, inteligența vine cu un-doi-uri scăpărătoare. Micile ironii pot surpa imensele trufii. Râsul nu reușește să interzică moartea. Dar îi poate face multe zile fripte. Roade în noi cariul ironiei corozive. Veselia unei epoci este direct proporțională cu inteligența ei. Oricât de negru ar fi, umorul tot speranță rămâne. Umorul ne-a venit târziu, când nu mai erau prea multe de salvat. Umorul suculent poate deveni și grosier. Când nu este rânced
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nori groși să vină peste ea și neguri de peste zi s-o înspăimînte! 6. Noaptea aceea! S-o acopere întunericul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni! 7. Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea! 8. Blestemată să fie de cei ce bleastămă zilele, de cei ce știu să întărîte Leviatanul. 9. Să se întunece stelele din amurgul ei, în zadar să aștepte lumina și să nu mai vadă genele zorilor zilei! 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
20. Pentru ce dă Dumnezeu lumină celui ce sufere și viața celor amărîți la suflet, 21. care așteaptă moartea și nu vine, măcar că o doresc mai mult decît o comoară, 22. care n-ar mai putea de bucurie și de veselie, dacă ar găsi mormîntul? 23. Pentru ce, zic, dă El lumină omului care nu știe încotro să meargă, pe care îl îngrădește Dumnezeu din toate părțile? 24. Suspinurile îmi sunt hrana de toate zilele, și jalea mi se varsă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
lui; apoi din același pămînt răsar alții după el. 20. Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană și nu ocrotește pe cei răi. 21. Ba încă, El îți umple gura cu strigăte de bucurie și buzele cu cîntări de veselie. 22. Vrăjmașii tăi vor fi acoperiți de rușine, iar cortul celor răi va pieri." $9 1. Iov a luat cuvîntul și a zis: 2. "Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ta nu poate vătăma decît semenului tău, dreptatea ta nu folosește decît fiului omului. 9. Oamenii strigă împotriva mulțimii apăsătorilor, se plîng de silnicia multora; 10. dar nici unul nu zice: Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cîntări de veselie noaptea, 11. care ne învață mai mult decît pe dobitoacele pămîntului și ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?" 12. Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde din pricina mîndriei celor răi. 13. Degeaba strigă, căci Dumnezeu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
frînghia de măsurat peste el? 6. Pe ce sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului, 7. atunci cînd stelele dimineții izbucneau în cîntări de bucurie, și cînd toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie? 8. Cine a închis marea cu porți, cînd s-a aruncat din pîntecele mamei ei? 9. Cînd i-am făcut haina din nori și scutece din întuneric; 10. cînd i-am pus hotar, și cînd i-am pus zăvoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
văi? 11. Te încrezi tu în el, pentru că puterea lui este mare? Și-i lași tu grija lucrărilor tale? 12. Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta? 13. Aripa struțului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa și penișul berzei. 14. Dar struțoaica își încredințează pămîntului ouăle, și le lasă să se încălzească în nisip. 15. Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Îți ghicește și cel mai adânc gând. Căci „Pecete de smarald cu meșteșug de aur este glasul cîntăreților la vinul cel dulce” - se spune în „Cartea înțelepciunii lui Iisus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul)” Și mai spune cartea: „Bucuria inimii și veselia sufletului este vinul, cînd se bea la vreme cu măsură”. Apoi „Întocmai ca apa pentru viață este pentru om vinul, de-l vei bea cu măsură”. Iar „Amărăciune sufletului este vinul cînd se bea mult; certuri și căderi face”. Dar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mă întreb: „Da’ ce amărăciune în suflet” avem noi? Tocmai am încheiat un capitol însemnat din dorințele noastre. Mai degrabă s-ar potrivi să spunem: „La ospățul vinului să nu mustri pe aproapele tău și să nu-l defaimi la veselia lui”. Toate acestea au defilat prin mintea mea ca un fulger, încât prietenul meu și hangița - bat-o norocul - nu au simțit deloc absența mea din joc... Continuau să râdă... „Și fiindcă hangița face parte din cercul nostru, ce ar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
faptă nu trece decât o bătaie de aripi a timpului, am și început să vorbesc: -Sper ca mai marele hanului să nu se supere pe noi că nu te lăsăm să-ți vezi de treburi. Ba pe deasupra participi și la veselia nostră. Hangița m-a ascultat cu luare aminte, fixându-mă cu ochii care semănau cu două viorele abia ieșite la lumină. Așa stând lucrurile, am prins curaj. -Bănuiește cumva, scumpa noastră hangiță, ce sărbătorim noi doi? Hangița și-a purtat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Viteazul la Mircea cel Bătrân, Sau de la Antonescu la cel’ dintâi stăpân. Ștefan cel Mare de sus el privește, Și mândru de România, vesel zâmbește. Chiar și Cuza și Ferdinand I Strigă către țară: „popor ca al nostru nu-i!” Veselie în țară, la Alba Iulia-i Unirea Toți cântă veseli: „Trăiască România!” Și ce își doresc toți, o țară minunată, Condusă de un președinte, cum nu a fost vreodată! MIHAI EMINESCU Poet desăvârșit, De mare neam, Care ne-a lăsat poezii
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
oi, și mulți preoți se sfințiseră. 25. Și s-a bucurat toată adunarea lui Iuda, și preoții și Leviții, și tot poporul venit din Israel, și străinii veniți din țara lui Israel sau așezați în Iuda. 26. A fost mare veselie la Ierusalim. 27. Preoții și Leviții s-au sculat și au binecuvîntat poporul. Glasul lor a fost auzit, și rugăciunea lor a ajuns pînă la ceruri, pînă la locuința sfîntă a Domnului. $31 1. Cînd s-au isprăvit toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
scape ținutul Soarelui și al Luminii de acel dușman neînfricat. Pe loc s-a stabilit și nunta. Alice era cea mai frumoasă mireasă care a trăit vreodată în acel regat și avea zâmbetul cel mai curat. Nuntașii au petrecut în veselie și au mâncat cele mai alese bucate, De atunci în regatul acela domnește lumina ,pacea și iubirea între oameni.
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
Era o noapte friguroasă și toată lumea stătea în casă. Nimeni nu ieșea afară din cauza viscolului. Ningea atât de tare, încât ziceai că toată zăpada din cer va cădea pe pământ. Era seara de Crăciun, seară plină de veselie și fericire, când toți copiii îl așteaptă pe Moș Crăciun cu daruri speciale pentru băieți și fetițe. În casele oamenilor fericirea plutea, iar mirosul cozonacilor și al fripturilor delicioase aducea oamenii la masă. În toiul iernii, un baiețel stătea în
Poveste de Crăciun by Violeta Sabina Lazar () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91531_a_92903]
-
intrară toți trei bărbații într-o curticică aranjată. Erau montate sesizoare care intrau în funcțiune la cea mai mică mișcare neprevăzută, reflectoare care se aprindeau instantaneu, camere de luat vederi iar după dorință și alarmă sonoră. Au fost întâmpinați cu veselie; se cunoșteau între ei de mult, cu unii au ,,copilărit,, împreună, aveau societăți private numai Colonelul și profesorul lucrau la stat prilej de șicană în glumă. Erau ultimii invitați așteptați, s-au așezat și ei la masă și s-au
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
muncă patriotică și după ce s-a urcat într-un TIR găsit de ocazie se îndreaptă spre capitală. Țelul lui era Gara de Nord, iar șoferul va face un mic ocol să își lase noua cunoștință în preajma gării. Omul a fost încântat de veselia debordantă ce a întrezărit-o în tânărul acela drăguț, care nu s-a sfiit să-i dezvăluie că timpul irosit la lucrările de pe podul unde fusese repartizat să dea cu lopata, îl considera pierdut, după cum trebuia să facă obligatoriu și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
au dispărut grăbite, având multe vizite de făcut ! Se înserase devreme în acea vineri. Urma cea mai lungă noapte din an. Rafalele de vânt troieniseră zăpada în dreptul casei cu etaj și obloane de protecție. În familie ar trebui să fie veselie. La prânz s-a născut un băiețel care plânge într-una și este vânăt de atâta efort; blond ca tatăl, cu ochii de culoare deschisă și capul mare care contrastează cu trupul firav și plăpând. Pompilia, mama lui, încearcă să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ce m-ai înșelat, și mi-ai luat fetele ca pe niște roabe luate cu sabia? 27. Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înșelat, și nu mi-ai dat de știre? Te-aș fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei și al cîntecelor, în sunet de timpane și alăută. 28. Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut nepoții și fetele! Ca un nebun ai lucrat. 29. Mîna mea este destul de tare ca să vă fac rău, dar Dumnezeul tatălui vostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
curte în care creșteau cei mai gigantici maci pe care i-am văzut vreodată, până la piept, cu flori vinete, bătute și cu măciulii cât merele. Sânt convins că, la o adică, ai fi putut stoarce la hașiș din ei în veselie. Camera mea avea un simplu pat și atât. Alături era cea a gazdei mele, un june negricios, asudat, care bea toată seara și apoi venea la mine-n cameră cu un vraf de diplome: de la premiul luat în clasa I
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cum e să-ți pierzi un dinte? / cum e să te bați? / cum e să faci dragoste cu mine?" Spiritul jucăuș, ironic și parodic al acestei poezii nu trebuie să ne inducă însă în eroare. Doar copiii pot crede în veselia tălâmbă de pe fața clovnului. Asemenea altor fantaști ai poeziei moderne, cu care nu îl compar valoric, ci doar taxinomic, precum Lautreamont sau (iarăși) Rimbaud, Gherguț pare uneori animat, sub glazura eroi-comică a versurilor, de o fioroasă nefericire, de un urât
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
să-1 salvez, să-1 atrag și pe el în mijlocul nostru. Bietul ins, putea avea vreo problemă, să-și fi pierdut portofelul, să-1 fi părăsit nevasta sau inspirația, cine știe? Pur și simplu nu suportam ideea să văd pe cineva nefericit în veselia generală. Dar cum m-a văzut înaintînd spre el, hotărâtă, cu rochia înfoiată și farfuria în care măslinele se legănau periculos, omul s-a tras înapoi, a-ntins palmele în față, cu degetele rășchirate și mi-a strigat de la distanță
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]